4 matches
-
în stare de repaus sau de mișcare, și această disciplină a Staticii este folosită în mai multe domenii cu denumirile aferente: Statica lichidelor (hidrostatică) - Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele; Statica gazelor (aerostatică) - Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului și al gazelor în general, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor; Statica construcțiilor - Se ocupă cu studiul metodelor de calcul pentru determinarea eforturilor și deplasărilor structurilor de rezistență
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
dovedit că este posibilă construirea unui aparat de zbor mai greu decât aerul. Această epocă se încheie la începutul secolului XX. Sunt create tot felul de mașini zburătoare, unele din acestea cu adevărat fanteziste. Dar către 1800 asistăm la dezvoltarea aerostaticii și la numeroase tentative de zbor planat. Dorința omului de a zbura este ilustrată și în literatura mitologică din diverse culturi. Un exemplu îl constituie mitul lui Icar care și-a construit aripi din pene și ceară.De asemenea în
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
locului, deoarece verticala dusă din centrul de greutate cade în baza de sprijin. IV. MECANICA FLUIDELOR mecanica fluidelor: studiază statica și dinamica fluidelor (lichide și gaze) A. Statica fluidelor Studiază fluidele în echilibru Statica fluidelor are două părți: hidrostatica și aerostatica. 1. Hidrostatica - studiază lichidele în echilibru presiunea hidrostatică: ? = ? ? , unde F - forța ce acționează normal asupra suprafeței S a lichidului. Unitatea de presiune:(pascal). Alte unități ale presiunii: atm, at, torr, mmHg și relațiile dintre ele: presiunea hidrostatică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de vulgarizare. Voltaire face cunoscute în Franța lucrările lui Newton, Diderot se pasionează de fiziologie și chimie, Rousseau de botanică. Succesul primelor experiențe în domeniul electricității, înmulțirea cabinetelor de fizică, progresul învățămîntului științific în colegii, extraordinarul entuziasm care însoțește începuturile aerostaticii în 1783 sînt tot atîtea mărturii ale acestei admirații pentru științe. Progresele tehnice. Dar, dacă Franța joacă astfel un rol important, chiar esențial, în progresul științei europene, lucrurile nu stau la fel în ceea ce privește progresele tehnice. Este vorba într-adevăr de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]