38 matches
-
e un număr nesfârșit mai mare de Dinu Păturică și Tănase Scatiu decât de Dan și Neculai Manea; de pretutindeni se ridică oameni noi, aprigi la luptă, harnici, ambițioși, ce vor să ajungă cu orice preț, călcând totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se îmbogăți și de a fi puternici. Adevăratul erou reprezentativ al societății noastre e, așadar, Tănase Scatiu”. (Eugen Lovinescu, "Cinquantenarul romanului românesc, Critice", vol. IV, Ed. „Ancora”, București, 1928.) Arivistul este reprezentat în
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
atinge de esență. Cine nu admite că bucuria "Romînului" pentru retragerea anteproiectului e comedie acela ar trebui să crează cel puțin că în ministeriu însuși există două maniere deosebite de-a privi cestiunea. Al doilea organ oficios, "Presa", a cărui afecție foarte esplicabilă pentru ministrul nostru de externe o cunoaștem, e departe de-a împărtăși bucuria plină de animozitate a "Romînului". Comisia hotărând a se însărcina ea însăși cu elaborarea unui nou proiect de reglementare a navigațiunii fluviului, care, împărtășit tuturor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Volhynia. Versiunea cea mai apropiată de adevăr ni se pare însă aceasta. Servind și el tot în acel regiment și având în urma sa o carieră militară creată prin vitejie personală în războiul cu China, se bucura de-o deosebită afecție la Curte. În vremea războiului sârbesc însă s-a dus și el ca voluntar în contra voinței esprese a suveranului său, a luat parte la luptă cu cunoscuta lui vitejie, dar conform legilor militare a fost considerat ca dezertor. De atuncea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Vrăbiescu și fostul administrator al Operei, N. Vămășescu (?). Cu toată dragostea și multă sănătate D-nei. Al. Alger 7 (București), 21.12.1981 (ștampila poștei) Dragă și neuitat prieten Dimitriu, Emoționat, nu găsesc cuvinte pentru a-mi putea exprima atașamentul, cu afecție și mulțumiri pentru cele primite ca dar, de 356 E vorba de îmbolnăvirea mea, cu anumită periodicitate, din cauza efortului vreme de 13 ani la traduceri științifice, ca traducător, dar și datorită stressului la care am fost supus. 357 Emil Satco
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
un salut și un zâmbet de introducere, cercând, fără succes, În preajma lui, acel schimb sau mutații de valori de la om la om salutare, când și când, caracterelor noastre moleșite și depravate de civilizație; sau cutezând a-mi trece mâna, cu afecția mea cea mai fricoasă, pe blana Încurcată de ciulini a acestui bătrân dulău neîn cre zător și vrednic păzitor al stânei; sau Îndru gând vreun mijloc de Înțelegere, pe limba lui cea aspră, cu acest barbar colțuros și cu mustățile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor să ne spună că mititica i-a mărturisit, la culcare, că-i place „glasul domnului Beldie“ când l-aude vorbind. Tinerețea și frumusețea nu-s chiar atât de mare lipsă pentru ca o femeie să adune Încă În jurul ei atenția, afecția și admirația noastră. A venit iarăși la noi În casă, deunăzi, vechea noastră prietenă de acum cincizeci de ani, ea Înșăși numărând astăzi șapte zeci și trei de primăveri. Eram copii, eu și nevastă-mea, când Olga, frumusețe durdu lie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din franceză: acablantă (copleșitoare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
copiii Smaranda și Dan. Au vorbit de tine cu entuziasm și cu convingerea: Va izbuti! Nu uita, cât poți și atât cât crezi că nu ți ai face rău, să fii sprijin lui Cinci , care are, cred, atâta nevoie de afecție sigură și energică. Aștept întăia ta scrisoare; nu știu cum ai trecut la Curtici, cum ai călătorit, cine ți-a venit în întâmpinare la gară. Azi, mă năpădesc toate întrebările pe care nu am vrut să mi le pun până acum. Uneori
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să te vedem; o să ținem locul Monicăi“. Desigur e în mine un nejustificat resentiment. Ași fi voit să mă trateze ca pe o convalescentă capricioasă, căreia îi trebuia îngrijire afectivă și să-i dea supa de întremare, cu abnegație și afecție. Nu aveam dreptul să cer, știu; dar nici să stea zile întregi, fără să mă vadă decât cinci minute, seara, în pripă, nu a fost caritabil... nu. Și mai ales ce m’a indignat e că pretindea că o sufocă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ghica, Dimitrie și Leonaș? Ce impresie caldă de familie regăsită și adevărată am avut. Tot așa a fost și acum. S’a prelungit masa până la 4½; ai fost tot timpul cu noi și mi-am dat seama de ce calitate e afecția și interesul ce-ți poartă. Sâmbăta viitoare dejunez la ei. Fetița lor e adorabilă; seamănă mult cu Dora Moscuna, vioaie, frumoasă și inteligentă. Iubita mea, e ora cinci, o jumătate de oră mă mai desparte de supliciul ședinței; azi e
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tine, în povestirea de lucruri mărunte, așa cum e viața. Pe hârtie mereu aș fi vrut să văd profilul tău de Nefertites (!); uneori nici nu vreau să mă gândesc cât de mult mă simt singură de când ai plecat. De obicei, în afecțiile și sfâșierile vieței, durerile se estompează cu vremea; [însă] acum fiecare zi amplifică singurătatea și vaerul ei, dezolarea crește și mă cuprinde toată, mai puternic, mai mult. Acum i se adaogă grija de frigul de acolo. Ce vei fi făcând
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ani, iubita mea. Am ciocnit cu tine, pahar lângă pahar, acum! și încă o dată la 11: au fost aici Gaby, Pauline și Maria cu o primavera și un mic tort de ciocolată: am vorbit de tine, Gaby cu humour și afecție, Pauline cu sagacitate, cu maturitate și ușoară melancolie. [...] 1 ianuarie 1948 [...] N’am plâns, Monica, n’am plâns. Și nici nu am blestemat; am strâns pumnii de singurătatea și tristețea ce mă zguduie ca fiorii de friguri. Eri după masă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de la munte, cu skii la spinare, cu glasul răgușit, nu a răsturnat toată casa, ci îmbrăcată orășenește, cu poșeta în care vârâse o cămașe de noapte, peria de dinți și pieptenul. Biata luminiță anemică, dar cu efuzii de bucurie și afecție. [...] Azi am stat cu Sabina toată ziua în casă, ea eșind numai pentru o oră dimineața. După masă, cum stam în babouches și sans rouge sur les lèvres, mama lui Mircică, cu o fotografie a lui și cu o scri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
simplu de complex și capacităților de comunicare a profesorului care trebuie să atragă elevii. Obiectivele afective vizează sentimentele, valorile și trăsăturile de caracter, formarea unor atitudini morale și aptitudini, stimularea curiozității științifice ca și dorința de a găsi răspunsuri. Obiectivele afecție își propun modelarea personalității elevului, fac apel la afectivitatea acestuia, la sensibilitatea lui, căutând resorturile interne ale mobilizării spre învățare, spre cunoaștere. Rolul profesorului că persoană umană în realizarea acestor obiective este esențial. Obiectivele psihomotorii au în vedere formarea unor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de orientare o resimțea ca pe o datorie profesională, după cum mărturisește în seria de articole de opinie Literatura și critica noastră, publicate în 1905 în "Epoca" și incluse în volumul I din Pași pe nisip: Nimeni nu are mai multă afecție pentru Sadoveanu decât eu, prietenul vechi de copilărie și de școală, și nimeni nu urmărește mai cu interes sforțările ce face talentul său pentru a se stăpâni. Povestirile sale desigur erau opera unui talent ce se afirma. Ele aduceau cu
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
eu mormântul nevesti-mi? Asta nu e frumos,copii, să știți că nu e frumos. Florica sări deodată pe genunchiul orientalistului și-i cuprinse gâtul cu mâinile. Petrișor se așeză în spatele scaunului lui Hagienuș și făcu și el un cerc de afecție în jurul umerilor tatălui său. - Tată, strigară aproape toți, ție îți dăm o sută cincizeci de mii de lei și nouă ne dai tot atît! Să cumpărăm locul lui Ionescu, e în interesul tuturor. Fiind sensibil la gâdilătură, Hagienuș începu să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și te înspăimînți de viața de toate zilele. - Imaginația, iubita mea fiică, este organul prin careoamenii ce se ridică deasupra vulgului văd mișcările fundamentale ale vieții. Dar să lăsăm asta. Eu, Pica, aprob tot ce faci tu, dar cer de la afecția ta să nu faci nimic înainte de a-mi spune și mie. - Bine! zise Pica zâmbind și sărută deodată pe Ioanide peamîndoi obrajii, plecând apoi din birou. "Freud, medita arhitectul umblând cu mâinile la spate prin odaie, este un mare dobitoc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sincere mărturisiri de durerea câtă mi-a pricinuit, nu aceea că nu am devenit soția d-tale, dar că v-am pierdut sufletește, vă sunt de oarecare preț, păstrați-le. În viața asta de zbucium și amar adeseori amintirea unei afecții cât de mici ne alungă cel puțin gândurile triste și dureroase; citindu-le, eu cred că v-ar putea aduce chiar o bucurie retrospectivă, dacă această expresie nu e prea hazardată, căci în ele nu e vorba // de-o simplă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cât de mici ne alungă cel puțin gândurile triste și dureroase; citindu-le, eu cred că v-ar putea aduce chiar o bucurie retrospectivă, dacă această expresie nu e prea hazardată, căci în ele nu e vorba // de-o simplă afecție, în ele sunt cuprinse și iubirea și durerea, duse până la exaltare, și pe care nu le tăgăduiesc; făcut-am bine, făcut-am rău? Cine o poate ști și pe aceasta! D-voastră știți că eu am aceea ce numesc francejii
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iași Scumpul meu băiet, Azi am primit scrisorica de la tine și am găsit-o atât de dulce și am cetit-o de câteva ori în șir. Mițule Copil Nebun, e atât de plăcut a trăi când știi că ai o afecție pe pământ, și mă mir cum tu, suflet liric, ai putut să nesocotești și să desprețuiești cea mai însemnată, cea mai caldă și mai rară din toate bucuriile acestei vieți, și cea mai grea de găsit și cea mai grea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un răzbunător din casa dinastiei trădate, și bătrânul uzurpator Nogas, atacat cu putere de Tuktai, moștenitorul dinastiei legitime a Hanatului, își pierdu cătră acesta în anul 1292 viața și țara. Numai o mică parte de tătari, credincioși și cu nestrămutată afecție pentru cea din urmă casă domnitoare, se supuse pretendentului Tzakas, fiul lui Nogas și a soției lui, Alakka. Acesta nu văzu mijloc mai bun pentru a-și spori puterea sa foarte nesuficientă față cu Tuktai, decât în supunerea și apropiarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiectiva tuturor cunoștințelor noastre apriori. Dar acuma esperiența se bazează pe unitatea sintetică a fenomenelor (Erscheinungen) peste tot, adică pe sinteza după noțiuni despre obiectul fenomenelor în genere, fără de care ea n-ar fi cu cunoștință, ci o rapsodie de afecții ale simțurilor (Wahrnehmungen), cari nu s-ar potrivi într-un context după regulele unei conștiinți peste tot încheiate (durchgangig verknupft) și posibile, deci nu s-ar potrivi în unitatea transcendentală și necesară a apercepției. Așadar experiența are drept temelie apriori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca un ferăstrău când zgâriau sugativa în formă de game și arpegii, cu sunetul suplimentar de castaniete ale falangelor, acompaniament muzical obicinuit al nesuferitului Rim. Căci avea pentru ilustrul doctor o aversiune strictă, pe care o încătușa; de o parte, afecția pentru Lina, de altă, interesul pentru descoperirea posibilă, pentru vreo schiță sau proiecție viitoare cu putință a "trupului sufletului". Mini pase la loc, pe birou, cartonul mic al fotografiei Lenorei. Rim o întrebă dacă știe că verișoara a mai fost
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
scuză: "Încercasem cu tot dinadinsul să mă vindec de tine, dar văd că nu se poate". Bineînțeles, totul intra în normal, dânsa mereu îndrăgostită, iar eu din când în când dorind-o, iar restul timpului petrecîndu-l cu ea, uneori din afecție, alteori din milă sau din plictiseală și mereu cu impresia că-mi sacrific tinerețea în mod neinteresant. Mintea ei capabilă de a uita imediat s-a trădat mai ales atunci când a trebuit să se mute cu familia ei în provincie
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Irina a fost dragostea întreagă și eu nu mi-am dat seama... (La fel cu Fabrice del Dongo, care a asistat la lupta de la Waterloo fără să știe.) În orice caz, oricât voi fi ocupat în altă parte, voi avea afecție pentru timpul acela, pentru că a fost - urât sau frumos - tinerețea mea, cu primele ei experiențe și dezamăgiri... Din părerea altora, mai calmi, pot trage vreo concluzie asupra ei? Nici unul din prietenii mei nu mă felicitau odinioară pentru Irina. Acei care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]