53 matches
-
că jucătorul celălalt tocmai își rezolva pe teren o problemă intim-fiziologică, după cum rezultă din comentariul chiar așa metaforizat cum e... 1) "Se trage în Parlament", expresie care, în funcție de posibilitățile cultural-mentale ale telespectatorilor se poate traduce după cum urmează: a) se trag aghioase; b)se trage de timp; c)se trage discret de mânecă vreun parlamentar ațipit; d)"se trage la temă", în cazul dezlegătorilor de cuvinte încrucișate, precum și alte... trageri, specifice locului, cunoscute doar de către domnul senator Antonie Iorgovan. 2) Este vorba
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
ale lui Anton Pann, Varlaam Barancescu (Fericit bărbatul..., polieleul „modificat de Naie Ivanovici”), Petru Efesiu, Iosif Naniescu și ale unor psalți necunoscuți, Ioan Gherasim Gorjeanu și episcopul Atanasie al Vâlcii, dar mai ales creații ale lui Neofit: kekragarii, polielee, trisaghioane, aghioase etc, multe dintre ele „înromânite” de acest necunoscut psalt. Pe filele 354 și următoarele ale antologhionului au fost scrise mărimurile de la Botezul Domnului „compuse, de mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă versiune a creațiilor ce pornesc de la sfârșitul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în sus, obicei ce se numește, Iordanit. Există colind și pentru această zi! Cel mai cunoscut și cântat este colindul : In sara de sf ION (cu multiple variante). Mai puțin cunoscut dar extrem de profund este Colind vechi de Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
sus, obicei ce se numește, Iordanit. Există colind și pentru această zi! Cel mai cunoscut și cântat este colindul : In sara de sf ION (cu multiple variante). Mai puțin cunoscut dar extrem de profund este Colind vechi de Sf IOAN : Aghiosul Aghios (agios = sfânt). Încheiată și această ultimă zi din lungul șir al sărbătorilor, oamenii revin la preocupările lor zilnice și încep să se gândească la sărbătorile care vor veni, Sărbătorile primăverii, care nu sunt puține!Așa au străbătut românii veacurile și
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
seară, în baldachinul special amenajat în apropiere de Catedrala Mitropolitană, alături de racla Sfintei Cuvioase Parascheva vor fi așezate și moaștele Sfântului Policarp, episcopul Smirnei, care vor fi aduse de la Mănăstirea Ambelakiotissa din Grecia de către Hierotheos Vlachos, mitropolit de Nafpaktos și Aghios Vlasios. În această săptămână, mai multe manifestări sunt organizate la Iași cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva - 14 octombrie. În cursul zilei de joi, va avea loc vernisajul expoziției de carte dedicate Cuvioasei și lansarea, la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi
Racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva va fi scoasă marţi din Catedrala Mitropolitană de la Iaşi () [Corola-journal/Journalistic/24999_a_26324]
-
bătrâneți. Pot pretinde eliberarea de orice obligații, am dreptul de a-mi petrece zilele în necontabilizabile ore de contemplație, nopțile în suite de vise de încântătoare absurditate. Sunt iertat a mai purta arma, a mai călca în agora, a trage aghioase în savante academii, a mă pronunța în conflictul între președinte și premier. Cel puțin așa ar trebui să se întâmple. Despre o supremă împlinire aș prefera să vorbim la proxima aniversare - din 2017, de pildă. Desigur, până atunci mulți din
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
răcire accentuată a universului... știu, mi-ai zis, pământul va face țurțuri, va intra sub calotă de gheață într-o bună zi, nu te contrazic, și niște milioane de ani îs ca mâine... drepturile lu’ Homo Sapiens, Divinitatea trăgând la aghioase pe-o mănăstire renovată de UNESCO și seamănând periculos de mult cu frate-său mai mic și mai închiondorat, degradarea post-comunistă, consumismul împuțit, diluarea substanței, corcirea valorilor, extincția ce vine-vine... ei, ăla-i un bou sinistru, așa, cam ca prefectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Ceea ce simțea acum era ceea ce trebuie să fi simțit căpitanul de pe Old Lady II cînd, dindărătul jaluzelelor de la fereastra cabinei sale de la pupa, observa mișcările echipajului, fără ca nici măcar secundul să poată ghici vreodată dacă Îi pîndea sau trăgea liniștit la aghioase În patul lui. Apoi, În timpul nopții, cînd dădea ordine, vicleanul căpitan stabilea pedepsele și recompensele, iar În felul ăsta obținea de la oamenii lui mai multă supunere decît oricare dintre colegii săi, pentru că veghea invizibilă ajungea să se transforme Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fi și un tren militar, adaugă domnul de lângă geam, fără să abandoneze ziarul. Situația internațională e foarte Încordată. Cum așa? Întrebă neliniștită doamna În vârstă. Dușmanul nu doarme, stimată doamnă. Chiar niciodată? Nu. Și-atunci băiatul ăsta de ce trage la aghioase de când a urcat În tren? Tocmai de-aia, să poată fi apt de luptă când patria i-o va cere. Doamna În vârstă Își redobândi calmul. Nimic nu e Întâmplător În lumea asta. Numai de-ar porni odată. O pătrunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pulpa piciorului, cere o batistă curată, intră în baie, iese, începe dictarea... Una bucată Plic, cu p mare, pentru curioși, cu scris la interior... Deschide și citește... Se uită, negru de supărare, la nea Onuț. Chiar dacă trage din greu la aghioase, nea Onuț zâmbește. Și tata. Și Pitu. Mama e stană de piatră... Dumnezeii cui te-o lepădat... Nea Onuț își vede de somn; zâmbind... Roboțelul ruginit muncește din greu. Ține pixul ca pe un târnăcop. Nu scrie nici măcar așa cum scriam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
specie epică nouă: romanul pisălogic.” „Stilul criticii de azi: o formă postmodernă a beției de cuvinte.” „Criticul negativist praftică o critică de anihilare.” „Ce-i lipsește culturii române? Cei șapte sute de ani de-acasă.” „Evoluția existențialismului român. De la angoase la aghioase.” „Stilul poeziei lui Ioanichie Olteanu s-a dovedit a fi cu totul ieșit din comună.” „Cum ți se pare stimabilul? Un adevărat semidoctician.” „Culmea inconsecvenței scenice: ca o voce din off să exclame văleu.” Și, în sfârșit, cea mai subtilă
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
Adrian Marino, de pildă) suferă de megalomania persecuției”; „În intervenția sa, Dan Zamfirescu a adus un pios ciomagiu memoriei lui E. Lovinescu”; „Boala poeților epici sau cu ce se alege naratorul sedentar: cu Homeroizi”!; „Evoluția existențialistului român: De la angoase la aghioase”; „Un nebun (poetul) aruncă o piatră în apă și zece hermeneuți sar după ea”; „Unii critici se pun singuri în poziție critică, iar dintre poeți mulți se dovedesc versatili”; „Ce-i lipsește culturii române? Cei șapte sute de ani de acasă
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
de somn, mă culc, fie cum o fi. Și dorm până ce o domnișoară de la Romtelecom mă roagă să nu țin seama de intervenția ei dacă mi-am plătit abonamentul. Cum să nu țin, că fără ea cine știe cât mai trăgeam la aghioase, de seara nici diazepamul nu m-ar mai fi ajutat! N-a fost așa. Rotindu-mi ochii ca un ienicer care învârte iataganul, am zis: nu! fără drog! Rezultatul: o noapte între trezie și somn. N-aș mai încerca. Daniel
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
al insului solid Îl Îndemna să râdă. - Mai e cineva pe-aici? a Întrebat O’Brien, Încercând să ia o Înfățișare ageră, de copoi. - Tipul care a plătit pentru camere, a zis nepăsător Amory. Dar e beat criță. Trage la aghioase de la ora șase. - Mă uit și la el imediat. - Dar cum ne-ați dat de urmă? s-a interesat curios Amory. - Recepționerul de noapte te-a văzut urcând cu femeia. Amory a dat din cap. Jill a ieșit din baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
am convocat ca să vă anunț că avem alarmă de gradul zero. Vrăjitoarea Primăvara și teroristul Mărțișor au pătruns clandestin în împărăție și fac prăpăd. Urgie, nu alta. Este, Ciorică? - Trăiți, așa este! bătu călcâiele Negru-Cioară. - Și noi benchetuim sau tragem aghioase pe cuptor, ai? Urâciunile făcură ochii cât cepele. Generalul continuă: - Aaa! Păi, nu se poate! Nu se poate, drăguților, că acuși aplic regulamentul pe spinarea voastră! Și altoi pe cocoașă o babă sfrijită din apropiere care urlă de durere. - Trăiți
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
dată, când am constatat că cei mai multi monahi, în Sfanțul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sf. Gheorghe - Colciu, Sf. Ipatie, Sf. Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros ( în grecește - Sfanțul Munte ) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie, Sfântul Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
așa concentrat cu ochii pe plută mi se pare că aud, la un moment dat, dinspre papură, niște sforăituri. Ciulesc urechile și într-adevăr, dinspre papură, nu departe de mine se auzeau clar sforăituri. Ca și cum cineva ar fi tras la aghioase acolo. Mă uit mai bine și văd două undițe făcute din nuiele de alun, puse pe papură. Las undița mea în plata Domnului și mă duc să văd ce se întâmplă acolo. Doamne, așa ceva nu credeam că-mi va fi
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
holurile care duc spre cabine, sub toate scările dintre punți, în saci de dormit sau pe pături, pe rucsaci, pe foi de cort, după întărituri de papornițe. Fiecare își zamicise un locșor de pus capul și trăgea fără griji la aghioase. Pentru puținii insomniaci pripășiți pe vapor din rândul celor care confundă vâsla cu lopata, care răpuși de rău de mare, care cu sufletul la gură și cu ochii nedezlipiți de furia valurilor de la proră, pentru neadormiții aceștia, spectacolul lumii grecești
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
la picioarele împărătesei. - Am coborât, Măria Ta! Împărăteasa se uită scârbită la el, privindu-l de sus: - Nemernicule, te-ai urcat în cel mai înalt turn al palatului, cu nespălații tăi, v-ați oploșit prin cotloanele turnului și trageți la aghioase. Lăsați razele lui Soare-Împărat să-mi fure toate nestematele! - Am crezut că vă este pe plac, Majestate! Numai ele dau strălucire briliantelor Măriei Voastre. - Taci, tîmpitule! N-am nevoie de Soare ca să strălucesc. Am destulă putere să orbesc pe oricine
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie, Sfântul Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
deși Ali mă îmbie, mai întâi, cu micul dejun, iar apoi cu prânzul, fără prea mult succes. Doar apariția lui Thomson în peisaj mă determină să-mi înving lenea. - Sunteți singurii de pe vas, tu și Voquin, care mai trageți la aghioase ! - Ești nedrept, îi răspund, Voquin nu trebuie pus la socoteală, fiindcă a fost sedat. - Atunci rămâi numai tu, dacă ții neapărat să bați recordul ! - Știi cum se mai simte ? schimb vorba. - După cum și cât doarme, aș zice că n-are
DRUMUL APELOR, 57 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376335_a_377664]
-
am Încrucișat fugar privirea cu a lui. Mi-a zîmbit cordial și s-a Întors la ziarul lui, dezinteresat. CÎnd am ajuns pe strada Ganduxer, am băgat de seamă că Fermín se făcuse ghem sub pardesiu și tot trăgea la aghioase, cu gura deschisă și cu chipul fericit. Autobuzul se prelingea printre domnii scrobiți pe de promenada San Gervasio, cînd Fermín se deșteptă brusc. L-am visat pe părintele Fernando, Îmi zise. Numai că În visul meu, era echipat ca centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ghidă că, fiind întreaga zonă protejată și pescuitul interzis, peștii, în timp, s-au obișnuit cu turiștii și pândesc momentul când li se aruncă mâncare. După această ultimă și plăcută aventură, am poposit o oră în orășelul-port San Nicolau sau Aghios Nikolaos. Ne-am delectat cu o înghețată la una din cafenelele de pe malul Lacului fără Fund, la 50 de metri de port. Nici aici peisajele nu s-au dezmințit. Un canal leagă lacul de port, iar câteva lebede, stâncile roșii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Înălțime, Adâncime, Pământul, Oceanul etc.). Ajuns în fața uneia dintre "ușile oarbe ale tăcerilor", călătorul obsedat de Poarta Învierii și lumina mântuitoare cade într-un somn greu, nu înainte de a se persifla în sonuri ludic-incantatorii: În fața ușii șase/ am tras la aghioase:/ " Aghios, Aghios, Aghios,/ tămâie, tămâie, tămâie,/ momâie, momâie,/ lălâie.. "". Tot astfel, abia la finalul unui discurs emfatic, baroc, totuși persuasiv, în care faconda sentimentaloidă (stârnită de "domnișoara sensibilă N.") se amestecă, halucinant, cu reflecția filosofică înaltă, "singuraticul domn R." își
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]