67 matches
-
elemente neologice, si, pe de altă parte, a înregistrat adjective invariabile existente în limba, dar care nu fuseseră incluse în ediția precedentă. Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de vorbitorii actuali, următoarele adjective invariabile nu mai apar înregistrate în DOOM2: afif "care nu are niciun ban, lefter", biv "fost", izabel "(de) culoarea cafelei cu lapte, galben-murdar", maia (etnic), ultimul înregistrat că maya. Neologice în totalitate, marcate în DOOM2 printr-un semn distinctiv care să indice noutatea lor ("*"), preluate selectiv din surse
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
ana, Elena Badea Noi intrigi în haremul sultanului, în serialul de luni seară, de la ora 20:00, de la Kanal D, "Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii". La ordinul Sultanei Hatice (Selma Ergec), Jupâneasa Afife pregăteste o petrecere pentru Sultanul Suleyman (Halit Ergenc), menită să o aducă pe Firuze Hatun (Cansu Dere), cadâna salvată de Hurrem de la sclavie, în iatacul imperial. Sora Sultanului crede că, odată ce Sultanul Suleyman o va vedea pe Firuze, el va
"Suleyman Magnificul": Sultana Hatice, mai rea ca niciodată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71487_a_72812]
-
de hârtie deasupra capului, încercând să-i descifreze semnificația cu ajutorul luminii din tavan. Se uită cruciș și se strâmbă până când, în cele din urmă, zâmbi discret. —E un nume, spuse. Un nume arab. Omul pe care îl căutăm se numește Afif Aweida. Capitolul 27 Ierusalim, joia anterioară Acesta era sunetul pe care voia să-l audă Shimon Guttman, vacarmul acela de carnaval. Fluierăturile repetate; bătăile ritmice în lăzile de gunoi; zarva care nu putea fi creată decât de un grup puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
comerț, această silință a negustorilor arabi de a vinde fleacuri evreiești. Inspectă rafturile aproape sperând să nu găsească nimic demn de văzut, ca să se poată întoarce mai repede la programul lui. Bună ziua, profesore. Ce plăcere să te revăd. Era proprietarul, Afif Aweida, ieșind din spatele tejghelei bijutierului, care se afla în partea opusă, o vitrină de sticlă în care se găsea o colecție de inele și brățări așezate pe perne de catifea. Îi întinse mâna. — Ce memorie impresionantă ai, Afif. Mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Era proprietarul, Afif Aweida, ieșind din spatele tejghelei bijutierului, care se afla în partea opusă, o vitrină de sticlă în care se găsea o colecție de inele și brățări așezate pe perne de catifea. Îi întinse mâna. — Ce memorie impresionantă ai, Afif. Mă bucur să te văd. —Cu ce îți pot fi de folos? — Eram doar în trecere. Mă uitam prin vitrine. Afif îi făcu semn lui Guttman să-l urmeze prin magazin și să urce câteva trepte până în biroul lui privat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
găsea o colecție de inele și brățări așezate pe perne de catifea. Îi întinse mâna. — Ce memorie impresionantă ai, Afif. Mă bucur să te văd. —Cu ce îți pot fi de folos? — Eram doar în trecere. Mă uitam prin vitrine. Afif îi făcu semn lui Guttman să-l urmeze prin magazin și să urce câteva trepte până în biroul lui privat. Israelianul se uită în jur, atenția fiindu-i atrasă de calculatorul mare, voluminos, așezat alături de imprimantă și de stratul de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vremuri grele la fel ca toată lumea din această zonă. Locuitorii Ierusalimului de Est, și palestinienii în general, erau victimele a ceea ce Guttman numea adesea un caz grav de neglijență divină, care îi predestinase să trăiască într-un loc promis evreilor. Afif îl văzu pe Shimon uitându-se la ceas. — Nu poți să mai rămâi să ne aducă fiul meu niște ceai? Te grăbești? Îmi pare rău, Afif. Am o zi încărcată. —OK. Păi, stai să văd. Se ridicase în picioare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
grav de neglijență divină, care îi predestinase să trăiască într-un loc promis evreilor. Afif îl văzu pe Shimon uitându-se la ceas. — Nu poți să mai rămâi să ne aducă fiul meu niște ceai? Te grăbești? Îmi pare rău, Afif. Am o zi încărcată. —OK. Păi, stai să văd. Se ridicase în picioare și verifica stocul. — Nimic ieșit din comun, dar ar fi totuși asta. Scoase o cutie de carton în care se aflau, probabil, douăsprezece fragmente de mozaic. Shimon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe planetă care să poată citi cuneiforme, dar el credea că era o supraevaluare. O luă pe următoarea. Își dădu seama imediat despre ce era vorba din simpla distribuție a semnelor pe tăbliță. Un inventar de obiecte casnice, mă tem, Afif. Pe următorul era același rând repetat de zece ori. —Un exercițiu de școlar, îi spuse palestinianului care zâmbi, notându-l în carnet. Continuă în felul ăsta, așezând tăblițele traduse pe biroul lui Aweida, până când nu rămaseră pe tavă decât șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
că povestea asta - mama și fiul - îi va stârni interesul. — Atunci spune-i că asta e povestea aceleia. Guttman indică tăblița cu pedeapsa școlarului. —Profesore. Cumpărătorii ăștia verifică singuri astfel de obiecte. Nu pot să mint. M-ar ruina. —Înțeleg, Afif. Dar eu sunt cercetător. Asta mă interesează pe mine din punct de vedere istoric. Restul sunt foarte banale. Era conștient de picăturile de transpirație de pe buza superioară. Nu era sigur cât va mai putea continua așa. —Haide, profesore. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mă rog de tine. Doar știi în ce stare ne-au adus anii ăștia. Câștigăm doar o mică parte din cât scoteam mai demult. Luna asta m-am dezonorat acceptând bani de la un văr din Beirut. Dacă vând asta... —OK, Afif. Am înțeles. Nu vreau să-ți forțez mâna. E în regulă. Luă tăblița care începea cu Eu, Avraam, fiul lui Terah. —O iau pe asta. —Lista de cumpărături? — Da, de ce nu? Nu e o listă rea. Guttman se ridică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
începea cu Eu, Avraam, fiul lui Terah. —O iau pe asta. —Lista de cumpărături? — Da, de ce nu? Nu e o listă rea. Guttman se ridică în picioare, strecurând cât putu de natural, tăblița, în buzunarul hainei. Îi strânse mâna lui Afif, dându-și seama în momentul contactului că palma îi mustea de transpirație. — Te simți bine, profesore? Vrei un pahar cu apă? Guttman îl asigură că nu avea nimic, doar că trebuia să ajungă la următoarea întâlnire. Își luă la revedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ucis pe Shimon și pe Rachel Guttman, acesta trecuse acum, ca prin contagiune, asupra familiei sale. Uri umbla fără oprire la telefonul mobil, chiar și în timp ce conducea, începând cu agenda de numere, încercând să obțină orice fel de informație despre Afif Aweida. Compania de telefonie îi spuse că sunt cel puțin douăzeci și cinci, deși erau doar nouă în zona Ierusalimului. Uri fu nevoit să-și pună la bătaie tot farmecul pentru a o determina pe operatoare să le citească pe toate. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
deși erau doar nouă în zona Ierusalimului. Uri fu nevoit să-și pună la bătaie tot farmecul pentru a o determina pe operatoare să le citească pe toate. Un dentist, un avocat, șase persoane care locuiau în zonă și un Afif Aweida înregistrat drept comerciant de antichități pe strada Suq el-Bazaar, în Orașul Vechi. Uri zâmbi și se întoarse spre Maggie. Ăsta e shouk-ul și ăsta e omul nostru. Cum poți fi atât de sigur? Pentru că tatăl meu avea deja un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
din nou la aparatul portabil, folosindu-se de degetul mare pentru a derula mesajul. Ei bine, nu ai dreptate, domnișoară Costello. Mortul era, se pare, un vânzător de fructe și legume. Nimic antic în asta. Era un zarzavagiu. Îl chema Afif Aweida. Capitolul 30 Ierusalim, joia anterioară Mâna lui Shimon Guttman tremura în timp ce introducea cheia în broască. Drumul spre casă fusese confuz, mintea lui oscilând între entuziasm și îngrijorare. Nu s-a temut niciodată de tâlhari în toți anii cât a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
direct în biroul său, închizând ușa după el. Dădu la o parte cu brațul o grămadă de fleacuri - camera video, recorderul digital și teancuri de hârtii -, ca să-și facă loc. Scoase încet tăblița de lut pe care i-o dăduse Afif Aweida cu o oră mai devreme. În ultima parte a drumului său o ținuse înfășurată într-o batistă, pentru a o proteja de umezeala mâinilor lui transpirate. Despachetând-o acum, citind din nou acele prime cuvinte, își simți trupul vibrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
rămânând extrem de practic. —Vreau să aflați tot ce puteți despre incidentul din Bet Alpha. Verificați presa israeliană din scoarță în scoarță: citiți corespondențele militare. Tot ce află armata transpiră de fiecare dată. Și vedeți ce știu oamenii de aici despre Afif Aweida. Mi s-a spus că are veri în Betleem. Vorbiți cu ei. Acest om a fost ales la întâmplare sau există un motiv pentru care niște fanatici israelieni au omorât un zarzavagiu? Ar mai fi ceva? — Da. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
se putea ca Ahmed Nour să fi fost colaborator și să fi fost executat pentru această greșeală; era posibil ca Rachel Guttman să se fi sinucis; kibbutzul din nord putea fi incendiat de niște adolescenți palestinieni furioși. Doar asasinarea lui Afif Aweida, revendicată de un grup israelian marginal, părea să fie o tentativă explicită de sabotare a negocierilor. Dar nimeni nu avea cum să fie sigur. Așa că vizita lui Maggie la casa îndoliată a lui Aweida nu avea totuși încărcătura emoțională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Bijuterii poate? A! Bijuterii! Înțeleg. Da, da. Vărul meu, el vând bijuterie. —Și antichități? — Da, da. Antic. Vinde în piață. —L-aș putea întâlni? — Sigur. Locuit aproape de-aici. —Mulțumesc, Sari. Maggie zâmbi. Și cum îl cheamă? —Numele lui tot Afif. El e Afif Aweida. Capitolul 33 Ierusalim, joi, 10.05 a.m. Pe când se perindau pe străzile lăturalnice, înguste și făcute din aceeași piatră de culoare ternă ca și restul Ierusalimului, Maggie își dădu seama că nici un membru al familiei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Bijuterii! Înțeleg. Da, da. Vărul meu, el vând bijuterie. —Și antichități? — Da, da. Antic. Vinde în piață. —L-aș putea întâlni? — Sigur. Locuit aproape de-aici. —Mulțumesc, Sari. Maggie zâmbi. Și cum îl cheamă? —Numele lui tot Afif. El e Afif Aweida. Capitolul 33 Ierusalim, joi, 10.05 a.m. Pe când se perindau pe străzile lăturalnice, înguste și făcute din aceeași piatră de culoare ternă ca și restul Ierusalimului, Maggie își dădu seama că nici un membru al familiei nu se gândise la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ierusalim, joi, 10.05 a.m. Pe când se perindau pe străzile lăturalnice, înguste și făcute din aceeași piatră de culoare ternă ca și restul Ierusalimului, Maggie își dădu seama că nici un membru al familiei nu se gândise la posibilitatea ca acel Afif Aweida pe care urmau să-l îngroape să fi fost victima unei confuzii. Dacă era o crimă comisă la întâmplare, cum puteau ucigașii să greșească persoana? Numai că nu era o crimă comisă la întâmplare. Maggie era sigură de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
expresia feței, încruntarea sprâncenelor. — Nu face griji, Maggie. Aproape ajuns. Șterse mesajul de la Edward, fără să-i răspundă, și apăsă tasta verde pentru a suna la ultimul număr format. Va vorbi de parcă noaptea trecută nu ar fi existat. Uri? Ascultă. Afif Aweida e viu. Vreau să spun că e un alt Afif Aweida. Un negustor de antichități. Ăsta trebuie să fie. Cu siguranță l-au nimerit pe celălalt. — Ia-o mai încet, Maggie. Nu înțeleg nimic. —OK, sunt în drum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mesajul de la Edward, fără să-i răspundă, și apăsă tasta verde pentru a suna la ultimul număr format. Va vorbi de parcă noaptea trecută nu ar fi existat. Uri? Ascultă. Afif Aweida e viu. Vreau să spun că e un alt Afif Aweida. Un negustor de antichități. Ăsta trebuie să fie. Cu siguranță l-au nimerit pe celălalt. — Ia-o mai încet, Maggie. Nu înțeleg nimic. —OK, sunt în drum spre Afif Aweida. Sunt sigură că la el se referea tatăl tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Aweida e viu. Vreau să spun că e un alt Afif Aweida. Un negustor de antichități. Ăsta trebuie să fie. Cu siguranță l-au nimerit pe celălalt. — Ia-o mai încet, Maggie. Nu înțeleg nimic. —OK, sunt în drum spre Afif Aweida. Sunt sigură că la el se referea tatăl tău când a vorbit la telefon cu Baruch Kishon. E negustor de antichități. E o coincidență prea mare. Te sun mai târziu. Ca majoritatea oamenilor care vorbeau la mobil mergând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lui Baruch Kishon -, dar am reușit să înregistrăm o voce înfundată. A trebuit prelucrată, dar specialiștii noștri spun că, exact înainte să plece, Guttman și Costello au găsit ceva, o bucată de hârtie cu un nume pe ea. —Ce nume? —Afif Aweida. —Înțeleg. — Deci, continuă Tal, se pare că Guttman a vorbit cu Kishon și a menționat numele lui Aweida. Și deodată Aweida sfârșește mort. Yariv se opri. În încăpere era liniște, auzindu-se doar zgomotul cu care era aspirată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]