51 matches
-
răspândirea aerului expirat și să filtreze aerul inspirat, iar scopul utilizării lui nu este de a face ca persoana care îl poartă să fie greu de recunoscut, ci acela de a împiedica circulația unui virus a cărui transmitere este preponderent aerogenă. Prin urmare, simpla purtare a dispozitivului de protecție sanitară la care se referă normele sanitare, în condițiile prescrise de aceste norme, nu conferă persoanei care îl poartă calitatea de persoană mascată în sensul dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. c
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
care masca de protecție îngreunează respirația persoanei care o poartă și dă posibilitatea acesteia de a desfășura activități fără mască. Cu privire la utilitatea purtării măștilor de protecție, acestea ajută la limitarea răspândirii noului coronavirus, știută fiind calea de transmitere aerogenă a virusului. În ceea ce privește aspectele de neconstituționalitate, pârâtul Ministerul Sănătății învederează următoarele: Art. 53 din Constituția României, republicată, prevede la alin. (2) că restrângerea drepturilor „poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică“, iar măsurile
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
moment, în România, mulți medici nu mai pot face vaccinarea de la 2 și 6 luni, care protejează și de poliomielită, fiindcă Ministerul Sănătații a întârziat o licitație pentru cumpărarea vaccinurilor. Virusul poliomielitic se transmite atât pe cale fecal orală, cât și aerogen. Transmiterea se realizează în ambele cazuri, prin contact direct interuman, între sursele de infecție și persoanele receptive.
Copiii nevaccinați pot face polio. Boala a revenit în România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63162_a_64487]
-
fiind „totalitatea condițiilor de muncă care pot produce îmbolnăviri ale lucrătorilor prin expunere la agenți biologici, substanțe chimice periculoase, suprasolicitare neuropsihică deosebită și unde riscul este prezent, indiferent de utilizarea mijloacelor de protecție individuală sau colectivă, cum sunt: (i) transmitere aerogenă, expunere biologică: TBC, HIV SIDA sau virusuri hepatită B, C, D; (ii) agresare din partea unor bolnavi psihici; (iii) risc de contagiune ridicat sau a unei eventuale infecții accidentale determinate de participarea în campanii de prevenire și combatere de epidemii
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
formată din camere separate, cu circuite funcționale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor cu afecțiuni cronice reacutizate, care necesită supraveghere medicală, pentru izolarea celor cu boli infecțioase acute cu transmitere enterală, boli infecțioase acute cu transmitere aerogenă altele decât TBC. (2) Infirmeria asigură asistența medicală a bolnavilor, cu respectarea următoarelor reguli: a) internarea bolnavilor în infirmerie numai la indicația medicului; ... b) consemnarea internării în registrul de internări în infirmerie; medicul are obligația de a completa, la internare
REGULAMENT din 8 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273960]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
crizelor de astm prin mecanismul acumulării cAMP. Din substanțele bronhoconstrictoare fac parte histamina, serotonina, SRSA, bradikinina, unele prostaglandine și leucotriene, tromboxanii și factorul de agregare plachetară (PAF). Histamina și serotonina sunt eliberate de la nivelul mastocitelor, mai ales în timpul reacțiilor alergice aerogene produse de unele antigene sau substanțe iritante. SRSA (slow reactive substance of anaphylaxis) este un amestec de leucotriene (LTC4, LTD4, LTE4) bronhoconstrictoare. Acestea rezultă, împreună cu lipoxinele, din degradarea acidului arahidonic membranar de către 5- și, respectiv, 15-lipoxigenaza. Din același precursor comun
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
HIV, cu debut clinic în sfera sistemului stomatognat, iar pe de altă parte, boli cu legătură epidemiologică, în sensul posibilității transmiterii infecției prin manevre stomatologice: infecția cu virusul hepatitic B, C, HIV, gripa și alte boli cu posibilitate de transmitere aerogenă în cadrul unui cabinet stomatologic. În practica stomatologică modernă, trebuie amintită și însușirea de către medicul stomatolog a unei antibioterapii corecte și de ultimă generație în vederea aplicării unui tratament adecvat. Iată numai câteva motive expuse succint, pentru care cunoașterea anumitor coordonate din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
puterea patogenică experimentală: bacilul uman este responsabil de marea majoritate a tuberculozei umane; bacilul bovin poate contamina omul însă cu o frecvență mult mai mică; bacilul aviar (infecția este rară la om). Pătrunderea agentului patogen în organism se face pe cale aerogenă, digestivă și prin inoculare directă. Dintre acestea, în mod obișnuit, calea aerogenă este principală, tuberculoza pulmonară reprezentând sursa de contagiune tuberculoasă a organismului. După contaminarea cu bacilul Koch, care survine în general în copilărie, se produce primoinfecția. Aceasta este cel
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
umane; bacilul bovin poate contamina omul însă cu o frecvență mult mai mică; bacilul aviar (infecția este rară la om). Pătrunderea agentului patogen în organism se face pe cale aerogenă, digestivă și prin inoculare directă. Dintre acestea, în mod obișnuit, calea aerogenă este principală, tuberculoza pulmonară reprezentând sursa de contagiune tuberculoasă a organismului. După contaminarea cu bacilul Koch, care survine în general în copilărie, se produce primoinfecția. Aceasta este cel mai adesea spontan curabilă, trecând de regulă neobservată. Deși aparent acest complex
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a 5-a după debut. Persoanele neimunizate natural sau vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă, prin intermediul secrețiilor respiratorii. Imunitatea după boală este durabilă. 4.2.3 Etiopatogenie Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae. Poarta de intrare este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
maximă primăvara, la vârsta de 5-9 ani. Sursa infecției o constituie persoanele infectate, care pot transmite boala cu 7-10 zile înaintea erupției. Boala poate fi transmisă și de persoanele care prezintă forme inaparente de boală. Calea de transmitere este directă aerogenă sau transplacentară. Imunitatea după boală este durabilă și se instalează după infecția manifestă sau inaparentă. Se consideră că formele inaparente sunt de 2 ori mai frecvente decât cele manifeste. Persoanele neimunizate sunt receptive la boală. Rubeola este una dintre cele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
care realizează vaccinarea antiVVZ, numărul infecțiilor a scăzut semnificativ. Sursa primoinfecției este reprezentată de persoane cu varicelă sau herpes zoster, cu 2-3 zile înaintea apariției erupției, până în a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazofarigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar nu previne herpesul zoster (reactivarea infecției). Legătura dintre varicelă și herpes zoster, ca manifestări diferite ale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Sursa infecției este omul bolnav, cu forme aparente sau inaparente de mononucleoză infecțioasă (MNI). Receptivitatea este generală. Incidența maximă se înregistrează între 14-16 ani la fete și 16-18 ani la băieți. Transmiterea bolii se face de cele mai multe ori direct, pe cale aerogenă sau prin salivă. Infecția după transfuzii sau transplant de la donator cu infecție activă cu virus Epstein Barr (VEB) este discutabilă. Infecțiile asimptomatice sunt frecvente la vârste mici (2-4 ani). Formele atipice de boală sunt obișnuite la vârste mari. După unele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și idiosincrazic. Astmul bronșic alergic se asociază adesea cu un istoric personal și/sau familial de boli alergice, cum ar fi rinitele, urticaria și eczema, cu reacții cutanate de tip papulă eritematoasă pozitive la injectarea intradermică de extracte din antigenele aerogene, cu niveluri crescute de IgE în ser și/sau teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific. O parte însemnată din populația astmatică nu are antecedente heredocolaterale sau personale pentru un teren alergic, testele cutanate sunt negative, iar nivelurile
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
avea acest efect sunt ozonul, dioxidul de azot și dioxidul de sulf. Ultimul trebuie să fie prezent în concentrații mari și produce efectul său maxim în timpul perioadelor de ventilație maximală. În unele regiuni ale Americii de Nord, concentrația sezonieră a unor antigene aerogene, cum este polenul, poate crește suficient de mult pentru a duce la epidemii de internări în spital pentru astm și la creșterea mortalității. Aceste evenimente pot fi ameliorate prin tratarea profilactică a pacienților cu medicamente stabilizatoare a mastocitelor înainte de începerea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
sân, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul bronșic, cancerul renal. Totuși, aproape orice cancer poate determina metastaze pulmonare [25]. Răspândirea celulelor canceroase se poate face pe cale hematogenă (de obicei, sarcoamele), pe cale limfatică(de obicei, carcinoamele), prin invazie directă sau pe cale aerogenă. Metastazele pulmonare sunt destul de frecvente, întrucât întregul debit al inimii drepte, precum și sistemul limfatic drenează prin sistemul vascular pulmonar. Fragmente din tumora primară sub formă de emboli tumorali ajung la plămâni, formând noduli. Aceștia sunt localizați mai frecvent subpleural sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]