223 matches
-
are forma rotundă, este realizată din aur, titlu 999/1 000, are o greutate de 1,224 de grame, un diametru de 13,93 milimetri și margine zimțată. Aversul monedei conține inscripția „România“, un ornament medieval compus din două păsări afrontate, stema țării, anul emisiunii și valoarea nominală, iar pe revers este reprodusă imaginea engolpionului arhieresc din aur reprezentând vulturul bicefal cu cruce, simbol heraldic al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol etc. La cerere, monedele pot fi vândute și în cutii de
Agenda2004-50-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/283148_a_284477]
-
verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are ca suporți doi lei de aur, limbați roșu, afrontați. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE ȘI ONOARE). Pentru aplicarea pe mânecile articolelor din componența uniformelor purtate de lucrătorii de la Poliția de Frontieră Română, însemnul se modifică
ORDIN nr. 101 din 2 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258384]
-
ale stemei comunei Slătioara, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Slătioara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu o cârjă mitropolitană de aur, poziționată în pal, având în partea de sus două capete de șerpi afrontate, cu gurile deschise și limbile scoase, cu trei romburi roșii pe baston, unul între reptile și două mai jos, înscrise în două „cercuri“ și terminată cu o cruce, cu brațele egale și sub formă de cruci recruciate; vârful este sub
HOTĂRÂRE nr. 136 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251810]
-
verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are ca suporți doi lei de aur, limbați roșu, afrontați. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PATRIA ET HONOR. Compoziția este flancată și, totodată, broșează, pe margine, pe două ramuri de lauri aurii, dispuse circular și care se încrucișează, în partea inferioară
ORDIN nr. 90 din 23 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271723]
-
scut verde, cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are ca suporți doi lei de aur, limbați roșu, afrontați. Scutul este așezat între două ramuri de lauri verzi dispuse circular. *) Crucea de onoare este reprodusă în facsimil. Pe revers este scris orizontal, în excizie, cu litere majuscule, înalte de 2 mm și pe patru rânduri: CRUCEA DE ONOARE/A/POLIȚIEI DE
ORDIN nr. 90 din 23 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271723]
-
Frontieră – câmp verde, încărcat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea de sus două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are ca suporți doi lei de aur, limbați roșu, afrontați. ... În cartierul 4 - Inspectoratul General al Jandarmeriei – în câmp, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru. ... În cartierul 5 - Administrația – în
ORDIN nr. 85 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257515]
-
în câmp de azur, se află un pod de argint, crenelat cu cinci deschideri. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un turn crenelat de aur, cu poartă boltită închisă și două ferestre, susținut de doi lei de aur afrontați. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Podul se mai numește „Podul lui Bonzo“, fiind construit peste râul Someșul Mic pentru a stabili legătura cu armata lui Tuhutum, conform legendelor medievale
HOTĂRÂRE nr. 615 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284087]
-
cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Podul se mai numește „Podul lui Bonzo“, fiind construit peste râul Someșul Mic pentru a stabili legătura cu armata lui Tuhutum, conform legendelor medievale transpuse în Gesta Hungarorum. Turnul susținut de doi lei afrontați face trimitere la Castelul Bánffy de la Bonțida. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 615 din 6 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284087]
-
stemei Stema comunei Crăiești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef. În șef, în câmp auriu, se află cinci flori de tutun albastre. În partea inferioară, în câmp albastru, se află doi cocoși de aur afrontați, cu creastă și gheare roșii, iar în vârful scutului se află o creangă de pin cu două conuri, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele cinci flori de
HOTĂRÂRE nr. 947 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275697]
-
plăgii și după curățirea cu eter, dar nu se pot utiliza decât dacă marginile plăgii nu sunt sub tensiune; cu clei chirurgul (metil-cianoacrilat etc.), care, în prezența umorilor în stare lichidă, se solidifică prin polimerizare, aderând puternic de țesuturile bine afrontate. Uneori (copii, persoane emotive sau agite), este necesară o anestezie generală sau o premedicație. În genral către a 10-a, 15-a zi, bolnavul este mai calm, ochiul mai puțin congestionat, mai puțin sensibil și ablația mai ușoară. În sacul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
albe și negre. În spatele camerei se ridică un șemineu gol, cu un paravan de aramă în față, compus din două plăci mobile. Pe colțurile de sus ale căminului se observă sculptată emblema familiei Dracea, un scut decorat cu doi vulturi afrontați având aripile larg desfăcute, unul dintre ei ținând în gheare o cheie, celălalt un buzdugan. O inscripție în latină, Scientia potentia est19, mărginește partea de sus a scutului. Așezat deasupra pervazului, un portret în ulei al răposatului soț al doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aur la dreapta, de o luna de argint conturată la stînga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rînduri, patru și trei; e) în insitiune sînt reprezentate ținuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate. Articolul 2 Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-negru ori prin imprimare pe diferite materiale. Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldică pentru
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
stemei: Stema județului Suceava, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare de câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodala de aur. Semnificația elementelor însumate: - evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei; - atestă statornicia organizării statale
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
7 STEMA ORAȘULUI VATRA DORNEI, JUDEȚUL SUCEAVA Anexă 7a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului VATRA DORNEI, județul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema orașului Vatra Dornei, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru, cu două veverițe afrontate, de aur, sprijinindu-se pe labele inferioare, ținând în labele superioare un izvor de ape minerale, roșu, cu ghizdurile și jetul de apă de argint. Câmpia verde este încărcată cu un con de brad, de aur. Scutul este timbrat de
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
aparțineau unei faleze. Important poate fi și faptul că, pe una dintre frize, bizonul pare să aibă cap de mistreț, iar pe un alt bloc, de 7 x 5 m, este reprezentat un om în fugă, din fața bourului; doi mufloni afrontați, ca și alte blocuri au imagini pictate cu negru sau gravuri ale animalelor prezentate deja. Chiar dacă acest ansamblu a fost considerat inițial “atelier”, se apreciază, prin resturile de locuire existente: o vatră de mari dimensiuni, 3 morminte, unelte de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
ramificații. Cele mai importante spații cu destinație cultuală, desemnate prin varietatea operelor de artă, se află în a doua jumătate a traseului, unde acestea sunt etajate pe pereți: bizoni, cai, mamuți, reni, chiar un lup. Bizonii în șir sau renii afrontați formează compoziții. Originalitatea grotei o constituie bicromia. Printre cele 198 de imagini, se regăsesc 80 bizoni, 40 cai, 23 mamuți, 17 reni, semne diverse, unele tectiforme, mâini în negativ în mai multe registre, profile antropomorfe, dar care par să fi
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
un scut albastru, cu o câmpie verde, plasată lângă o apă argintie. Pe câmpie se înalță un turn etajat din argint, zidit și crenelat negru, cu ferestre luminate albastru. Turnul menționat este sprijinit de doi lei din aur rampanți și afrontați. În cantonul drept, pe roșu, un caduceu redat negru; în cel din stânga, având aceeași cromatică, o ancoră din argint. Scutul este timbrat de o coroană murala din argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - turnul amintește de vechile
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
care s-a validat un hrisov dat de Cancelaria domneasca din Iași la 27 iulie 1600. Sigiliul reprezintă stemele celor trei țări românești unite sub domnia lui Mihai Viteazul, si anume acvila valahica, capul de bour al Moldovei și leii afrontați ai Transilvaniei. Reversul monedei: în centru este reprodus portretul voievodului Mihai Viteazul. Domnitorul este prezentat în semiprofil, îmbrăcat în mantie îmblănita, cu căciulă și surguci. În plan secund sunt reproduse turlele bisericii mănăstirii Mihai Vodă de pe malul Dâmboviței, din București
CIRCULARA nr. 18 din 14 iulie 2000 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedei din aur cu valoarea nominală de 5.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129537_a_130866]
-
bour negru cu o stea aurie în cinci colțuri între coarne, flancat în partea stîngă sus de un soare, iar în dreapta jos de o lună, ambele aurii; în cartierul inferior, în cîmp auriu pe o terasă neagră, doi lei roșii afrontați, susținînd cu labele anterioare lama unei spade argintii. În partea centrală a stemei, este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
acestuia. Municipiul Turnu Măgurele Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp roșu, un profil specific industriei chimice, totul în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un turn de cetate argintiu susținut de doi lei de aur cu limba roșie, afrontați și ridicați în două labe; în partea de sus a cartierului sînt trei fascii ondulate argintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Tulcea Descrierea stemei: Stema județului Tulcea, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu trei fascii orizontale din argint. Pe fundal se profilează doi delfini din aur, afrontați; între cei doi delfini se află o cruce paleocreștina din aur. Semnificația elementelor însumate: Fasciile orizontale din argint sugerează cele trei brațe ale Dunării la vărsare. Cei doi delfini afrontați simbolizează Marea Neagră. Crucea paleocreștina sugerează importantă zonei în apariția și
HOTĂRÂRE nr. 538 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142522_a_143851]
-
din argint. Pe fundal se profilează doi delfini din aur, afrontați; între cei doi delfini se află o cruce paleocreștina din aur. Semnificația elementelor însumate: Fasciile orizontale din argint sugerează cele trei brațe ale Dunării la vărsare. Cei doi delfini afrontați simbolizează Marea Neagră. Crucea paleocreștina sugerează importantă zonei în apariția și dezvoltarea creștinismului în România. -----------
HOTĂRÂRE nr. 538 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142522_a_143851]
-
Jiu, județul Gorj Descrierea stemei Stema municipiului Târgu-Jiu, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut despicat în pâl, având următoarea înfățișare: - în partea dreaptă și în partea stângă se află un câmp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră; - în centru, în câmp albastru, este reprezentată Coloana Infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor
HOTĂRÂRE nr. 1.540 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Targu Jiu, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147287_a_148616]