38 matches
-
de orientare o resimțea ca pe o datorie profesională, după cum mărturisește în seria de articole de opinie Literatura și critica noastră, publicate în 1905 în "Epoca" și incluse în volumul I din Pași pe nisip: Nimeni nu are mai multă afecție pentru Sadoveanu decât eu, prietenul vechi de copilărie și de școală, și nimeni nu urmărește mai cu interes sforțările ce face talentul său pentru a se stăpâni. Povestirile sale desigur erau opera unui talent ce se afirma. Ele aduceau cu
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
atinge de esență. Cine nu admite că bucuria "Romînului" pentru retragerea anteproiectului e comedie acela ar trebui să crează cel puțin că în ministeriu însuși există două maniere deosebite de-a privi cestiunea. Al doilea organ oficios, "Presa", a cărui afecție foarte esplicabilă pentru ministrul nostru de externe o cunoaștem, e departe de-a împărtăși bucuria plină de animozitate a "Romînului". Comisia hotărând a se însărcina ea însăși cu elaborarea unui nou proiect de reglementare a navigațiunii fluviului, care, împărtășit tuturor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un răzbunător din casa dinastiei trădate, și bătrânul uzurpator Nogas, atacat cu putere de Tuktai, moștenitorul dinastiei legitime a Hanatului, își pierdu cătră acesta în anul 1292 viața și țara. Numai o mică parte de tătari, credincioși și cu nestrămutată afecție pentru cea din urmă casă domnitoare, se supuse pretendentului Tzakas, fiul lui Nogas și a soției lui, Alakka. Acesta nu văzu mijloc mai bun pentru a-și spori puterea sa foarte nesuficientă față cu Tuktai, decât în supunerea și apropiarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiectiva tuturor cunoștințelor noastre apriori. Dar acuma esperiența se bazează pe unitatea sintetică a fenomenelor (Erscheinungen) peste tot, adică pe sinteza după noțiuni despre obiectul fenomenelor în genere, fără de care ea n-ar fi cu cunoștință, ci o rapsodie de afecții ale simțurilor (Wahrnehmungen), cari nu s-ar potrivi într-un context după regulele unei conștiinți peste tot încheiate (durchgangig verknupft) și posibile, deci nu s-ar potrivi în unitatea transcendentală și necesară a apercepției. Așadar experiența are drept temelie apriori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scuză: "Încercasem cu tot dinadinsul să mă vindec de tine, dar văd că nu se poate". Bineînțeles, totul intra în normal, dânsa mereu îndrăgostită, iar eu din când în când dorind-o, iar restul timpului petrecîndu-l cu ea, uneori din afecție, alteori din milă sau din plictiseală și mereu cu impresia că-mi sacrific tinerețea în mod neinteresant. Mintea ei capabilă de a uita imediat s-a trădat mai ales atunci când a trebuit să se mute cu familia ei în provincie
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Irina a fost dragostea întreagă și eu nu mi-am dat seama... (La fel cu Fabrice del Dongo, care a asistat la lupta de la Waterloo fără să știe.) În orice caz, oricât voi fi ocupat în altă parte, voi avea afecție pentru timpul acela, pentru că a fost - urât sau frumos - tinerețea mea, cu primele ei experiențe și dezamăgiri... Din părerea altora, mai calmi, pot trage vreo concluzie asupra ei? Nici unul din prietenii mei nu mă felicitau odinioară pentru Irina. Acei care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
când, spre mirarea mea, văzui în colțul ochiului lui o lacrimă. Fui brusc cuprins de remușcări și îmi făcui mustrări. Mă găsii in-just în gustul meu pentru forme, căci nu puteam descoperi o suferință reală numai din pricina expresiei caraghioase. Cu afecție i-am cerut să-și destăinuiască supărarea. A ezitat. Apoi a izbucnit într-o mulțime de exclamări stupide, ca să se sustragă întrebării mele. Mă mira această discreție când îl crezusem incapabil să puie frâu vreodată reflexiilor lui imediate. Mă gândeam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care-i caracterizau toate slăbiciunile: - Nu-i nimic. Acum el plătește! ...Suflețel moale! Ca nisipul dimprejur, cu care mă joc în voie ca să-mi mângâi mâna. Dar cu toată observația mea, aveam o satisfacție imensă. Irina făcuse caricatura întregii ei afecții pentru acel Marcu. N-aveam să-l invidiez niciodată, chiar dacă, sărmanul, ar fi ignorat rolul pe care fusese silit să-l joace sau ar fi avut mai puțină perspicacitate ca mine, sau ar fi interpretat cu bunăvoință mici gesturi de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Ioanei: "Îmi spui că mi-ai trimis trei scrisori și n-am primit decât două; nu mai înțeleg nimic!" Ce minunate sunt unele naivități! În singurătate, o pisică devine foarte importantă și îți reverși asupra ei toate puterile tale de afecție. În orice caz, Ahmed este un personagiu. L-am găsit la familia Axente, mic de tot, și asist la transformarea lui de fiecare zi. Din primele zile l-am obișnuit să mănânce din farfurioară, ceea ce la Cavarna nu făcea decât
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o bucur pe Ioana (deci vecinica mea veleitate de pedagog), cu toate că Ioana, pe vremea când ele mă consolau, mă înșela. Având în ele căldura, inteligența, palpitarea ființelor veritabile... să le las ar fi o ingratitudine, un semn de neseriozitate a afecției ce pretindeam că o am pentru ele. Dar ce dezastru pentru Ioana când va observa că le-am luat! Și ce mângâiere când va vedea că i-am lăsat ce aveam mai drag! E în stare însă, într-un moment
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ca un ferăstrău când zgâriau sugativa în formă de game și arpegii, cu sunetul suplimentar de castaniete ale falangelor, acompaniament muzical obicinuit al nesuferitului Rim. Căci avea pentru ilustrul doctor o aversiune strictă, pe care o încătușa; de o parte, afecția pentru Lina, de altă, interesul pentru descoperirea posibilă, pentru vreo schiță sau proiecție viitoare cu putință a "trupului sufletului". Mini pase la loc, pe birou, cartonul mic al fotografiei Lenorei. Rim o întrebă dacă știe că verișoara a mai fost
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
însor și că nu mă voi însura niciodată. Maitreyi e acum mânioasă și disprețuitoare; nu mai vine la lecții, nu mai mă caută când mă întorc de la lucru ca să stăm de vorbă. D-na Sen nu-mi mai arată aceeași afecție. M-am simțit stingherit de această schimbare, deși o doream și mă temeam de dragostea aceea interesată de mai înainte. Maitreyi a râs astă-seară enorm, ascultând glumele lui Khokha. (Notă. Un tânăr, rudă săracă de a inginerului, pripășit în Bhowanipore
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sincere mărturisiri de durerea câtă mi-a pricinuit, nu aceea că nu am devenit soția d-tale, dar că v-am pierdut sufletește, vă sunt de oarecare preț, păstrați-le. În viața asta de zbucium și amar adeseori amintirea unei afecții cât de mici ne alungă cel puțin gândurile triste și dureroase; citindu-le, eu cred că v-ar putea aduce chiar o bucurie retrospectivă, dacă această expresie nu e prea hazardată, căci în ele nu e vorba // de-o simplă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cât de mici ne alungă cel puțin gândurile triste și dureroase; citindu-le, eu cred că v-ar putea aduce chiar o bucurie retrospectivă, dacă această expresie nu e prea hazardată, căci în ele nu e vorba // de-o simplă afecție, în ele sunt cuprinse și iubirea și durerea, duse până la exaltare, și pe care nu le tăgăduiesc; făcut-am bine, făcut-am rău? Cine o poate ști și pe aceasta! D-voastră știți că eu am aceea ce numesc francejii
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iași Scumpul meu băiet, Azi am primit scrisorica de la tine și am găsit-o atât de dulce și am cetit-o de câteva ori în șir. Mițule Copil Nebun, e atât de plăcut a trăi când știi că ai o afecție pe pământ, și mă mir cum tu, suflet liric, ai putut să nesocotești și să desprețuiești cea mai însemnată, cea mai caldă și mai rară din toate bucuriile acestei vieți, și cea mai grea de găsit și cea mai grea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
estetic epurat de intruziunea sociologicului, a eticului și a etnicului, precum și de prejudecățile dogmatice, raționalist-pozitiviste. Caracterizîndu-l în Istoria literaturii române contemporane, E. Lovinescu atrăgea atenția asupra faptului că: „Pentru a da impresia autorității, suprema calitate a criticei, extirparea legăturilor de afecție, reprezintă o imperioasă operație preliminară: așa și-a construit meșterul Manole mînăstirea și așa își construiește criticul opera”, sacrificarea manolică a elementului „feminin” fiind o calitate absentă la autorul Mențiunilor... Pe aceeași linie, evidențierea liniei moderniste a criticii lui Perpessicius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
descrie „starea adamiană”, nașterea Evei și, cu mare fantezie, unirea și „profumul” fecundării; „Se scoală-Adam; și Eva În brațele-amoroase Îl strînge cu ardoare; el mai ardent o strînge, Și sîn la sîn ferice se-mparadisă mirii Ținîndu-se de mînă În mutuali afecții, Adam duce pe Eva În leagănul d-aproape De flori și de verdeață. Nici un talam vreodată Din stanțele regale augustelor mirese N-avu atîta artă, nici adornare simplă Cu-atîta maiestate, decor mai admirabil Flori, vițe În festoane, cum nu produce arta
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
eu mormântul nevesti-mi? Asta nu e frumos,copii, să știți că nu e frumos. Florica sări deodată pe genunchiul orientalistului și-i cuprinse gâtul cu mâinile. Petrișor se așeză în spatele scaunului lui Hagienuș și făcu și el un cerc de afecție în jurul umerilor tatălui său. - Tată, strigară aproape toți, ție îți dăm o sută cincizeci de mii de lei și nouă ne dai tot atît! Să cumpărăm locul lui Ionescu, e în interesul tuturor. Fiind sensibil la gâdilătură, Hagienuș începu să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și te înspăimînți de viața de toate zilele. - Imaginația, iubita mea fiică, este organul prin careoamenii ce se ridică deasupra vulgului văd mișcările fundamentale ale vieții. Dar să lăsăm asta. Eu, Pica, aprob tot ce faci tu, dar cer de la afecția ta să nu faci nimic înainte de a-mi spune și mie. - Bine! zise Pica zâmbind și sărută deodată pe Ioanide peamîndoi obrajii, plecând apoi din birou. "Freud, medita arhitectul umblând cu mâinile la spate prin odaie, este un mare dobitoc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Volhynia. Versiunea cea mai apropiată de adevăr ni se pare însă aceasta. Servind și el tot în acel regiment și având în urma sa o carieră militară creată prin vitejie personală în războiul cu China, se bucura de-o deosebită afecție la Curte. În vremea războiului sârbesc însă s-a dus și el ca voluntar în contra voinței esprese a suveranului său, a luat parte la luptă cu cunoscuta lui vitejie, dar conform legilor militare a fost considerat ca dezertor. De atuncea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nr. 501, 29 mai 1943), în care își exprimă admirația față de activitatea criticului. Lovinescu îi răspunde, la rândul său, profund emoționat, două zile mai târziu (pe 31 mai 1943), în aceeași gazetă. Iată un scurt fragment edificator: "[...] N-am dat afecție și nici n-am așteptat; am literaturizat bătăile inimii. Boala mi-a deschis o lume nouă, necunoscută și m-a smuls din viziunea sumbră a sentimentelor omenești. Mă simt sărac și umilit, rușinat de mine însumi și mai nevrednic decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
publicat în Rampa, an. 17, nr. 5088, 25 dec. 1934), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 341-342. Vezi, de asemenea, E. Lovinescu, Scrisoare către o persoană neidentificată, 13 iulie 1934: "Mite avea pentru Eminescu o afecție sigură, deși nu de natură erotică, maternă aproape, pornită dintr-o adorație incontestabilă și, ce e dreptul, și din cabotinism literar: voia să inspire" (din volumul E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se numesc logicește depline; d[e] e[xemplu]: Plouă, Viețuiesc sunt propoziții tainice și logicește așa se pot desface: Cerul este plouător, Eu sunt viețuitoriu. Însemnare. Adeseori sunt în județuri, afară de subiect și predicat, și alte adăogări care se numesc afecții ale subiectului sau ale predicatului; pentru ex[emplu] în acest județ: Sufletul omenesc din firea sa nemuritoriu este, doritoriu de bucurii vecinice, acest adăogămînt din firea sa nemuritoriu este afecția subiectului sus arătat, însă acest de bucurii vecinice este afecția
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
afară de subiect și predicat, și alte adăogări care se numesc afecții ale subiectului sau ale predicatului; pentru ex[emplu] în acest județ: Sufletul omenesc din firea sa nemuritoriu este, doritoriu de bucurii vecinice, acest adăogămînt din firea sa nemuritoriu este afecția subiectului sus arătat, însă acest de bucurii vecinice este afecția predicatului doritoriu. Despărțirea județelor În logică se despart județele în două, adică sau precum se privesc în sine sau precum se cumpănesc laolaltă. Privirea cea dentîi se numește dinăuntru sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
afecții ale subiectului sau ale predicatului; pentru ex[emplu] în acest județ: Sufletul omenesc din firea sa nemuritoriu este, doritoriu de bucurii vecinice, acest adăogămînt din firea sa nemuritoriu este afecția subiectului sus arătat, însă acest de bucurii vecinice este afecția predicatului doritoriu. Despărțirea județelor În logică se despart județele în două, adică sau precum se privesc în sine sau precum se cumpănesc laolaltă. Privirea cea dentîi se numește dinăuntru sau absolută, iară cea de-a doua din afară sau relativă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]