2,993 matches
-
Luminița Voina-Răuț Aeronava Boeing încearcă de șase ori să aterizeze în Ciudat de Mexico, într-un târziu izbutește; aeropotul miroase teribil a kerosen, un panou te învață cum să lupți împotriva febrei aftoase, un personaj aidoma celor din telenovele întâmpină echipa Unchiului Vanea a Teatrului Bulandra. Mexicul întreg celebrează cea de-a 30-a ediție a Festivalului Internațional Cervantino, festival de teatru, dans, muzică, desfășurat pe toată luna octombrie, cu sediul principal în
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
proaspătă provenită de la acestea. Astfel, toate animalele dintr-un lot desemnat pentru import pot fi tăiate sau distruse atunci când inspecția de sănătate efectuată la sosirea animalelor pe teritoriul țării noastre indică prezența sau suspiciunea uneia dintre bolile epizootice: suine, febră aftoasă - toate tipurile de virus, pesta porcină africană și pesta porcină clasică, boala veziculoasă a porcului, boala de Teschen; animale din specia bovine, febra aftoasă - toate tipurile de virus, pesta bovină. Ordinul va intra în vigoare la 30 de zile de la
Agenda2003-40-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281533_a_282862]
-
sosirea animalelor pe teritoriul țării noastre indică prezența sau suspiciunea uneia dintre bolile epizootice: suine, febră aftoasă - toate tipurile de virus, pesta porcină africană și pesta porcină clasică, boala veziculoasă a porcului, boala de Teschen; animale din specia bovine, febra aftoasă - toate tipurile de virus, pesta bovină. Ordinul va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în M.O. nr. 680/26 septembrie 2003. C. V.
Agenda2003-40-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281533_a_282862]
-
Caii sălbatici din Deltă se pare că sunt urmașii cailor eliberați în anii 1980 de șeful unei ferme zootehnice din Sfântu Gheorghe care exporta animale în Italia. Caii ar fi trebuit să fie uciși pentru a elimina focarul de febră aftoasă, însă șefului fermei de la acea vreme i s-a făcut milă de animale și le-a dat drumul în Deltă. Conform ARBDD, Academia Română a declarat Pădurea Letea arie protejată în 1938, aceasta fiind a doua rezervație din România după Munții
Tulcea: Proiect pentru protejarea Pădurii Letea şi a cailor semi-sălbatici () [Corola-journal/Journalistic/27251_a_28576]
-
a trebuit mult să mă acomodez aveam lumea mea ,o lume plină de flori,de jocuri și jucării ...pe care eram stăpână absolută. ,,Coada râchii''locul ,unde era păduricea bunicului era domeniul meu . Acolo țineau ai mei vacile când era aftoasă, o boală despre care spunea doctorul veterinar că era contagioasă, Acolo săpase bunicul o fântână ,așa le adăpa nu le mai ducea în sat .Le cosea sau le lega în pripon ,fiindcă îi venea greu să le ducă-n sat
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
aparținând celor mai variate grupuri taxonomice: virusuri, micoplasme, rickettsii, actinomicete, bacterii, ciuperci microscopice etc. În aer, astfel de microorganisme se pot găsi libere, ca de exemplu spori de ciuperci sau aerosoli formați din proteine virale, așa cum este cazul virusului febrei aftoase (Primault, 1974). Însă, cel mai adesea, ele sunt legate de diverse particule dispersate în atmosferă sub trei forme: picături de secreție, nuclee de condensare și praf bacterian (Mănescu et al., 1996). Acesta din urmă este constituit din particulele de praf
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mi-a schimbat viața. Vă vine să credeți că m-am vindecat de durerile de cap care m-au necăjit o viață întreagă în doar trei minute, urmându-vă instrucțiunile? Și, în plus, m-am vindecat și de o stomatită aftoasă cronică. Aftele s-au vindecat imediat, odată cu durerea de cap. În prima noapte am dormit până dimineața, fără să mă trezesc să merg la baie. Totul s-a întâmplat din prima zi. Incredibil, dar adevărat și numai datorită dumneavoastră! Vă
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mai exista "un medic veterinar al orașului Tulcea retribuit de comună"777. În cadrul acestei secțiuni a raportului se menționa că "în vara anului curent vitele locuitorilor, (...) din comunele plășei Babadag, Măcin și Tulcea, au fost afectate de boala epizootică febra aftoasă"778. Referindu-se la sistemul judiciar din județul Tulcea, prefectul județului preciza că "fie-care plasă având un tribunal de primă instanță, neapărat că trebuie să aibă și arestul său, din această împrejurare județul întreține astă-di 3 areste"779, acestea fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de urzici, am fost invitat să aștept sosirea unui înalt demnitar din Comisia pentru Protecția Vegetației Zonelor de Deal și de Vale. Pentru a reduce stresul așteptării ni s-au oferit la jumătate de preț câteva vaccinuri obligatorii împotriva febrei aftoase și pelagrei și, suplimentar, ca bonus, un micuț vaccin pentru contra mușcăturilor de cobră. La zece punct a aterizat elicopterul oficial din care a coborât soția înaltului demnitar european, o excelentă înlocuitoare a secretarei acestuia, și ea o excelentă înlocuitoare
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
înainte de culcare dintr-o infuzie cu o linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită. Diagnostic: ANOREXIA XII.5. BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV 5.1. STOMATITA Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei cavității bucale. Se deosebesc: stomatita catarală sau simplă, aftoasă, ulceroasă (gangrenoasă). 5.2. STOMATITA CATARALĂ Este inflamația superficială a mucoasei, mai mult a marginei gingiei. Papilele gingivale se edemațiază și deseori se produce sângerarea. La început limba este acoperă cu un strat de culoare deschisă, ce devine apoi congestionat
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce plăti, silindu-i a-și vinde pământul pe nimic”. Ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, în primăvara anului 1907, în vechiul Regat, a izbucnit o violentă epizootie de febră aftoasă. Apărută inițial în județele Ilfov, Tulcea și Dâmbovița, epizootia s-a extins rapid la nivelul întregii țări. Cele mai dure forme de manifestare au fost înregistrate în Moldova - județele Neamț, Roman, Bacău, Iași, Putna, Tecuci, Vaslui. Primarul Bacăului a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de activitate a acestei circumscripții se îmbolnăviseră de pestă aviară 149 de păsări din care nu au putut fi salvate decât 26, restul de 123 fiind aruncate la puțul sec. Potrivit acestei statistici, 48 de bovine se îmbolnăviseră de febră aftoasă, rata de vindecare fiind, din fericire, egală cu numărul animalelor infectate. Cu toată lipsa materialelor sanitare veterinare de atunci, personalul acestei circumscripții a reușit vaccinarea împotriva teribilului antrax a 9.104 bovine, 683 de cabaline și 15.259 de ovine
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
limfocitelor CD4, creșterea viremiei plasmatice, xerostomia, igiena orală defectuoasă și fumatul. Manifestările orale asociate infecției HIV pot fi clasificate din punct de vedere al proceselor fiziopatogenice în patru categorii: infecțioase (bacteriene, fungice, virale), neoplazice (sarcom Kaposi, limfom nonhodgkin), imunomediate (stomatita aftoasă recurentă, stomatita necrozantă) și secundare reacțiilor adverse ale tratamentului antiviral. Candidoza orofaringiană este cea mai comună infecție fungică observată frecvent ca manifestare inițială a infecției HIV simptomatice. Clinic, ea poate fi obiectivată sub una din cele patru forme: eritematoasă, pseudo-membranoasă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ale limbii. Raportată în studii cu o prevalență de 20-25%, aceasta crește odată cu scăderea nivelului limfocitelor CD4, fiind un factor predictiv pentru progresia bolii. Virusul Herpes simplex poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
grăsime) sau prin amestecarea de smântână cu procente diferite de grăsime (astfel încât să se obțină o anumită cantitate de smântână, cu procentul dorit de grăsime). 2) Pasteurizarea smântânii. Are drept scop distrugerea germenilor patogeni specifici bolilor transmisibile la om (febra aftoasă, tuberculoza etc), a drojdiilor, mucegaiurilor și altor microorganisme din smântână, dar și de inactivare a unor enzime (lipaza) care, dacă trec în unt, influențează negativ calitatea și conservabilitatea acestuia; de asemenea, asigură și îndepărtarea substanțelor volatile din smântână. Rezistența microorganismelor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
europene prin invazia de filoxeră la sfârșitului secolului al XIX-lea, proliferarea și adaptarea gândacului de Colorado, la o bază nutritivă excepțional de largă cuprinzând culturi și floră spontană din condiții climatice foarte diferite, răspândirea encefalopatiei spongiforme bovine, a febrei aftoase și a altor epizootii. 1.2.Evoluția impactului uman asupra sistemelor naturale Prezența societății umane, cu toate necesitățile vitale și sociale ale omului, cu toate activitățile sale specifice, a diversificat foarte puternic structurile naturale preexistente. Mult timp, pe parcursul Paleoliticului, omul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
miocardul, ficatul, rinichii, etc. Predomina modificările distructive ale celulelor parenchimatoase: citoliza, necroza și apoptoza. Se întâlnesc mai ales in intoxicațiile cu fosfor și derivații acestuia, cu arsenic și săruri de cupru la rumegătoare cât și în formă malignă a febrei aftoase a tineretului rumegătoarelor și în hepatitele virotice ale bobocilor de rață, hepatită cu incluzii a găinilor etc. Organele afectate sunt ușor mărite în volum, de culoare galbenă cenușie sau ruginie-roșiatică, măi friabile decât normal. Examenul histologic relevă fenomene distrofice de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
lui. Este greu de stabilit când sfârșește plaga și când începe ulcerul. În general dacă plaga nu se vindecă în 20-30 zile, ia numele de ulcer. Inflamațiile papulo-veziculoase reprezintă formă principala de exteriorizare morfoclinică a unor viroze majore că: febră aftoasa, boala în care vezicula se numește „afta”, stomatita papuloasă, boala veziculara și boală veziculoasa a suinelor etc. Inflamațiile fibrinoase În cadrul inflamațiilor fibrinoase cunoscute și sub denumirea de inflamații pseudomembranoase, majoritatea patologiștilor deosebesc două forme morfoclinice: crupală și difteroidă. Inflamațiile crupale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudomembranoase Angina ulceroase și ulceronecrotice Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. 5.2.4.5 Anginele veziculoase sau aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează către ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
2.4.5 Anginele veziculoase sau aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează către ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Articolul UNIC România accepta Actul constitutiv al Comisie Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase, aprobat de Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură la 11 decembrie 1953, amendat de către comisie la cea de-a XXII-a sesiune din 29 martie - 1 aprilie 1977 și aprobat de Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și
LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108472_a_109801]
-
OLIVIU GHERMAN Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 3 decembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE ACT CONSTITUTIV al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase*) Statele contractante, luînd în considerare necesitatea urgență de a împiedica că agricultura europeană să fie supusă din nou unor grele pierderi datorate epizootiilor repetate de febră aftoasa, înființează, prin prezența, în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, o comisie
LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108472_a_109801]
-
de a împiedica că agricultura europeană să fie supusă din nou unor grele pierderi datorate epizootiilor repetate de febră aftoasa, înființează, prin prezența, în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, o comisie denumită Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, al cărei obiect îl constituie stimularea pe plan național și internațional a măsurilor adecvate de luptă împotriva febrei aftoase în Europa. Articolul 1 Membrii 1. Pot deveni membri ai Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase (denumită în cele ce
LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108472_a_109801]
-
aftoasa, înființează, prin prezența, în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, o comisie denumită Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, al cărei obiect îl constituie stimularea pe plan național și internațional a măsurilor adecvate de luptă împotriva febrei aftoase în Europa. Articolul 1 Membrii 1. Pot deveni membri ai Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase (denumită în cele ce urmeaza comisia) statele europene membre ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și statele europene membre ale Oficiului
LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108472_a_109801]