92 matches
-
obsedantă; chiar și atunci când a sosit înapoi la Penelopa după mulți ani de la acea Troie contemporană lui, Aiudul (,,Aiudule, Aiudule,/ temniță cruntă...''), reminiscențele îl năpădesc fără încetare, redevenind fapte prezente: ,, Iar când pe sânii calzi ai Penelopei pun fruntea în afund culcuș fierbinte eu sânger încă-n trânte cu ciclopii sau rătăcesc pe mări cu oseminte'' rănile trecutului rămân veșnic deschise, dureroase, răni pe care nici desmierdările iubitei nu le pot vindeca: ,, Cu dornice săruturi ne-ntrerupte muierea îmi desmiardă la-ntâmplare
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
nu mă văd Și tu nu te vezi, Dar te văd Și mă vezi, Ochii ni se întâlnesc Și se încleștează în zarea ei argintie. Cât timp această oglindă Va continua să fie Și să ne găzduiască în visul ei afund Viața și moartea în care ești, în care sunt, Rămân doar povești în care sunt, în care ești. O catedrală de lână Fantome cu crengi, Trunchiuri cu aripi, Aripi cu frunze, Ceața amestecă totul în aliaje confuze Zbătându-se să
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
spin, imperială e grădina, Domus augustana, Ce gol, presimți, ce rol, interpretează ei în Palatin pe lângă reședința Flavilor îmbrățișați sub pinii parasol? Cine-și secretă lin rășina, rana, ei care stau lipiți domol, de trunchiuri vechi cu trunchiul? Cu zumzete afunde de lac și stup arhaic în urechi? Sau, Altcineva, care-i culege acestei ore mierea, de la ceafă până unde se ghicește genunchiul? Moartea, plăcerea? }ie altfel de hrană ți se potrivește, Pâine uscată și vin bărbătesc, Poate puțin pește, După
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
toate rechizitele acelea ce ne aminteau de ,înjositoarea" condiție de pupil la Școala Medie nr. 17 Matei Basarab (penițe, tocuri, creioane negre și colorate, cretă, burete, gumă, echer, raportor și compas) erau măturate cu latul palmei și exilate în bolgiile afunde ale servietei, alături de șapca de licean mototolită rău și de matricola smulsă de pe mâneca uniformei sau a paltonului. Or, toate acestea aveau să dispară oricum ca suflate de uragan la intrarea la Facultate. Oricât le-ar fi îngrijit, spălat și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența artei: "Bătrîn poetul se trage/ Fetus în melc/ Și rostogolește lumea/ Pînă la prăpastie./ La cel mai mărunt uruit al afundului/ Urlă în el fierea măiastra/ Și de pînzele păianjenilor își atîrnă capul./ Pînă la ceruri își vede sfîrșire./ Pînă la Dumnezeu i se deșira limba/ Pe care s-au lipit condurii tăi, amoroaso,/ Cînd ai fugit priveghind luna? (Vreasc). Deși
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
altar, cănd liturghia Se-naltă în solemnul ceas, Îi destrăma cucernicia Șoptirea unui tainic glas Prin fumul de tamîie,iată, Din când în când ,un chip știut Alunecă spre ea tăcut; Și pe sub bolta-ntunecată Sclipea că steaua-n slavi afunde, Și-o imbia mereu ...dar unde?... III Șede-ntre măguri mănăstirea Ca-n adâncimea unei gropi. Îi priveghea nezăticnirea Șiraguri de cinări și plopi, Iar printre ei, de-abia zărita, Cănd noaptea pulberea-și cernea, La geamul schivnicei, mocnita, Lumina
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
modalități pe care le-a consfințit în arsenalul mijloacelor componistice ale secolului. Atins de aripa geniului, a rodit atât pe tărâm muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa componistică iese la iveală fiind antrenată în circuitul mare al faptelor umanității. Motivul? Indiscutabil este
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
umile, n-ascultă de vreo searbădă suficiență. La Ilie Boca, întruchipările de el izbîndite resping ca un scandal segregațiile fricoase. În țărănia lui, neștiutoare de ipocrizii căznite, sînt instilate ispite cosmice. Înger sau nălucă de Ormuzd înaripat, desprinsă din straturi afunde ale imaginarului, cutare fantasmă străvezie întîmpinîndu- ne în repertoriul lui Ilie Boca se află acolo ca să braveze și ea, generos, opreliștile care urgisesc planarea slobodă a duhului. Dacă e contaminație, de la un tablou la altul, ea se produce printr-o
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
anulând specificul evului mediu românesc. Se întreabă în 1987, intrigat de această extindere naționalistă, revendicativă, a protocronismului înspre origini: "De unde își vor mai lua materie protocroniștii noștri? Iată o întrebare! Ei au mers totuși și mai departe, mai adânc în afundul timpului, până la străromâni care, se înțelege și se vede, n-au scris cărțile lor patristice în străromână, ci în latină și în greacă" (p. 1009). Ulterior, Ion Rotaru va renunța la aceste reticențe și la aceste scrupule, tocmai după 1989
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
tipurilor de structuri componistice este uimitoare. Spectacolul creației este captivant. Informația, muzica însăși, lucrările, circulă cu o viteză amețitoare în spațiul public al lumii actuale. Mai dificilă se dovedește a fi percepția, eventuala înțelegere a intențiilor, a realizărilor, pătrunderea sensurilor afunde ale lucrării. Atunci când este cazul. Atunci când autorul nu intenționează în mod expres a flata gustul publicului de concert, atunci când nu livrează un simplu joc al combinațiilor sonore. Au putut fi audiate creații majore, de autentică consistență spirituală. Astfel s-a
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
ostași ai glorioasei Armate Roșii eliberatoare. Toată întâmplarea avea ceva supranatural și mitologic și era greu de crezut, dacă nu s-ar fi petrecut chiar aievea: o haită de lupi pe care foamea îi scosese din bârlogurile lor ascunse în afundul pădurii tăbărâse fără teamă asupra militarilor celei mai grozave armate din lume și îi înghițise!... Pentru niște lupi flămânzi și îndrăzneți, forța militară sovietică nu însemnase cine știe ce. Această nemaipomenită întâmplare făcu senzație prin părțile locului și dădu naștere la interpretări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu cai a unui mocan sînt singurele elemente ale priveliștii lor, atîta timp cît își clocesc ouăle și-și călăuzesc puii. Așa încît silueta cu totul străină a vînătorului le ține atente și gata să se retragă în singurătăți mai afunde. Deci vînătorul se asociază cu turma de oi sau cu animalele slobode care înaintează domol în pășunea lor, și se apropie. Dar cîtă strădanie trebuie pentru asta și de cîte ori aceste strădanii rămîn înșelate! De aceea vînătorul care se
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
admirabile. Voi spune că acest serial de concerte împlinește o anume carență a vieții noastre muzicale. Mă refer la domeniul vast, atât de consistent în plan spiritual, al muzicii de cameră, al relației apropiate, intime, de semnificație, în ce privește investigarea zonelor afunde, în egală măsură familiare, ale cântului în duo, în trio, în cvartet... Este o dovadă în plus că suntem, în mare parte, 22 de milioane de soliști. Ne adunăm greu în edificarea marilor proiecte. Personal nu am ajuns la toate
Momentele muzicale ale lunii noiembrie by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6741_a_8066]
-
de arme” transcendent (cu varianta: „zăngănit de arme” pădureț), ce declanșează o altă rezonanță părții finale a romanului, e de două ori tulburător. O dată deoarece simți că prozatorul reușește să traklizeze cu adevărat inspirat. Apoi, fiindcă această sintagmă, ieșită din afundul trecutului mitic - „Waffengetümmel“ - se regăsește într-un alt poem, Sufletul nopții: „... freamăt de arme din vremuri trecute”. Poezia a apărut, într-o revistă lunară, cu o jumătate de an înaintea sinuciderii lui Trakl. Dar nu-mi pot da seama dacă
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
ei. Îmbină aspecte ale unei conduite ce poate reuni profunzimea gândului nedisimulat în cuvinte, intensitatea trăirii, a comunicării, cu ceea ce putem numi condiția unui anume fel de cantonament. Este condiția artistului ordonată pe verticala unei trăiri ce pornește de la adevărurile afunde ale partiturii, de la gradul de înțelegere a semnelor acesteia; peste timp poate deveni, pentru noi, mai mult decât un fapt sonor, poate deveni o realitate. Este o întrupare a acelei stări de grație în care ajungi a te regăsi literalmente
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
Andrei Pleșu, pentru a dovedi pasiunea serioasă și documentarea aplicată, puse în mișcare pînă în Maramureș, de către autori, - și a-i salva astfel, de funeste incriminări. Ceea ce mi s-a înscris cel mai pregnant, zilele acestea, în ochi și în afundul memoriei, nu intră în vreun posibil raport cu nesăbuințele maligne. Dacă ar fi să aștern evenimentul în ordinea poveștii înminunate, ar trebui să spun: „Se făcea că-ntr-o tîrzie după- amiază, auzul mi-a fost atins de aripile unui
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
pagina 63) spațiul unei alte situări monahal/ inițiatice; în nebănuitele sale adâncuri, aici s-a retras poetul și s-a închis într-un cerc magic: „m-am scufundat cu tărie pe trepte de piatră/ în mahalaua celestă, Țicău,/ cea mai afundă vâlcea de pe fundul oceanului,/ și am închis somnambulic, eu însumi,/ cercul prescris împrejuru-mi.” În adâncul tunetului, Mihai Ursachi detectează sâmburele însuși al Tăcerii, în sânul căreia se mai distinge un tropot asemănător cu cel al inimii umane; și, invers, în
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
mai sus, comunica mărturisirea pe care i-o făcuse autorul Nebuniei lumii în ultima convorbire: „Am isprăvit romanul. E ceva strașnic. O să fie o lovitură pentru toți.”, pentru a glosa pe marginea lipsei de modestie ce „îi venea din tainițe afunde, mai tari decît voința lui”. Mai încrezător în valoarea noii lucrări este Gh. Cardaș. Invocînd un text publicat de George Cornea în „Rampa” sub titlul Razia, care ar fi fost, cum a ghicit Mihail Dragomirescu, un fragment de roman, el
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
Învierii. Plâng trandafirii spre seară și luna lucește-n amvon, iar bolta-nstelată stă în sărbătoare. Tot omul străluce lumină, tot pomul surâde în floare. Sub cazne fără seamăn am sângerat și greu /m-am prăbușit cu fruntea în beznele afunde, /când m-am trezit, ce noapte era! Și numai eu /mai rămăsesem, moale, bezmetic, nu știu unde. Și m-am târât pe lângă pereții goi și uzi. Frânt, rezemat de-o grindă, agonizam ca pe-o cruce. Călăii stihiali mai zdrobeau mădulare-mi
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
valea edificiului Usher. Implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
morminte!// Să ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le împărtăși ca o descătușare, atingând afundul sufletului. Evocând mari personalități ale neamului nostru : Emil Racoviță, Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, Ion Creangă... poeta nu-i uită nici pe contemporanii săi cu grelele probleme de dus în cârcă și nici pe românii împrăștiați în lumea largă purtând dorul
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
și curată, pentru care sunt dispuși să își sacrifice viața. Se întâlneau în taină, la lumina lunii pe stânci și ea cânta cu un viers „curat, puțin mâhnit, cu înmlădieri ușoare, parcă venea de undeva de departe, parcă dintr-un afund.” Din nefericire, de ea se îndrăgostește și balaurul Tauctis, cel „cu pielea verde ca smaraldul și cu trei capete, trei inimi și trei gheare otrăvite.” Se dă o luptă între oștirile subacvatice ale împăratului și ale balaurului care este ajutat
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Și azi ecoul blândelor lumini Sună cu miresme de odinioară. Vin zări sortite să mă încline, Trupul îmi va fi parcursul ce mă doare, Iar chipul tău așezat în mine, Râul șopotind e, reîntors în mare. În mine strigă vremi afunde, Între pagini mi-ai rămas un semn de carte. Nu știu nici umbra ce te ascunde, Cu ani sfioși cu tot ai rămas departe. 06-07-11 Port zilele-nvechite Îmbogățit cu-a vârstei mele cruce, Port zilele învechite la chimir. Un
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter,/ Biruitor frângeai zăgazul/ Și-nbujorându-te la față,/ Treceai prin văile afunde,/ Înconvoindu-ți îndărătnic/ Mărețul tău grumaz de unde.// Slăvite fărmituri a vremii,/ De mult v-am îngropat văleatul.../ Neputincios pari și tu astăzi/ Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
localnicii, țipătul și hârjonelile sau confuntările se aud, când e vremea liniștită, până în casele oamenilor de pe țărm, adesea și mirosul de sânge ce reverberează spre mal. În timpul verii, un fenomen numit de localnic “umflarea apelor” se petrece în acest perimetru afund: ape bogate în nutrienți din adâncimile “canionului” din ocean urcă la suprafața ca niște “vârtejuri de ochi marin” și apoi ca un mic “tsunami”, așa pe negândite, se revarsă în apele mai puțin adânci de pe coastă, sau în albiile sărace
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]