5 matches
-
folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită "afaziologie". Limbajul este un mijloc de cunoaștere și de comunicare între oameni, tulburarea sa reprezintă o întrerupere a contactului cu ambianța, cu atât mai marcată în cazul când coexistă cu alte perturbări ale activității simbolice cognitive corelate cu vorbirea, cum ar
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită afaziologie". Subiectul pierde capacitatea de comunicare orală, ca urmare a unui traumatism cerebral sau accident cerebral. Afazia apare după dobândirea comportamentului verbal și este mai frecventă la vârstele adulte sau la bătrânețe. Este una dintre cele mai complicate tulburări pentru că determină
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
346) II.1.2. Obiective ale recuperării în tulburările de comunicare verbală Recuperarea în afazii urmărește reabilitarea limbajului sub aspectele integrative, operaționale și expresive. Recuperarea limbajului oral prin recuperarea audiției verbale și recuperarea vorbirii reprezintă cel mai important obiectiv în afaziologie, urmat de recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în cadrul Gloticii, se pare că el intenționa să fixeze, în lucrări similare, principiile atât pentru fonologie, morfologie, lexiologie (sic!) și onomatologie (că părți ale fizio-gloticii), cât și pentru semasiologie, sintaxa și noematologie (că părți ale psiho-gloticii), ba chiar și pentru afaziologie (dinspre patologia limbajului). Pentru toate acestea, i-ar mai fi trebuit, probabil, încă vreo 2-3 ani (mă gândesc la ritmul publicării în revistă sa1, si nu la cel al conceperii!), însă alte preocupări i-au absorbit timpul și energia în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și în timpul folosirii limbajului semnelor. Aspectele gramaticale ale semnalizării sînt reprezentate în emisfera cerebrală stîngă, acolo unde sînt localizate funcțiile lingvistice generale, în timp ce aspectele iconice non-lingvistice sînt procesate în emisfera dreaptă, unde sînt reprezentate funcțiile vizual-spațiale (ca, de exemplu, geometria). Afaziologia arată, la rîndul ei, că patologiile lingvistice îi afectează pe utilizatorii de semne în exact același mod în care îi afectează pe vorbitori. Dacă vorbitorul suferind de afazia lui Broca va vorbi greu, lent, omițînd gramatica (cuvintele și afixele gramaticale
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]