47 matches
-
Est a maselor de aer subpolar, atlantic și maritim dinspre nord - vestul și vestul Europei (ciclonii Atlanticului de Nord). Zile de îngheț, cu temperatura minimă diurnă ≤ 0°C sunt posibile în urma efectelor radiative din nopțile senine și liniștite sau prin advecția aerului rece; înghețul este puternic când cele două cauze acționează concomitent, iar efectul lui poate fi dezastruos pentru vegetație. În cuprinsul bazinului, numărul mediu anual de zile cu îngheț este mai mare de 120. Această caracteristică termică este specifică intervalului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se înregistrează în cadrul intervalului de timp în care se produce înghețul, deci din noiembrie până în februarie. Numărul mediu al zilelor de iarnă oscilează între 30 și 60. Zile de vară, cu temperatura maximă diurnă ≥ 25°C se înregistrează în cazul advecției aerului cald tropical și a celui asiatic, mase de aer continentalizate, fiind în număr de 50 - 90 zile/an. În perioada mai - august, prin continentalizarea maselor de aer cald, în timpul insolației puternice din zilele senine, temperatura maximă diurnă poate să
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de aer atlantic și prin invazia maselor de aer mediteranian, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvențe perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii și cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate. Predominarea în tot cursul anului, a advecției maselor de aer umed din vest și sud vest, precum și activitatea frontală mai intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a cca. 120 - 140 zile, grosimea depășind 50 cm. Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V și NV, ajungând puternic transformat și ale advecțiilor de aer temperat-continental din sector estic, care în perioada rece are însușiri de aer arctic. Acestora li se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sector sudic și invaziile rare ale aerului arctic din N. Pe culmile montane
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
din râuri pe bazine hidrografice, se observă o inegalitate din punct de vedere cantitativ, condiționată factori ca suprafața și gradul de umiditate. Valoarea medie a scurgerii lichide exprimată prin modulul scurgerii - 1/s.kmp, mai depinde și de expunerea bazinelor față de advecția maselor de aer umede din vest. În ceea ce privește valorile scurgerii medii specifice se observă diferențe semnificative în partea de vest a podișului comparativ cu partea de est. Astfel, valorile scurgerii medii specifice cresc cu creșterea altitudinii de la
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a circa 120-140 zile, grosimea depășind 50 cm. > Regimul eolian Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V și NV, ajungând puternic transformat și ale advecțiilor de aer temperat- continental din sectorul estic, care în perioada rece are însușiri de aer arctic. Acestora li se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sectorul sudic și invaziile rare ale aerului arctic din N. Pe culmile
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate. Procesele erozionale actuale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetația forestieră. ... 2.4. Clima Ariile naturale protejate se încadrează climatului temperat-continental moderat, fiind expuse advecțiilor de aer dinspre vest și nord-vest, dar mai ales manifestărilor pseudoadiabatice cu caracter fohnic din proximitate. Acestea influențează climatul local determinând scăderea cantităților de precipitații și a nebulozității comparativ cu alte regiuni situate la aceleași altitudini. Stația meteorologică de la
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
solară), factorii dinamici (centrii barici și circulația atmosferică) și trăsăturile suprafeței active. Particularitățile factorilor mai sus amintiți încadrează arealul analizat climatului temperat-continental moderat, cu ușoare nuanțe de excesivitate, regiunea fiind supusă în cea mai mare parte a anului unei circulații (advecții) predominant nord-vestice. Caracteristicile circulației atmosferice locale sunt deseori influențate de mișcarea descendentă a aerului pe versantul general estic al Munților Apuseni și de apariția proceselor foehnice. Aceste procese determină apariția unor diferențieri climatice față de zonele înconjurătoare: temperaturi mai ridicate
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
primăvară) pot afecta speciile și habitatele acestora, însă astfel de fenomene apar doar izolat în perioada aprilie-mai. În ceea ce privește vântul, direcția vântului la nivelul solului se mulează pe traseul culoarelor de vale, ținând însă cont și de advecția predominant vestică a maselor de aer. Direcția vântului urmează o componentă predominant nord-vestică (18,2 %) și nordică (6,9%) în condițiile obstacolului realizat de Munții Apuseni în calea advecțiilor de aer dinspre vest. Situațiile de calm atmosferic prezintă o frecvență medie multianuală
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
solului se mulează pe traseul culoarelor de vale, ținând însă cont și de advecția predominant vestică a maselor de aer. Direcția vântului urmează o componentă predominant nord-vestică (18,2 %) și nordică (6,9%) în condițiile obstacolului realizat de Munții Apuseni în calea advecțiilor de aer dinspre vest. Situațiile de calm atmosferic prezintă o frecvență medie multianuală ridicată (50,5 %), specifică regiunilor depresionare, atingând un maxim iarna (63,0 %), în condiții cu frecvente inversiuni de temperatură și stabilitate atmosferică. În lunile decembrie (65,6 %) și ianuarie (65,5
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
nori. Partea referitoare la dispersie din TAPM include două modele de dispersie: un model eulerian și un model langrangian subgrilă. Modelul eulerian de dispersie constă din soluții telescopice (modelul poate rula în mod „nest”) ale ecuației euleriene a concentrației reprezentând advecția, difuzia și reacțiile chimice. Sunt incluse de asemenea, procese de depunere uscată și umedă. Utilizarea modelului lagrangian este opțională și constă din calcule de dispersie folosind o abordare de tip puff-particulă, în apropierea surselor de emisie. Modelul poate fi rulat
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
ultimei zile cu ninsoare este între 1 și 10 aprilie. Numărul mediu de zile cu strat de zăpadă este de 40-50/an, pentru intervalul 1961 - 2000, iar grosimea maximă a stratului de zăpadă poate atinge 75-100 cm, în iernile în care advecția maselor de aer formate deasupra Mării Mediterane întâlnește mase de aer mai reci de origine est sau nord-europeană în spațiul din sudul Câmpiei Române. Regimul eolian Vântul are un rol morfogenetic important în sit, pe cea mai mare parte a
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Conform ecuației (2.20) variația umezelii relative într-un anumit punct din spațiu într-o unitate de timp se produce sub influența următoarelor procese: a) transportul vaporilor de apă odată cu curentul general (mediu) în direcție orizontală. Acest proces se numește advecția vaporilor de apă. Sub influența acestuia în punctul respectiv are loc creșterea umezelii specifice b) transportul vaporilor de apă de către curenții verticali stabilizați. Dacă umezeala specifică scade odată cu creșterea înălțimii, ceea ce de obicei se observă în atmosferă, atunci în cazul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
constituie energia solară. Pe lângă aceasta, apa se mai elimină în atmosferă prin transpirația solului, plantelor și, în mult mai mică măsură, cea a animalelor, numit evapotranspirație. Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație. · Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să producă precipitații. · Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se transformă în picături lichide de apă, formând nori sau ceață
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
R1b) Prin urmare, cea de a treia fuziune s-a produs prin migrarea grupurilor indo europene cantonate în zona de silvostepă, care s-au suprapus peste ansamblul balcano anatolian rezultat din contopirile anterioare (Hg I2, J2, G2, E3 și R1b1). Advecția balto balcanică (R1a1) a complexificat structura genetică din care făceam parte, mai ales ramura sa de miazănoapte. Impactul slav asupra ansamblului genetic din istmul ponto baltic a fost major în partea sa nordică, dar nesemnificativ în rest, adică la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sud și nord ale zonei boreale nu se aliniază la aceleași latitudini în est și vest. Limita nordică a pădurii boreale este mult deplasată spre pol în statele scandinave și în vestul Americii de Nord, unde activitatea ciclonilor Islandei și Aleutinelor determină advecția maselor de aer umede în teritoriile menționate. Pe de altă parte, în partea orientală a zonei de taiga, deplasarea constantă a aerului rece polar spre sud, împinge mult spre sud limita nordică a pădurii. În centrul masei continentale eurasiatice poziția
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală 9,6
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală: 9,6
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni grosiere la bază și mijlocii spre fine la suprafață. c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul, evitându-se inundațiile. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
apă, situată pe albia majoră a pârâului Valea Lungă. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: lac de acumulare, rezervor tampon de apă potabilă pentru municipiul Iași, sursa majoră fiind râul Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald din sud-vest, de origine mediteraneeană, au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este 9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de apă situată pe albia majoră a pârâului Valea Lungă. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: lac de acumulare, sursă de apă potabilă pentru municipiul Iași, sursa majoră fiind râul Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori) iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Temperatura medie anuală este de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]