230 matches
-
sensibilitatea și totuși realismul scriitoarei. Un adevărat și uriaș pas pendular înainte-înapoi pe care Suzana Deac - învățătorul nu se sfiește să-l recunoască. Folosirea de multe ori a sinonimelor pentru exemplificarea mai exactă e expresiilor, și întărirea unor cuvinte sau afixe nu strică din ansamblul complex al povestirii. Convorbirea, dialogul este știința ei dar mă întreb... oare ne ascultă cei tineri? Doar copiii feriți de educația TV-ului până la 2-3 ani... așa că pregătiți-vă rapid să le dați educația de bază
LUMEA INCREDIBILĂ A SUZANEI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361190_a_362519]
-
în care are loc acțiunea sau evenimentul. După altă părere, cele două categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
După altă părere, cele două categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat de mai mulți factori: sensul lexical al
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat de mai mulți factori: sensul lexical al verbului, morfologia sa, verbe auxiliare, forme verbale temporale, tipul complementelor verbului
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
ele sunt tratate deja demult în mod aprofundat, deoarece în acestea aspectele constituie un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
deoarece în acestea aspectele constituie un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu sunt exprimate atât de sistematic ca în limbile
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu sunt exprimate atât de sistematic ca în limbile slave. În dicționarele de lingvistică
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
numai perfective au pereche și de celălalt aspect: Fiecare verb exprimă un aspect și/sau un mod de acțiune, marcate cu diverse mijloace care au ponderi diferite în funcție de limbă. În limbile slave și în limba maghiară cele mai importante sunt afixele gramaticale. În alte limbi, precum engleza sau cele romanice, mijloacele gramaticale sunt mai degrabă formele verbale temporale, verbele auxiliare și contextul sintactic, dar și sensul lexical este un mijloc important de marcare a aspectelor și a modurilor de acțiune. În
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și contextul sintactic, dar și sensul lexical este un mijloc important de marcare a aspectelor și a modurilor de acțiune. În aceste limbi, ca și în cele slave în general, aspectele și modurile de acțiune sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple și cu formă continuă. Acestea din urmă sunt marcate de forma
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple și cu formă continuă. Acestea din urmă sunt marcate de forma compusă specifică a verbului, deci un mijloc gramatical. Exemplu: "I sing" „(eu) cânt” (în general, uneori sau în mod
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și adverbe pe care le numește aspectuale, care întăresc aspectul/modul de acțiune exprimat de verbul lor regent: "Le train a surgi soudain „Trenul a apărut brusc”, " Il a dormi longtemps „(El) a dormit mult timp”. Aceeași gramatică menționează și afixe care marchează aspecte/moduri de acțiune. Există sufixe frecventative, de exemplu "-ot-" ("boir" „a bea” → "buvoter" „a bea câte puțin, cu pauze”) și factitive: "neutraliser" „a neutraliza”, "vitrifier" „a vitrifica”. Un afix aspectual este considerat și prefixul "re-", care exprimă
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
a dormit mult timp”. Aceeași gramatică menționează și afixe care marchează aspecte/moduri de acțiune. Există sufixe frecventative, de exemplu "-ot-" ("boir" „a bea” → "buvoter" „a bea câte puțin, cu pauze”) și factitive: "neutraliser" „a neutraliza”, "vitrifier" „a vitrifica”. Un afix aspectual este considerat și prefixul "re-", care exprimă repetarea sau reluarea acțiunii: "retravailler" „a lucra din nou”.
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
așa zisei ”Regula de aur”, adesea implică prin încorporare principiul compasiunii: "Să facem altora ce vrem să ni se facă nouă". Substantivul englez "compassion" însemnând "”a iubii împreună cu”" provine din Latină. Prefixul "com-" vine din versiunea arhaică a prepoziției și afixului latin ”cum” (însemnând ”cu”). Segmentul "-passion" este derivat din "passus", participiul verbului deponent passus sum, patior, Pati ("păți" în română). Compasiunea este astfel legată în origine, formă și înțeles de substantivul ”pacient” (cineva care suferă), și de răbdare, participiul aceluiași
Compasiune () [Corola-website/Science/333043_a_334372]
-
oficială turta dulce este un produs de cofetărie ce poate lua formă de prăjitură sau de fursec hidrogenul este un gaz inflamabil în comparație cu heliul care este un gaz inert există două tipuri și anume pronumele independente și cele enclitice sau afixe parizienii mai ales muncitorii și clasa de mijloc susținuseră de mult timp ideea unei republici democratice planta vegetează în locurile necultivate la marginea drumurilor având nevoie de lumină multă și uscăciune excesivă foștii lucrători din industria de apărare au fost
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de sinteză derivată și cu un continuum dialectal. O subdivizare posibilă a lexicului german este următoarea: Astfel, limba germană este o limbă enciclopedică cu o permanentă „circulație a cuvintelor” compuse instantaneu din alte cuvinte sau morfeme (substantive, verbe, adjective, atribute, afixe etc.). Introducerea unui număr nelimitat de semnificații ale sensurilor noționale în ansamblarea cuvintelor formate ad-hoc constituie o posibilitate practică, această alcătuire depinzând doar de capacitățile cognitive ale ficărui individ care o uzitează. În prima parte a cuvântului pot fi adăugate
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
personale, -a pentru adjective și -e pentru adverbe; există și câteva adverbe, nederivate, terminate în -aŭ. Numeralele, prepozițiile și câteva adverbe nederivate nu au nici o terminație specifică. Cuvintele consista dintr-o rădăcina, care le dă sensul, unul sau mai multe afixe (dacă este cazul) și vocală finală, care arată partea de vorbire a cuvântului. De exemplu, structura cuvântului malsanulejo "spital": Rădăcina sân- înseamnă "sănătate", "sănătos". Cu prefixul mal- se obține sensul opus, adică "bolnav". Sufixul -ul- înseamnă "persoană", iar -ej- înseamnă
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
este o limbă aglutinantă, ceea ce constituie principala trăsătură care o deosebește de limbile indo-europene, dar o apropie de limbile din familia ei și de limbi din alte familii, precum turca și japoneza. Caracterul aglutinant constă în faptul că morfemele sunt afixe (prefixe și sufixe) care se alipesc la cuvintele rădăcini (deseori mai multe sufixe unul după altul) astfel, încât limitele dintre ele rămân nete, fiecare corespunzând unei singure trăsături semantice sau funcționale. Lingviștii care se ocupă de limba maghiară deosebesc în
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
verb, chiar plasate după acesta. Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. În gramaticile limbii maghiare, particula este considerată cu totul diferit de accepțiunea ei din gramaticile românești. Este „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
acest sunet dacă sunt folosite în relații posesive. Mai demult, și unele cuvinte care nu încep cu sunetul /t-/ fac această mutație consonantică: Limba guarani este o limbă aglutinantă, deseori clasificat chiar ca limbă polisintetică și folosește așadar foarte multe afixe. Ordinea cuvintelor este subiect-verb-obiect, iar dacă subiectul este omis obiect-verb. Guarani pură ("Guaraniete") este o limbă fără gen gramatical și fără articol hotărât, iar sub influența din limba spaniolă la se folosește acum deseori ca articol hotărât pentru cuvinte în
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
Diferite alte combinații ale acestor forme de bază sunt posibile, precum în ą́ą́ (lungă, nazalizata, înalt tonala). Din punct de vedere al tipologiei lingvistice, limba navajo este o limbă aglutinanta, polisintetica și nuclear marcată, dar multe din afixele ei se combină into contractions more like fusional languages. The canonical word order of Navajo is SOV. Athabaskan words are modified primarily by prefixes, which is unusual for an SOV language (suffixes are expected). Navajo is a "verb-heavy" language — it
Limba navajo () [Corola-website/Science/321509_a_322838]
-
din fața tronului său. Un elf din Valinor are un nume dat de tată la naștere (essë), care de obicei seamănă cu numele mamei sau al tatălui și care reflectă descendența copilului, iar după un timp se mai poate adăuga un afix la acest nume. Odată cu creșterea unui elf, acesta primește de la mamă un al doilea nume (amilessë), care reflectă personalitatea, dibăcia și chiar soarta, amilessë fiind câteodată profetic. Epessë este al teilea nume pe care îl primește un elf mai târziu
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există unitate de vederi printre lingviști în ceea ce privește ramura lingvisticii de care ține derivarea. Unii
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de asemenea, în legătură cu derivarea, ideea opoziției dintre o „morfologie lexicală” și o „morfologie
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
simplu sufix derivațional, de alții ca sufix derivațional gen desinență. După Keszler 2000 există de asemenea mărci și desinențe care prezintă trăsături caracteristice sufixelor derivaționale, de exemplu marca comparativului de superioritate. În română și în limbile amintite în acest articol, afixele derivaționale sunt sufixe, adăugate la o rădăcină sau după alt sufix, ori prefixe, plasate înaintea unui cuvânt. Diferența de funcție dintre ele este că sufixul poate trece cuvântul-bază în altă clasă lexico-gramaticală, dar prefixul nu o poate face singur, ci
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]