3 matches
-
nord, când ajung în regiunea Dobrogei, nu mai conțin decât o cantitate de umiditate foarte redusă, cea mai mare pierzând-o în procesele de transformare ce se produc deasupra continentului european. Deosebit de aceasta, prezintă interes și faptul că în deplasarea advectivă a maselor de aer și a fronturilor, horstul dobrogean se comportă aproape la fel ca și câmpiile de nord. În ceea ce privește frecvența pe direcții, din atlasul climatologic reiese că în iarnă și primăvară predomină vânturile de NE, NV și N, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
pe direcții, din atlasul climatologic reiese că în iarnă și primăvară predomină vânturile de NE, NV și N, iar în vară și toamnă cele de NE, NV și SE. Vânturile din celelalte direcții au frecvențe mult mai reduse. În afară de deplasările advective ale maselor de aer, pentru horstul dobrogean este caracteristică și dezvoltarea circulației termoconvective, îndeosebi în perioada caldă a anului. Demn de reținut este și faptul că influența Mării Negre nu se resimte deloc în cuprinsul părții înalte a Dobrogei. 2.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
care formula 8 este derivata tensorială a vectorului viteză formula 9. Ambele interpretări dau același rezultat, independent de sistemul de coordonate, arătând că formula 10 este interpretat ca o derivată covariantă. Termenul convectiv se scrie adesea sub forma: în care se folosește operatorul advectiv formula 12. Uzual este preferată această reprezentare deoarece este mai simplă decât cea în termenii derivatei tensoriale formula 13 Aici formula 14 este derivata tensorală a vectorului viteză, egală în coordonate carteziene cu componentele gradientului pe cele trei direcții. Termenul convectiv mai poate
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]