21 matches
-
principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
194 de adverbe în -ește (dintre care 28 în -icește). Micșorarea numărului de unități active în limba actuală nu implică însă neproductivitatea sufixului. Corpusul analizat demonstrează că -ește (-icește) are putere derivativă expresivă și non-expresivă (analogică), productivitatea acestui tip de adverbializare fiind comparabilă cu cea a conversiunii adjectivelor în adverbe. 2.1.2. Situația adverbelor în -ește (-icește) în corpus 2.1.2.1. Frecvența și productivitatea adverbelor în -ește (-icește) O pondere importantă în inventar au adverbele în -ește care
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
statistic stilistic strict structural sufletește tehnic teologic teoretic transcendental valoric vizual ANEXA IV Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus ABSOLUT Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 329 84 11 15 23 462 în mod + adj. 1 6 - 5 - 12 la modul + adj. 1 - - - - 1 de o manieră + adj. - - - 1
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
DILR 2007 selectează intrările pornind de la dicționare actuale, dar și de la bogatul corpus oferit de internet (www.librarultau.ro). Vezi și nota 11. 8 Pentru o schiță de descriere a adverbului (de mod) categorial, vezi Mîrzea Vasile, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română" (sub tipar). 9 Multe dintre aceste forme se găsesc însă în texte postate pe internet într-un număr variabil de exemple, uneori într-unul singur, cu o utilizare personal-accidentală. 10 În cazul adverbelor de acest
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
41), tradițional (40), obligatoriu (36), oficial (36), repetat (33), natural (32), corect (30), firesc (24), automat (23), curent (23), necesar (22). 37 Vezi Mîrzea Vasile, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului" (sub tipar). 38 Vezi Mîrzea Vasile, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română" (sub tipar), iar pentru trecerile între subclasele de adjective corespondente, vezi Brăescu (2007: 11-14). 39 Pentru descrierea acestor construcții, și deci pentru Anexele III și IV și pentru tabelul de la 3.3., a fost redus
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
solo, tipo; consemnarea uzului adjectival al unor adverbe/locuțiuni adverbiale: ad-interim/ad interim, ad libitum, ad litteram, ad valorem, a fortiori, a fresco, a giorno, angro, aparte, buzău, coz, dinainte, dinapoi, dinăuntru, dindărăt, doldora, gratis, incognito, niznai, țurlu-burlu2; consemnarea unor adverbializări ale adjectivelor invariabile: aievea, aiurea, anevoie. 3. TIPOLOGIA ADJECTIVELOR INVARIABILE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALA Studiul adjectivelor invariabile din limba română actuala relevă un inventar bogat și în continuă creștere față de cel din limba de la începutul secolului al XX-lea. Principala
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
face o paralelă între adverbul chiar și forma însăși: adverbul chiar provine din adjectivul clar, în urma unui proces de gramaticalizare asociat cu o modificare fonetică (Mîrzea Vasile, 2009). În mod similar, forma însăși, inițial adjectivală, trece printr-un proces de adverbializare. 41 Acordul la feminin este posibil în contextul în care un nominal de genul feminin, coreferențial cu manechinul, a fost lexicalizat anterior: (i) Magdalena Frackowiak, modelul de origine poloneză este starul campaniei publicitare a label-ului Reserved. Manechinul a fost fotografiată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
valoare de adverb prin natura lor și, pe de altă parte, cuvinte devenite adverbe prin schimbarea statutului originar. Această schimbare presupune în principiu adoptarea regimului sintactic de determinant al verbului, cu funcția de circumstanțial, ceea ce induce un conținut specific adverbului. Adverbializarea cuvintelor (a adjectivelor sau a substantivelor) se poate realiza în două moduri, 1) prin adăugarea unor afixe (de obicei sufixe) și 2) prin păstrarea formei inițiale și prin sugerarea noului regim morfo-sintactic și a noului conținut numai prin vecinătatea cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ca atare, dacă în mod obișnuit apartenența la o clasă morfologică reprezintă factorul ce permite antrenarea unui cuvînt în anumite raporturi sintactice care presupun a anumită distribuție, în cazul conversiunii prin vecinătate, raportul sin-tactic proiectează un statut morfologic cuvîntului. Fenomenul adverbializării adjectivelor fără marcă specială este frecvent în limba română și a devenit posibil atunci cînd s-a manifestat rigurozitatea plasării determinanților în vecinătatea determinaților, încît prezența unor mărci sufixale specifice adverbelor (ca în latină sau în greacă) nu a mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest caz, în mod frecvent, româna, realizează adverbializarea prin plasarea formei masculine de singular a adjectivului după verbul determinat, fără
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest caz, în mod frecvent, româna, realizează adverbializarea prin plasarea formei masculine de singular a adjectivului după verbul determinat, fără alte mijloace: o fată frumoasă adj. ea cîntă frumos adv.68 Faptul că în latina populară tîrzie complementele circumstanțiale se puteau reda atît prin adverbe cît și prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
didn't play fair "nu ai procedat frumos, cinstit"). În mod evident, derivatul fairly poartă marca adverbială în sine, indiferent de vecinătate: We treated him fairly. "L-am tratat frumos (cum se cuvine)". Individualizată în familia limbilor romanice prin procedeul adverbializării prin distribuție a adjectivelor calificative și a unor substantive considerate ca atribuind o calitate, limba română are corespondențe în cadrul familiei limbilor germanice, similitudinile cele mai multe fiind cu germana și cu neerlandeza. Creativitate lexicală și tipologie Pe lîngă faptul că au ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Dimitrie Cantemir. 65 O exprimare ca al regelui fiu, deși posibilă, este nefirească. 66 Numeralele următoare nu mai conțin însă conjuncția (vingt-deux, vingt-trois etc.), încît, între limbile romanice, numai româna uzează de și în mod consecvent. 67 Acest procedeu de adverbializare s-a putut extinde și la determinanții adjectivului: e gol pușcă; e frumoasă foc, uneori însă, prin elipsa adjectivului care determină la rîndul lui un substantiv, elementul adverbial ajunge adjectival: e o fată trăsnet (= e o fată grozavă ca trăsnetul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tematice asemănătoare semantic (uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate (3). Anumite construcții, foarte frecvente, tind să devină clișee (2.6.1, 2.7.2). 5.4. Un fenomen contemporan, anterior perioadei strict actuale, dar semnalat și descris doar recent, este adverbializarea articolului nehotărât un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Editions du Seuil. Miron-Fulea, M., 2005, Numele proprii: interfață semantică-sintaxă, București, Editura Universității din București. Mîrzea Vasile, C., 2007, " Adverbul chiar în limba română actuala", în Până Dindelegan (coord.), p. 143−153. Mîrzea Vasile, C., sub tipar, " Câteva aspecte privind adverbializarea adjectivelor categoriale în limba română", în Până Dindelegan (coord.). Mîrzea Vasile, C., sub tipar, "O posibilă reinterpretare a clasei semiadverbului", comunicare la Simpozionul național de lingvistică, 13-14 noiembrie 2007, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Moeschler, J.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
take scope over") domenii propoziționale complete. Domeniile propoziționale complete sunt fazele (v. definiția din Chomsky 2001). Astfel, atât a putea, cât și a trebui - când sunt pe deplin verbale (excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită la subjonctiv (o fază CP), fie cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
par prea simple într-un context „savant”, „elevat”. Extinderea trebuie pusă în legătură și cu existența unor sintagme clișeizate, foarte des folosite - contribuție importantă, creștere importantă - în care adjectivul important apare în vecinătatea unui nume de acțiune. În română, tiparul adverbializării formei de masculin-neutru singular a adjectivelor e foarte puternic, așa că din sintagma creștere importantă se reface foarte ușor o construcție verbală de tipul crește important (după modelul creștere rapidă - crește rapid, creștere intensă - crește intens etc.). În fine, la apariția
„Contribuie important“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4548_a_5873]
-
fine, la apariția noii construcții e posibil să fi contribuit și traduceri rapide și neglijente din alte limbi; în engleză, de exemplu, există și un adverb, importantly, pentru care dicționarul Merriam-Webster (versiunea on-line) oferă exemple de genul „[...] contributed importantly to...”. Adverbializarea lui important este desigur cea mai nefirească și mai nerecomandabilă extindere a uzului său; există însă și alte lărgiri de sens, asociate unor noi posibilități combinatorii ale adjectivului. Important exprimă în mod normal o evaluare calitativă, dar care poate adesea
„Contribuie important“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4548_a_5873]
-
mai concise sau mai explicite: "Vă rugăm să găsiți atașat o prezentare detaliată a acestor cursuri"; Ne face o deosebită plăcere să vă trimitem câteva poze de la evenimentul nostru intitulat Happy Day pe care vă rugăm să le găsiți atașate". Adverbializarea lui atașat apare mai curând ca o neglijență în realizarea acordului: "Vă rugăm găsiți atașat mai jos metodologia RIS"; "Vă rugăm găsiți atașat mai jos toate articolele publicate până în prezent". Verbul a găsi - "a da de (sau peste) ceva sau
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
situația din limbile ergative este similară cu cea a nominalizărilor din limbile acuzative − și cea propusă de Gildea (1998)85 − o analiză istorică a limbilor din familia cariban, în care ergativitatea morfosintactică este legată etimologic de morfologia nominalizărilor sau a adverbializărilor din limbile de tip acuzativ −; actualele construcții ergative sunt, la origine, pasive. Franchetto (2007) consideră că abordarea lui Alexiadou e în concordanță cu teoriile despre evoluția structurilor tranzitive. Într-un stadiu mai vechi, conservat în nominalizările din limbile acuzative, limbilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]