296 matches
-
timp - nu știm dacă sau în ce măsură conștientizată ori posibilă în condițiile lucrului colectivist și instituționalizat: cu cine și cum să continue opera. Cantacuzinul nefiind ramplasabil, inchietantă rămînea opțiunea de direcție: căutarea unei compensații, a unei complementarități sau acceptarea unui adaos aglutinant? Mai mult decît probabil, se eluda că înaintașul devenise istoriograf (filmograf) abținîndu-se din motive politice de la critica la zi, dar revendicîndu-se de la eminenta sa formație în materie, nu tocmai agreată și cu atît mai puțin cultivată în context. O prăpastie
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
filmelor respective), asta după ce la paginile 7-8 ni se servise versiunea vetust-belferească a inițierilor din 1895. Ca să ne recuperăm noi înșine din tumult, colacul de salvare paradigmatic este dilema netranșată la dispariția lui Cantacuzino: între asumarea unei criteriologii și adaosul aglutinant. În funcție de acestea, se disting de la sine calitățile și defectele construcției. Conștiincios, Argument-ul are calitatea de a ne preveni de altfel prompt asupra reînnodării unei tradiții locale cunoscute, alta decît cea a Filmografiei adnotate. Spre deosebire de tandemul I. Cantacuzino - B.T. Rîpeanu
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
de un neîngrădit cinism, creează marele spectacol al înfruntării elementelor cuplului, cînd surd, cînd fățiș, după ce inepuizabila sa fantezie a sudat, prin contracte sociale, parteneri ireconciliabili sub aspect fizic, moral și al opțiunilor estetice - caricatura și grotescul fiind singurele elemente aglutinante ale reunirii lor". Boala, reprezentată pe o largă paletă (tuberculoză, cancer, septicemie, miocardită, anemie pernicioasă, paranoia și monomanie sexuală, criză adolescentină, boală de nervi), nu e doar "compromisul firesc dintre viață și moarte", ci și indicativul unei destabilizări ontologice, constatabile
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
nr.3, Tomografia și alte explorări, Tea și Personae, urmate de o postfață semnată Al. Cistelecan, Pe unde mai merge Budila-Expres. Deși formula lirică aleasă de Al. Mușina conține ingredientele poemului-standard optzecist definit de M. Cărtărescu ca fiind lung, narativ, aglutinant, (auto)ironic, imaginativ, ludic, autoreferențial, metatextual, cu efecte retorice și aluzii culturale savante, poezia lui în ansamblu are cel puțin un element care o individualizează: este vorba de o anumită doză de lirism infuzată perseverent, dar fără ostentație, în aproape
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
prăjituri de să-ți lingi degetele și pâinea amară câștigată cu tot mai multă trudă; secvențe de un comic halucinant, la o mănăstire cu călugări pantagruelici, desfrânați, și rutina, cu toate acestea, nezdruncinată a existenței în socialismul cazanier... Romanul total, aglutinant și sintetizator, este formula de debut - în mod cert câștigătoare - a celui mai puternic prozator pe spații ample apărut la noi după o târzie, îndelung așteptată Revoluție.
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
tribulațiile ființei umane sau Divinitatea constituie arealul tematic al acestei cărți de o percutanță metaforică și ideatică remarcabilă. Versurile transcriu un hieratism al gesturilor impalpabile, o mistică sui-generis a unor stări existențiale expurgate de orice imixtiune a realului impur. Accentele aglutinante ale unei materialități opresive sunt topite într-o retorică a diafanității, iar meditația asupra ființei și a rosturilor sale în lume își esențializează direcția, depășind enunțul periferic și atingând registrul unei reflexivități exemplare.” Cronica respectivă continuă încă mult, mult prea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
am așteptări, mai ales de la cei care, aflați, prin jocul hazardului, în fruntea unor instituții stipendiate de Guvern, ori din bani publici, uită că se află acolo pentru a veghea cu strășnicie la păstrarea conștiinței identitare a neamului, în condițiile aglutinantei strategii a globalizării. Așadar, de ce m-am dus la Plăviceni? Din dragoste pentru Mihai Viteazul, mai întâi de toate. Și fiindcă nimic nu e întâmplător. Îmi place să amintesc, de fiecare dată când am ocazia - fiindcă nu mi-am uitat
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
din care, în 1975, ieșea primul tom (rămas și singurul), dedicat poeziei contemporane. Cititor insațiabil, B. simțea nevoia unei demonstrații în acest sens, încredințând tiparului toate frământările sale literare și existențiale. Și-a prezentat, astfel, în cărți masive, de efort aglutinant, șantierul (citate comentate, proiecte, bruioane, tot soiul de adnotări), începând cu Jurnal (1966), apoi Caietele Princepelui, o serie inaugurată în 1972, din care, până în 1981, publicase șapte volume, atestând o tot mai pronunțată fază livrescă a scrisului său. În dramaturgie
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
piatra merg mînă-n mînă. Ideograma se naște odată cu argila, care poate înlocui dornul sau dalta cu pana (de lemn sau de trestie) tăiată oblic, de aici provenind și scrierea cuneiformă (în formă de colț, triunghi sau cui). Limba monosilabică și aglutinantă, sumeriana, este cuneiformă. Akkadiana este mai elaborată, la fel și hitita. Cînd suportul se schimbă, se schimbă și grafia. Papirusul permite folosirea trestiei, mai suplă și mai subțire, după cum pergamentul va permite mai tîrziu folosirea penei de gîscă. Trecere crucială
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sunt deosebit de acute. Viața omului modern este dominată de „randament și profit” antrenând o „competiție a intereselor” care suprasolicită viața emoțională, capacitățile de adaptare, conduitele, acțiunile, modul de a gândi al oamenilor. La acestea se adaugă „dizolvarea individului” în „masele aglutinante”: fapte care produc importante mutații în planul sănătății mintale. Între individ, mase și mediul social intervin conflicte deosebit de grave. Civilizația, știința, tehnologia, comunicațiile, noile structuri și instituții sociale depășesc capacitatea de adaptare a indivizilor care le percep nu ca pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dimensiunea etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt - dezumanizează. Dacă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în trecut - cu lirismul pur. Pe bună dreptate Alfonso Berardinelli - criticul italian preocupat, poate la fel de mult ca și Gh. Crăciun în spațiul nostru, de efectele ciocnirii „aisbergului” tranzitivității poetice cu „Titanicul” poeziei reflexive - susținea că „până și poeticile inclusive și aglutinante, ca acelea ale lui Whitman sau Rimbaud, antiintelectualiste și vitaliste au deschis calea enumerării haotice și dicteului automat: altfel spus, acelor forme de extremism antidiscursiv care au sfârșit prin a consolida separarea netă, ontologică, de principiu, dintre poezie și proză
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui Ponge. 3.5 Între eul empiric și eul „de hârtie”tc "3.5 Între eul empiric și eul „de hârtie”" În poezia anglo-saxonă din secolul XX (și mai cu seamă în cea americană), aplecarea către formele narative, ample și aglutinante, mai adecvate în aparență spațiului prozei, către limbajul colocvial și direct, laolaltă cu inapetența pentru metafore, simboluri sau mărci prozodice, pare să reprezinte mai degrabă regula decât excepția. De aceea, selectarea câtorva repere ale poeziei metatranzitive de peste Ocean este o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care s-au scris deja multe pagini. La fel stau lucrurile în Fata de la instrumente muzicale - poem care conține, la scară mică, aproape toate trăsăturile definitorii ale poeziei de dragoste cărtăresciene. Ceea ce atrage de la bun început atenția este forma amplă, aglutinantă a poemului, care creează impresia că orice tentativă de a-l încadra într-unul din genurile literare consacrate (epic, liric, dramatic) este sortită eșecului. În spiritului așa-numitei hibridizări sau contaminări a genurilor - definitorie pentru poetica postmodernismului - Mircea Cărtărescu recurge
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
învingătoare îi rev ine mai cu seamă rolul de a-și pune pecetea pe aspectul general care include limba rezultată într un nou areal lingvistic. Cunoașterea peisajului lingvistic sud-est european i-a impus autorului regândirea raportului dintre sistemele lingvistice - silabic, aglutinant și flexionar - văzute de tradiție ca apariții zonale spontane și înlocuirea acestei viziuni cu evoluția, oriunde posibilă, de la un sistem la altul în urma comunicării între grupări etnolingvistice diferite. Se știe, în această privință, că latina s a dezvoltat ca limb
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zone euro-afro-asiatice. Consolidată militar, administrativ și cultural într-o formulă lingvistică elevată și fluentă, Roma a contribuit hotărâtor, în urma cuceririlor și colonizărilor, la schimbarea pe spații largi a peisajului etnolingvistic. Prin analize etimologice eu demonstrez că tocmai baza silabică și aglutinantă este factorul care conferă unitatea limbilor i.-e. și pune în evidență înrudirea genetică a acestora cu dialectele ungro-finice, mongolo-turco tătare, arabice etc., ceea ce vine în concordanță cu concepția lui Mircea Eliade care socotea că „orice istoric, începând de la un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
periferice ale fostului imperiu tracic. Pe spațiul acestuia au rezultat, la ieșirea din evul mediu, pe lângă limba română, albaneza, limbă puternic romanizată, dar rămasă limbă aparte, slava, ca grupare de limbi indoeuropene, și maghiara care, puternic europenizată, păstrează unele trăsături aglutinante, întreținute de valurile de imigrări ale unor pop ulații de factură etnolingvistică apropiată. În acest complex d e li mbi, româna se distinge ca limbă tributară doar bazei sale t raco -latine, pe când albaneza, slava și maghiara au rezultat în urma
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
infinitezimală a individualului, irepetabil și acut particular. Eroii romanului "static" sînt atrași în sfera observației cu forța unei curiozități răbdătoare și inalterabile. Insațiabile. Roman "fără subiect", după declarația autorului însuși, "static" potrivit chiar taxinomiilor lui Anton Holban, Ioana se compune aglutinant, pe traseele digresiunii și ale parantezelor de discurs narativ, care dispersează materia ficțiunii. Mod camilpetrescian, împrumutat de la modernii vremii, în fruntea cărora strălucește Proust. Ca sumă a secvențelor detașabile, povestirea apare fără țintă și fără energie epică. Seamănă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dificultatea majoră a configurării unei tablou coerent al existenței sale, cât și permanenta raportare la faptul literar. În particular, această dificultate este accentuată în cazul românesc și de risipirea unor colecții importante, precum cea a lui Alexandru Bogdan-Pitești, un factor aglutinant al mișcării simboliste în cadrul secesionismului românesc, de absența unor albume care să fi însoțit măcar câteva din expozițiile mari care reuneau lucrări de factură simbolistă, de absența unei reviste dedicate exclusiv artei plastice, cu excepția efemerei, dar nu mai puțin interesantei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
limbii române cu limbile turcice, cu albaneza, cu limbile slave și cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul materialului lexical al substratului aglutinant la constituirea formulelor flexionare de limbă a fost fundamental. 4) Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu maghiara, în timp ce prin latura latină sunt motivate apropierile cu latina și cu limbile romanice. 3) Toate limbile așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul materialului lexical al substratului aglutinant la constituirea formulelor flexionare de limbă a fost fundamental. 4) Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă a sistemului flexionar; c) instituirea administrației romane
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
așa-zise indoeuropene s-au constituit în principal prin reducerea sintagmelor aglutinante preindoeuropene la forme lexicale flexionare: aportul materialului lexical al substratului aglutinant la constituirea formulelor flexionare de limbă a fost fundamental. 4) Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă a sistemului flexionar; c) instituirea administrației romane. 5) Latinitatea limbii române este dată de materialul latin structurat paradigmatic, ca în celelalte limbi romanice, însă gramaticalizarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
celelalte limbi romanice, însă gramaticalizarea, căreia i s-a subordonat întregul material lexical, sa făcut în manieră proprie care distanțează limba română atât de latină cât și de celelalte limbi romanice. 6) Constituirea locală a limbilor indoeuropene pe baza materialului aglutinant continuu în spațiul euro-afro-asiatic a creat impresia familiilor de limbi (indo-iraniene, germanice, romanice, slave) descendente din câte o limbă comună, iar pentru toate limbile comune s-a imaginat un început comun, o protolimbă. Această construcție se risipește dacă punem în locul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
câte o limbă comună, iar pentru toate limbile comune s-a imaginat un început comun, o protolimbă. Această construcție se risipește dacă punem în locul ei continuitatea originii naturale a limbajului în formula silabică de limbă, a formulei silabice în cea aglutinantă și a acesteia în formula flexionară. 7) Limbile tracă și latină au adus în constituirea limbii române continuitatea globală a materialului lingvistic, continuitate care înscrie limba română în spațiul lingvistic est european prelatin, în spațiul lingvistic romanic și indoeuropean, în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]