2,432 matches
-
ești metresa, Ce s-a voit iubirii ca amantă. Azi eu sunt liber, plin de nulități, Dar totuși n-am să pot să nu mă-ntreb: - De ce din tot ce este, dintre toți ! Tu m-ai ales pe mine ... un adverb ?! Drepturile rezervate autorului Florin Cezar Călin Brăila, martie 2017 ... Citește mai mult Stau și mă-ntreb cu patimă în gând:- De ce din toți tu m-ai ales pe mine ?! - Și ai crezut chiar în al meu cuvânt !Sau că nu
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
ești metresa,Ce s-a voit iubirii ca amantă.Azi eu sunt liber, plin de nulități,Dar totuși n-am să pot să nu mă-ntreb:- De ce din tot ce este, dintre toți ! Tu m-ai ales pe mine ... un adverb ?! Drepturile rezervate autorului Florin Cezar CălinBrăila, martie 2017... XIII. ÎNVAȚĂ SĂ SPUI LUMII CĂ IUBEȘTI !, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. - Învață-mă iubirea - lucru nou ! Dar fără frică, cu patimă mare. Și
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
de-o fi vreme ...frumoasă -La ce bun îmi zicea Anton să aduni mure din alun Lasă Acolo îți voi săpa Crinarium-ul și ce dacă nu îi mai ai .. cheia Oricum tu între două case.... primeai piatra zăbrelelor iar din adverbe Acum nu stai la Semaforul lui... Referință Bibliografică: MI-E FERICIRE PÂNĂ LA CER / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MI-E FERICIRE PÂNĂ LA CER de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1450589887.html [Corola-blog/BlogPost/362380_a_363709]
-
alții să viseze dacă totul e fals sau nu ... (Vae soli, din latină: vai de cel singur). Dacă vom urmări în profunzime sensul acestor două versuri, vom constata că după verbul adormind poetul folosește, nu întâmplător, numeralul o dată și nicidecum adverbul de timp odată, ca sens edificator al unei singure morți în care apare trinitatea existențială a unor pronume temeinic uzitate de toți vorbitori, indiferent de situația sau profesia pe care o au, sunt trei pronume care identifică viața și rezultatul
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
substantivele înghețate sub formă de țurțuri mă împung în amintiri, în nostalgii, îmi provoacă vertij în poezii, mă strâng de mâini, de metafore, de mijloc, nu-mi dau pace deloc. Și afară ninge, ninge cu ninsoare de februarie și cu adverbe de timp în avarie... Nu știu ce să mă mai fac, am încercat cu simple pastile, cu pasteluri, am încercat și cu antibiotice, și cu antidepresive, și cu minulesciene, dar mi-am revenit puțin abia atunci când am avut ideea (amintindu-mi de
FULGI ŞI CUVINTE DE FĂURAR de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1487189129.html [Corola-blog/BlogPost/362544_a_363873]
-
expresiile stilistice mă voi referi numai la metafore pentru că acestea dezvoltă limbajul, îmbogățindu-l cu sensuri care multiplică posibilitățile de comunicarea mesajelor. Se știe că metaforele sunt acele comparații prescurtate în care este înlăturat nu numai termenul comparat , dar și adverbul de comparație. Rămâne doar termenul cu sens figurat. Așa capătă mesajul forță, dacă, în loc să spunem: „soarele străpunse norii cu razele sale fierbinți, ca niște sulițe de foc”, vom exclama „soarele străpunse perdeaua de nori cu sulițe de foc”. Sau, în loc de
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
multiplicând limbajul într-un ritm exponențial, cu un noian de sensuri și înțelesuri, dând forță mesajelor, mult mai mare decât orice barbarism din limbajul snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată și cu metaforizarea, în obținerea unor expresii șocante cu înțelesuri inedite și cu mare forță de comunicare. Să încerc
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
în primul rând, fără să aibă nevoie de lampă ca Diogene, omul gnostic. Poetul are cunoștința exactă a geografiei habitatului personal, dar n-o exteriorizează. Preferă să întrețină dubiul și să-i atribuie conector la mentalul colectiv, dubla circumstanță a adverbului simplu unde, spațială și interogativă: „unde începe aripa / casei mele / se vede dincolo / prin siluetele / Seraphimilor / Sunetul graurilor / încolțește în lemnul / mesei”. Ideea de zbor sugerată de metafora „aripă” e împumutată rezidenței de spiritul celui care scrie. Viziunea își află
N.N. Negulescu: Ochiul de foc by http://revistaderecenzii.ro/n-n-negulescu-ochiul-de-foc/ [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
Și îi arată la mai multe forme, politicoase și personale, multe, multe! -Ăștia sunt o mică parte din prietenii mei. Sper că nu te deranjează că i-am adus aici. -Chiar deloc, prietene! Atunci prin ușă izbucnesc Numeralul, Verbul și Adverbul, urmăriți de Prepoziție și Conjuncție, ținând-o în brațe pe Interjecție, toți strigând: -Petrecere! -Ce surpriză plăcută! Dar de când vă cunoașteți toți așa bine? întrebă Substantivul. -Ne-am întâlnit la BAC, luă cuvântul Verbul. Tu de ce n-ai venit? -N-am fost
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1445147495.html [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
ești metresa, Ce s-a voit iubirii ca amantă. Azi eu sunt liber, plin de nulități, Dar totuși n-am să pot să nu mă-ntreb: - De ce din tot ce este, dintre toți ! Tu m-ai ales pe mine ... un adverb ?! Drepturile rezervate autorului Florin Cezar Călin Brăila, martie 2017 Referință Bibliografică: Azi eu sunt liber, plin de nulități / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florin Cezar
AZI EU SUNT LIBER, PLIN DE NULITĂȚI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1488438485.html [Corola-blog/BlogPost/378407_a_379736]
-
frig, de tăceri și brume, De rugină grea, risipită-anume În frunzișul veșted, căzut pe poteci. Chiar dacă-și pierde valurile-n spume, Tot n-o să te lase marea să mai pleci, Poate doar peste cuvinte să te-apleci, Să mergi printre adverbe și pronume. Să regăsești sintagmele știute, Din ale toamnei blânde incantații, Ca să refacem clipele trecute, Cu stele strălucind în constelații Iar luna vine, ploaia s-o sărute, Cu ale sale tainice vibrații. POTECI Cărări de frunze moarte, ruginite Ne pune
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1443782234.html [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
e secetă, verbele-s moarte Și-l vom alăpta anticipat cu hidroxil. Îl vom îndruma cu noi dicționare Și educa admirativ cu anasâna, Să știe a folosi-n vacanța mare La țară la bunica lui anglo-româna. Să nu cunoască un adverb de timp și loc, Să graviteze pe orbite clandestine. De-ar fi să-și stoarcă tot norocul din ghioc Acolo într-o țară unde-i este bine. Tu vino aci să înghețăm în dezacord Cu tot mai mulți gângavi sfidători
VOM FACE LA NOAPTE UN SINGUR COPIL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Vom_face_la_noapte_un_singur_copil_stelian_platon_1346862910.html [Corola-blog/BlogPost/343775_a_345104]
-
prea multe motive nici să rămână pe tărâm iberic. Adevărata lui patrie nu era, de fapt, nicăieri. Pentru el, pământul lui Dumnezeu era pretutindeni la fel, colțuros și rece, iar sentimentul născut de ceea ce poate însemna pentru un oricare Om adverbul „acasă” îi dispăruse pentru totdeauna din suflet. Nu mai avea de ce se bucura, nu mai avea pentru ce trăi. Nu mai aștepta nimic de la nimeni. Viața îi refuzase în viziunea lui totul, iar speranțele i se transformaseră într-un morman
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_romanul_ingropat_in_magdalena_albu_1344324059.html [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
care conștiința nu și-o putea asuma... Ce destinații, care este totuși rostul acestor drumuri , sensurile lor, ce în niciun caz nu duc undeva, ci nicăieri, cum aș putea spune că ajung acolo și atunci ? când astea sunt doar niște adverbe ale circumstanțelor, greu de a fi determinate, ce înseamnă acolo, cine mă așteaptă pe mine acolo ? Și când ? atunci ? dar ce înseamnă atunci , când aici și acum lapovița s-a transformat în ninsoare, într-un concretism funest , tocmai când trenul
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486283617.html [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
nu face „eul liric”. După ce am să scap de asta, trebuie să mă apuc musai de întocmirea unor trucuri care să-i facă pe copiii mei să distingă diftongii și triftongii de hiat, să explice virgule și cratime, să recunoască adverbe predicative care ar putea introduce subiective, să folosească, prin conversiune, cuvinte cu alte valori gramaticale decât cele din text, să distingă predicate nominale de cele verbale și funcții sintactice ori cazuri de toate felurile. Culmea e că sunt atât de
Cum am ajuns un profesor prost, dar bun! by https://republica.ro/cum-am-ajuns-un-profesor-prost-dar-bun [Corola-blog/BlogPost/338383_a_339712]
-
Galaxia, Baia Mare, îl recomandă pe preotul Botiș ca pe un activ teolog, care știe să facă din vocația sa, teologică și artistică deopotrivă, un apostolat. Menirea sa, de altfel, evidentă prin modul său de desfășurare - activ, implicat, dăruit, jertfelnic (ca adverb), pasionat, este Creația sa, și, desigur, călăuză pe calea noastră, a tuturor, spre mântuire. Cuvântul său, rostit ca preot, ca duhovnic, ca tată (fiii săi duhovnicești sunt cu miile, părintele Botiș reușind cu mare ușurință să acceadă în străfundurile inimilor
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
interior al conștiinței; putem compara structura oricărei propoziții rostite sau scrise cu structura atomică; putem compara formele și simbolurile lor, literele, cu structura celor mai simple particule; ne izbește asemănarea dintre substantive și nuclee; dintre electroni și verbe; dintre adjective, adverbe, pro- nume și quante; ne uluiește faptul că aidoma atomilor diferiți, care au un număr anumit de valențe, și substantivele, fiecare luat în parte, au un număr anumit de posibilități sintactice de a se combina cu verbele; am putea spune
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
despre ceea ce înseamnă cu adevărat modalitatea singulară de a recita o poezie din marea noastră literatură română integrată definitiv în universalitate!...). Niște versuri zguduitoare, de mare încărcătură dramatică, ce aveau să fie rostite ATUNCI (și repet aici în mod voit adverbul temporal scris cu majusculă de către marele nostru critic literar și comparatist Zoe Dumitrescu-Bușulenga) într-o cheie artistică tulburătoare, de o singularitate ieșită din comun, care mi-a anulat, pur și simplu, fireasca respirație specific umană. Am parcurs, de fapt, în
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_langa_noi_magdalena_albu_1358402087.html [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
Țara mea”, patria evocată într-un etern “azi” este un fel de axis mundi, un spațiu al frumuseții, purității, dragostei și prospețimii, o crăiasă sau o zână din basmele noastre populare, omagiată de poet și de întregul Univers. După cum sugerează adverbul restrictiv “doar” și pronumele personal “pentru tine”, natură și oameni își canalizează toată dragostea, frumusețea și dăruirea numai către ea, “Țara”. Florile dragostei și ale primăverii: lalele, maci, tradafiri înfloresc și zâmbesc numai pentru ea, copacii se leagănă în vânt
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
1960. începând cu 1985 a publicat în Spania mai multe volume de poezii: încercările unui erou învins (Tentativas de un héroe derrotado), Cuvântul când (La palabra cuando), Latitudinea cailor (La latitud de los caballos), Epoca apei (La edad del agua), Adverbe de loc (Adverbios de lugar) și Cătunul (Aldea). A trăit aproape 20 de ani în Italia, unde a publicat Castelli di Aquitania (Castelele din Achitania), Mele di mare (Mere de mare) și Palme (Palmieri). A tradus în limba spaniolă opera
Juan Vicente Piqueras by Cristina Sava și Rafael Pisot [Corola-website/Journalistic/8797_a_10122]
-
De câte ori las să se-nvârte benzile lungi Pe magnetofoanele șubrede, infidele și mari Ca niște sarcofage de la Victoria și Albert Museum, Din șerpuirea lor se ridică Descântecul vindecător. Scriu și îmi spun: ei nu i-ar plăcea, Ar înlocui un adverb sau un fruct, Mi-ar spune: nu te grăbi, ia-ți timpul în mâini! Ar scoate virgula și ar pune un punct. Un punct mare și veșnic. Nu asta ai face tu? Dar eu, derbedeul senil, quadragenara agilă, Agățată în
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495013072.html [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
parte când a venit vorba de scris romanul a fost păstrarea unui stil cât mai simplu: „Avem de-a face cu un câine, iar câinii nu vor gândi în metafore complicate. Un câine ar folosi mai mult substantive, prea puțin adverbele. Vocabularul său este limitat la aproximativ 40-50 de cuvinte, iar eu am vrut să scriu romanul din perspectiva unui câine adevărat, nu unul care ar înțelege engleza.” Producătorul Gavin Polone a citit scenariul pentru Câinele, adevăratul meu prieten când nu
“Câinele adevăratul meu prieten”, o aventură plină de umor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105830_a_107122]
-
gospodari, înstăriți, cu bune și cu rele, cu împliniri și ezitări. Pentru a se impune în pedepsirea celui rău, acel perturbator al liniștii satului, creatorul popular folosește ca mijloc expresiv, fabulosul. Autoritatea fabulosului este exprimată atât prin superlativul adjectivelor, a adverbelor folosite, cât și a uzitării imperfectului verbelor, ca timp fără limite, început și continuu neterminat, dar și a prezentului etern, în acțiunea narațiunii dar și în dialogul dintre personaje: - Dragul nostru drag, noi pornim să ne căutăm fata care ne-
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
o vistierie plină”, acum, prin contrast, spune: „mi-e visteria inimii prădată/ și e târziu în goalele-i culise.” („Cenușa”) Sentimentul neputinței, al tragismului condiției umane, al imposibilității de a depăși limitele sunt perfect redate de Petru Lascău printr-un adverb de timp . Acel „târziu” din „Cenușă” devine „prea târziu”, în „Umbre adormite”: „E prea târziu să mai visez/ când doru-i aripa de lemn/ la albe feciorelnice zăpezi/ trecute-n pasul timpului solemn.” Albul zăpezii este atributul purității interioare, ce face
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]