554 matches
-
E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la zicerile lor. Schor le adună de unde poate și le citează în rubrică să pe cele marcate de inedit, paradoxal, umor, istețime de observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. (...) Dorel Schor e colecționar prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești, gesturi, năravuri, tipuri, sucituri sau scâlcieri de fraze ori cuvinte. Unele
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_la_editur_george_roca_1358492565.html [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
sunt pornite dintr-un interior clar, cu afirmativa modală în adevăr,încât nici nu poți să nu crezi un eventual atac sentimental, aducând mai mult la o întărire a celor enunțate. Poate intenționat Bacovia presară în expunerea lui această locuțiune adverbială, în sensul în care Mântuitorul a dorit o luminare a tainelor cuvintelor sale când a spus: Adevărat, adevărat vă spun... . Este o alternață între codul biblic și misterul prezentării acțiunii timpului, în versul bacovian. Poetul este solidar umbrei sale în
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la zicerile lor. Schor le adună de unde poate și le citează în rubrică să pe cele marcate de inedit, paradoxal, umor, istețime de observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. Dorel Schor e colecționar prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești, gesturi, năravuri, tipuri, sucituri sau scâlcieri de fraze ori cuvinte. Unele
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
lumea la Eden. Plânsul este ipostazierea tragismului ființei demiurgice: “De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și”. “Apele plâng clar izvorând în fântâne” - apa care plânge are, ca efect al plânsului, izvorârea (deci, întoarcerea la Inepuizabila Puritate originară) și clarul-claritate (aici, adverbial), prin în-focare (chemare-regăsire a Focului-Iluminare): Revelația Fântânii. Fântâna - prin care comunică tărâmurile (mai exact, Fântâna-arbore Cosmic, prin care se resoarbe tărâmul fenomenalității în Tărâmul Unic-Edenul - și ale cărei ramuri-izvoare înfloresc aștrii: luna, stelele, soarele Negru) - Fântâna cu Plâns: Apa Vie
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
radio receiving broad casts from East Mars“ (Poetul e un radio care primește mesaje de pe Marte). Și încă o dată ești sediul nefericirii de a scrie pentru că din ce simți în mod contemporan nu poți reprezenta prea mult în lirică. Locuțiunea adverbială „în grabă“ topește în semantica ei tentația unui schimb de identitate, la scara istoriei, pentru mai mare audiență la scriitorii model, precum și definiția subtilă a ceea ce poetul american ne-a oferit în cartea lui, un crez: când nu scrii despre
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/volume-din-usa/ [Corola-blog/BlogPost/339651_a_340980]
-
de rezolvat în catedră. - Ce-i cu "adică"? - Adică cum ce-i cu "adică"? E adverb... - Când? - Nu sunt "adică", "și anume" propte pentru apoziții? - E așa... și nu-i așa. Ce te faci cu "la o adică?" - E locuțiune adverbială... - Nu-i așa. - Vreți să spuneți că e un substantiv? Ca "un bine"? - Ei, "un bine" - "binele" -, dar "o adică"? - Adicătele... Hohote de râs. - Cum e, Domnule Profesor? - Nu știu, că de-aia întrebai. N-am cunoscut om care să
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/De_sfantul_dumitru_mirela_borchin_1382771373.html [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Este lipsit de accent propriu. Se așază înaintea substantivului și se leagă de el, făcând corp fonetic comun cu el, pentru a se
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1471449859.html [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
și construcția contrasă bi-l- se atașează fără spațiu substantivului. Dacă în arabă consoana -l este înlocuită în pronunție de consoana coronală inițială a substantivului ce urmează, în turcă nu apare înlocuirea. bil- < bi-l- < bi-’l- < bi- + al- Referință Bibliografică: PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1471449859.html [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
dacă acumulează averi sau construisec case. Și apoi mai sunt și aceia care scriu. Un bun rămas, nu neapărat pentru a ne împăca sau zugrăvi în culori avantajoase - doar suntem deopotrivă și buni și răi - ci în sensul de bine adverbial, cel al unei unei rămâneri cu bine, acesta e scrisul. Un ceva, pe care-l lași să plece de la tine, îl scapi intenționat de sub control. E o răzbunare, un protest, exercițiul unei continue despărțiri, o succesiune de săltări alternate cu
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_taina_sc_gabriela_calutiu_sonnenberg_1350988720.html [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
culturală: În ce arhetip cultural se încadrează „the whole point, that I am missing”? Va ofer și puțin ajutor cultural - vulgarizator : Veniți cu argumente din Habermas ! You are missing the whole point ? Constantin Noica observa că lumea modernă este esențialmente adverbiala. Progresul reprezentărilor despre realitate, pentru noi, inseamna construirea câtor mai multe locuțiuni adverbiale în limba română. Matematicianul Solomon Marcus ne atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
missing”? Va ofer și puțin ajutor cultural - vulgarizator : Veniți cu argumente din Habermas ! You are missing the whole point ? Constantin Noica observa că lumea modernă este esențialmente adverbiala. Progresul reprezentărilor despre realitate, pentru noi, inseamna construirea câtor mai multe locuțiuni adverbiale în limba română. Matematicianul Solomon Marcus ne atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
Progresul reprezentărilor despre realitate, pentru noi, inseamna construirea câtor mai multe locuțiuni adverbiale în limba română. Matematicianul Solomon Marcus ne atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri, ca
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri, ca bună parte din literatura este serializata în locuțiuni adverbiale. Bine, acum înțeleg și eu ca pentru universitarul român din America este
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri, ca bună parte din literatura este serializata în locuțiuni adverbiale. Bine, acum înțeleg și eu ca pentru universitarul român din America este necesar să fie politicește corect și să predice că un eseu despre Irak sau bandă Gază trebuie să se limiteze strict la șase cuvinte. “Șase” înseamnă, pe românește
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă; folosirea formelor perifrastice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser și estar. diateza pasivă; conjugarea pronominala, cu pronume personale (o, a, os, aș), conjugarea pronominala reflexiva. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele că și la - utilizare emfatica. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, pară, ațe, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
distribuție și funcții sintactice; propoziția relativă: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, utilizarea pronumelor relative; propoziții interogative directe și indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor; propoziții circumstanțiale (adverbial clauses); vorbirea directă, vorbirea indirectă. 3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, sociolingvistică ● Elemente de analiză semantică ● Relații lexicale: sinonimie, antonimie ● Limbaj figurativ și figuri de stil ● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale ● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice. - Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală și adverbială. - Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal și ordinal - Verbul: conjugare și diateză. Modurile și timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul și cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. Periodo ipotetico. Concordanța timpurilor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele și realizările lor sub formă de sintagme nominale sau subordonate: [ ] complementul direct; [ ] complementul indirect; [ ] complementul prepozițional; [ ] complementele circumstanțiale adverbiale (modal, concesiv, de timp, de loc, de cauză, de scop) 4) Sintaxa frazei Fraza prin coordonare: aspecte semantico-pragmatice ale coordonării. Fraza prin subordonare: [ ] propoziția relativă; [ ] propoziții circumstanțiale: temporale, condiționale, cauzale, concesive și finale. Concordanța timpurilor. Folosirea modului conjunctiv în propoziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
simple și compuse; verbele care exprimă acțiuni sau stări, verbele tranzitive și intranzitive; aspectul verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactica. 3.4.6. Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și locuțiuni adverbiale după înțeles. 3.4.7. Prepoziția (actualizare) simplă și compusă; vocalizarea, cazurile substantivelor prepoziționale și neprepoziționale 3.4.8. Conjuncția (actualizare): conjuncții coordonatoare și subordonatoare 3.4.9. Particulă (actualizare): independente și neindependente;. 3.4.10. Interjecția: (actualizare ): ortografia; 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
negativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor - Numeralul. Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie - Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale și impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice. - Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice. - Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale - Prepoziția. Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Frază. BIBLIOGRAFIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie - Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale și impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice. - Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice. - Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale - Prepoziția. Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Frază. BIBLIOGRAFIE LITERATURA ROMÂNĂ - Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). 7. Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente). 8. Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncțiile subordonatoare: se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente). 9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, în, su, per, con, tra, fra; prepoziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]