168 matches
-
reflexele osteotendinoase: prezență, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetică); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). 6. Psihiatrie Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276633_a_277962]
-
reflexele osteotendinoase: prezență, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetică); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). 6. Psihiatrie Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262201_a_263530]
-
reflexele osteotendinoase: prezență, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetică); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). 6. Psihiatrie Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256795_a_258124]
-
de faptul că în cadrul ședințelor de recuperare a tulburărilor de vorbire (afaziei) bolnavul va fi supus atât efortului fizic cât mai ales celui psihic. Profesorul ortofonist va stabili dacă bolnavul răspunde nevoilor recuperării. Testele aplicate în momentul contactului cu pacientul afazic oferă date despre recepția subiectului (în lipsă căreia nu se poate face recuperarea ortofonica). Subliniem faptul că primul pas în activitatea de recuperare ortofonica este asigurarea unei recepții (verbale sau scrise) de cel putin 30-40% din normal. În funcție de acest indice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
reflexele osteotendinoase: prezență, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetică); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). 6. Psihiatrie Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256790_a_258119]
-
reflexele osteotendinoase: prezență, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetică); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). 6. Psihiatrie Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276635_a_277964]
-
reflexele osteotendinoase: prezență, intensitate, simetrie; - reflexe cutanate, plantare: reacție, simetrie; - sensibilitate superficială (tactilă și dureroasă); - sensibilitate profundă (mioartrochinetică); - coordonarea mișcărilor (proba index-nas, călcâi-genunchi). Examenul nervilor cranieni: motilitate oculară, simetrie facială, nistagmus, deglutiție, fonație, mișcările și troficitatea limbii. Vorbirea: depistarea tulburărilor afazice, expresive sau senzoriale. Investigațiile paraclinice suplimentare: radiografie craniană, șa turcească, electroencefalogramă, fund de ochi, electromiogramă, viteza de conducere motorie și viteza de conducere senzitivă, examen Doppler pentru vasele mari (în condiții de spitalizare). 6. Psihiatrie Examenul psihic elementar cuprinde: aspectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262203_a_263532]
-
crizelor epileptice (ILAE, 2006) I. Crize cu debut parțial sau focal A Local 1. Neocortical a. fără extensie locala 1. crize focale clonice 2. crize focale mioclonice 3. crize motorii inhibitorii 4. crize focale senzoriale cu simptome elementare 5. crize afazice b. cu extensie locala 1. crize cu extensie jacksoniana 2. crize focal senzoriale cu simptome «experiențial» 2. Hipocampic sau parahipocampic B. Cu propagare ipsilaterala spre: 1. arii neocorticale (inclusiv crize hemicorticale) 2. arii limbice (inclusiv crize gelastice) C. Cu propagare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227319_a_228648]
-
vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
corporală. Manifestările clinice ale afaziei, privind natura și intensitatea tulburărilor, diferă în funcție de anumiți factori biologici, cum ar fi etiologia, vârsta, preferința manuală, sau sociali, respectiv gradul de școlarizare, caracteristicile inerente ale limbii vorbite etc. Cea mai mare parte a persoanelor afazice nu pierd complet uzul vorbirii, unii pacienți nu au decât o ușoară nesiguranță în găsirea cuvântului adecvat, pe când alții - dimpotrivă - pierd în totalitate facultatea de a se exprima prin limbajul verbal, de a înțelege ceea ce li se vorbește, de a
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
eficacitate. Pentru funcția limbajului, în cazul unei preferințe manuale drepte (la "dreptaci"), emisfera cerebrală stângă este "dominantă" în majoritatea covârșitoare a cazurilor, ceea ce înseamnă că în urma unor leziuni în anumite regiuni de partea stângă a creierului apar tulburări de tip afazic. Dominanța emisferică pentru vorbire în funcție de preferința manuală nu trebuie însă considerată în mod rigid și absolut, există excepții (la "stângaci" lucrurile sunt ceva mai complicate), iar posibilitatea recuperării unor activități compromise demonstrează existența unei "plasticități funcționale" în structura creierului, cu
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
cuvintelor și frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat, completat de un examen neurologic amănunțit și de diverse metode de investigație neuroradiologice. Ca prim examen orientativ, s-a verificat utilitatea testului Token ("Token-Test"), care servește la diferențierea între tulburările de vorbire afazice și cele de altă natură, dar nu dă nicio indicație asupra tipului de afazie. Pentru aceasta s-au propus mai multe "baterii" de teste verbale și non-verbale, care reflectă concepțiile autorilor respectivi asupra afaziei. Mai cunoscute sunt: În America se
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
Kreindler și Fradis (1970) au propus un program de examinare a pacienților cu afazie, bazat pe concepția lor pavlovistă asupra limbajului. Orice leziune a creierului care interesează zonele limbjului și legăturile dintre ele poate provoca tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt: Tulburări afazice cu caracter paroxistic pot fi singura manifestare a unei crize de epilepsie. Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
a pacienților cu afazie, bazat pe concepția lor pavlovistă asupra limbajului. Orice leziune a creierului care interesează zonele limbjului și legăturile dintre ele poate provoca tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt: Tulburări afazice cu caracter paroxistic pot fi singura manifestare a unei crize de epilepsie. Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt: Tulburări afazice cu caracter paroxistic pot fi singura manifestare a unei crize de epilepsie. Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea și extinderea leziunii. Această recuperare funcțională, de cele mai multe ori incompletă, este datorită capacității creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numește plasticitate cerebrală
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
anterior, putamen și talamus. În cadrul cerebelului, regiunile vermale și emisferele anterioare ipsilaterale devin în mod semnificativ activate la mișcarea. Urmărind modulațiile temporale suplimentar activate predomină prefrontalul drept, cingularul anterior și regiunile intraparietale precum și emisferele cerebrale posterioare. Un studiu de subiecți afazici, care au avut un accident vascular cerebral sever comparativ cu subiecții sănătoși, a arătat că subiectul afazic nu a putut auzi tonurile binaurale, în timp ce subiecții normali au putut. Tonurile binaurale pot influența funcții ale creierului și în alte moduri afară de
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
la mișcarea. Urmărind modulațiile temporale suplimentar activate predomină prefrontalul drept, cingularul anterior și regiunile intraparietale precum și emisferele cerebrale posterioare. Un studiu de subiecți afazici, care au avut un accident vascular cerebral sever comparativ cu subiecții sănătoși, a arătat că subiectul afazic nu a putut auzi tonurile binaurale, în timp ce subiecții normali au putut. Tonurile binaurale pot influența funcții ale creierului și în alte moduri afară de cele legate de auz. Acest fenomen se numește "răspunsul de după frecvență". Conceptul este că dacă cineva primește
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
drastice, într-o încercare de a elimina opoziția de pe scena politică. În 1990 devine cetățean onorific al Cracoviei (primește "Honorowe Obywatelstwo Stołecznego Królewskiego Miasta Krakowa").. În 1996 se întoarce în Polonia. În 2002 supraviețuiește unui accident vascular cerebral, însă devine afazic. Prin urmare, îi era imposibil să se exprime atât oral, cât și în scris. Datorită terapiei, care a durat în jur de trei ani, și-a recăpătat abilitatea de a vorbi și de a scrie. În urma luptei sale cu boala
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
Posescu. Sărmanul s-a luptat o săptămână cu moartea. Ultimele lui cuvinte, îndată după ce l-a găsit soția, căzut jos sub masa de lucru, ar fi fost: „Am făcut exces de tutun”. Fuma 40-50 Naționale pe zi. Dacă trăia, rămânea afazic, cu hemiplegia dreptei. Și Ioniță, fostul meu asociat, a făcut acum trei luni, o hemiplegie a stângii, care s-a resorbit însă aproape complet. Te îmbrățișăm cu toții și-ți urăm la mulți ani cu sănătate și veselie, precum și altele, de
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
două săptămîni de supraviețuire, dar, ca prin miracol, după cîteva zile În care nu a mai refuzat mîncarea, Pablo Începuse să-și revină, cel puțin din punct de vedere fizic. Psihic, prezenta În continuare un sindrom amnezic retrograd, cu episoade afazice regresive și tulburări de identitate, În cursul cărora se izola pentru a-și scrie acele așa zise memorii. Agneta, care pînă În 1990 fusese membră a Partidului Comunist Roland, Îl urîse din toată inima pe Ceaușescu, fără să știe prea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
școlar repetat, dificultăți în menținerea concentrată a atenției, suport motivațional deficitar etc. Etiologia în cazul pseudodeficienței mintale poate fi rezumată la: - deficiențe senzoriale (auditive și vizuale), deficiențe motorii, tulburări de vorbire (spre exemplu, cazul copiilor cu bâlbâială, tulburările de tip afazic, mutismul electiv) și tulburări de comportament; - debut școlar necorespunzător care determină dificultăți în învățarea actului lexic, grafic și de calcul; - tulburări/carențe afective care determină inhibiția proceselor intelectuale (frica de eșec, reacții și atitudini agresive din partea părinților sau cadrelor didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vorbirii - afectează rostirea prin interesarea laturii instrumentale a limbajului (malformații periferice structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia, bradilalia); - sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și vorbirea sunt de tip disfazic (sindromul disintegrativ) sau de tip afazic (sindromul dezintegrativ). Și în acest caz cunoașterea specificului de manifestare clinică
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și vorbirea sunt de tip disfazic (sindromul disintegrativ) sau de tip afazic (sindromul dezintegrativ). Și în acest caz cunoașterea specificului de manifestare clinică a principalelor tulburări de limbaj este o condiție fundamentală în stabilirea unui diagnostic diferențial, absolut necesar conturării programului terapeutic, precum și în prognosticul tulburării fiecărui copil în parte. 7.2
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o mare absență, ceea ce e în fond tot un absolut. De asemenea, deși se fac mereu apropieri între Bacovia și Eminescu, nu pot câtuși de puțin să le întrevăd. Nici o afinitate nu-mi pare a exista între Eminescu și geniul afazic și disparent al lui Bacovia, cu obsesiile și nuanțele lui insidioase, involutive. Faptul că un critic merge până la a vedea în Bacovia un „tip titanic”, „luciferic”, având ca erou pe “însinguratul Hyperion”, nu înseamnă altceva decât ori un clișeu școlar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o situație în care nu mai poate recunoaște nimic. De aceea cel ce și-a pierdut memoria dintr-un motiv oarecare are nevoie să învețe totul de la început și să reconstituie potențialul său de referință. Este la fel cu un afazic ce trebuie să reînvețe vorbirea, asemănător etapelor sugarului. Toate acestea apar în urma unor accidente cerebrale sau vasculare cu leziuni grave în urma cărora devin amnezici, agnozici, apraxici sau afazici... În toată perioada de pierdere a memoriei, bolnavii nu pot face judecăți
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]