57 matches
-
fost asigurată concomitent cu cea a rolului de prim violonist, amintind astfel de vremea începuturilor profesiei de dirijor. S-a văzut - dincolo de evoluția executantului - munca aprofundată în repetiții întru redarea partiturilor în toate dedesubturile lor: tempi judicios așezați, dinamică și agogică expresive, o echilibrată etajare a vocilor și, mai presus de toate o cultură a sunetului specific ansamblului de coarde (căci prima parte a programului a cuprins Suita nr. 3 de dansuri vechi de Respighi și Concertul pentru orchestră de Paul
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; - modulația în muzica secolelor XVII-XIX; - exemplificări. 6. Agogica și dinamica muzicală: importanță, exemplificări. 7. Ornamentele muzicale și utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; - modulația în muzica secolelor XVII-XIX; - exemplificări. 6. Agogica și dinamica muzicală: importanță, exemplificări. 7. Ornamentele muzicale și utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
durate în alcătuirea ritmului, se reprezintă în scris prin următoarele elemente: Dinamica este reprezentată prin prescurtări "pp" (pianissimo), "f" (forte), "sf" (subito forte), etc. Se mai folosesc, de asemenea, și alte convențiuni grafice privind timbrul (pentru elemente de coloristică timbrală), agogica discursului muzical, expresivitatea conținutului operelor de artă, unele elemente de construcție a frazelor muzicale (punctuația, respirația), precum și un bogat catalog de semne referitoare la tehnica interpretării vocale și instrumentale.
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
implică încadrarea solisticii în pulsația ritmică; acest specific, căruia i se adaugă stilul puternic sincopat, aduce aminte de stilul "bossa nova" din jazz-ul latin. Comparația dintre maneaua veche și cea contemporană dezvăluie trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor, inexistente în maneaua veche (vezi ilustrația din dreapta), schimbarea pulsației de la pătrime la optime și sporirea simțitoare a tempoului (cu toate că există manele lente chiar și între piesele moderne). Conexiuni organice între manele și muzica Islamică: - Modurile “Maqam”: tricordul “Mustaar
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
interesul său în alte tradiții muzicale: în practica sa bisericească, el a tradus și compus in tradiția imnologiei bizantine și a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicală vestică în indicarea tempoului sau a elementelor de agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Tempourile sunt și ele esențiale în economia compozițională a piesei. Dacă Dansul sacru are un singur tempo de bază, care pe alocuri prezintă mici variații ce-i dau fluiditate și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică creează o stare de ușoară instabilitate și de pulsație mereu schimbătoare, o balansare continuă. Este de asemenea de remarcat marea varietate și complexitate ritmică a Dansului profan. În Dansul sacru sunt întâlnite doimi, pătrimi, optimi, triolete de doimi și pătrimi
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
puse în context, devin intens sugestive. Iar mai târziu, compozitorii atonali au fost obligați să definească dinamic sunete care nu se mai legau după tipare cunoscute, existând riscul unor asocieri nedorite, ceea ce a dus la notarea quasi-pointillistă a dinamicii și agogicii. Diferențierea notației a produs însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari pianiști, de a încărca textele clasice prin transcrierea amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive ale clasicilor. Interesante pentru cercetător
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în acele ediții în care contribuția editorului nu este diferențiată grafic de textul autentic. Mai puțin se vorbește, însă, despre cealaltă deformare, mult mai gravă, pe care o poate provoca adăugarea în text a intențiilor personale de micro-frazare, micro-dinamică și agogică. Acestea nu sunt numai personale dar, de regulă, în procesul execuției, sunt infinitezimale, adeseori mai puțin decât atât, pure tendințe interne, ceea ce am numit dinamică internă. Notate, acestea iau deodată proporții mult mai mari, invită la a scoate în evidență
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
poate fi realizată numai atunci când există o deplină concordanță între mijloacele de expresivitate ale muzicii și cele ale mișcării. Pe lângă măiestria profesoarei, muzica joacă un rol important în reușita lecțiilor. Ea stimulează activitatea, determină expresivitatea artistică și creează ambianța corespunzătoare. AGOGICA DINAMICA particularități ale sunetului muzical reprezentarea grafică a sunetelor muzicale durata sunetului muzical și încadrarea lui în măsura muzicală corelația intensității sunetelor muzicale forma și frazarea muzicală melodia și armonia ritmul muzical tempoul muzical Particularități ale sunetului muzical. Sunetul reprezintă
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de durată a unui timp, precum și locația acestora la finalul frazelor - confirmă intenția lui Debussy de a surprinde cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a texturii, descriind o scară pentatonică de do# re# fa# sol# si. Un aspect semnificativ al țesăturii sonore îl
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
funcție unificatoare la nivelul ansamblului de discurs, Debussy surprinde cu acuitate ethosul acestui dans popular, prin proiecția stilizată a ritmului său specific, cu accentuarea ultimei a măsurii și încadrarea în aceeași metrică binară ce o presupune structura sa originară (). Indicația agogică Mouvement de Habanera - mișcare de habaneră - conține semnificații mai presus de acea simplă menționare a nivelului de tempo, orientând în fapt demersul interpretativ spre o execuție „în spiritul dansului de habaneră”. În mod adițional, apelul la indicația suplimentară - Commencer lentement
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia de concepere a diferitelor momente esențiale ale tabloului descriptiv. Pe de altă parte, într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele relaxări ale tempo-ului semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al discursului (Animé, aussi légèrement que possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră în flexibilitatea agogică, ale cărei frecvente indicații de tempo, inserate pe parcursul avansării, îndeplinesc în același timp o funcție esențială în procesul delimitării formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său (recomandat în limitele unor valori metronomice de ), indicațiile vizând abordarea liberă presupun o serie de implicații cu mult
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tradiționale apar completate de expresii sugestive, caracteristice de altfel limbajului debussyist, apelate în scopul unei formulări mai explicite a intențiilor calitative, precum și a surprinderii cu fidelitate a sensului expresiv al viziunii conceptuale. Astfel, se remarcă indicații de factură dinamică și agogică, precum Profondément calme (în mod profund calm), dans une brume doucement sonore (într-o ceață ușor rezonantă), doux et fluide (blând și fluid), sans nuances (fără nuanțe), peu à peu sortant de la brume (puțin câte puțin ieșind din ceață), sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
63 - 96. La nivelul parametrului armonic, cadrul tonal de declarat inițial deține o accentuată impresie de instabilitate datorită atingerii pasagere a sunetului si și a frecventei rezonări a sunetului fa, generând astfel receptarea acestuia din urmă ca „centru gravitațional”. Indicația agogică Capricieux et léger (capricios și lejer) poartă amprenta inconfundabilă a spiritului debussyist, recunoscând opțiunea acestuia pentru utilizarea unor expresii menite să sugereze,cu prioritate, sensul calitativ al viziunii conceptuale. De asemenea, nivelul dinamic limitat (p) al evoluției sonore contribuie la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nouă ipostază ce valorifică jocul de registre. De altfel, apariția acestui episod va fi demarcată în mod suplimentar de subtilități ale limbajului ce atrag atenția prin noutate: indicația melodică Cédez (în acest caz este interesant de observat aportul evident al agogicii în decuparea formei macrostructurale). În plan interpretativ, această relaxare a tempo-ului trebuie să evite exagerarea efectului sonor indicat, care apare de altfel implicit prin augmentarea valorilor ritmice ale evoluției ( ); indicația dinamică più pp asociată nuanței decresc. conduce la reducerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
figurațiilor palindromice reafirmă imaginea de statism sonor, creat prin mișcarea circulară a arpegiilor repetate cu insistență (măsurile 32 37). În mod adițional, delimitarea structurii formale este determinată de numeroase modificări de scriitură, ce survin la nivelul parametrilor de limbaj: indicația agogică Un peu retenu ce semnalează trenarea tempoului; pe fondul unei abstractizări tot mai pronunțate a bitonalismului agregatelor armonice, linia melodică a planului inferior evoluează cu predominanță prin intervalul de secundă mărită și cel enarmonic acestuia (3m), difuzând rezonanțe inedite limbajului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelul clapei în scopul realizării clarității sonore) va înlocui sonoritățile estompate ale celui non-legato utilizat în versiunea inițială, în care pregnanța sunetului emis fusese atenuată prin folosirea pedalei de rezonanță; pedala de rezonanță va trebui complet evitată. O nouă modificare agogică (Mouvement, en retenant et en s’effaçant - În mișcare, încetinind și risipindu-se) delimitează 183 apariția ultimei secțiuni a preludiului, concepută într-o atmosferă de relaxare progresivă, de încetinire și risipire până la dispariție. Asistăm la imaginea sonoră a unei dilatări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al tristeții înăbușite sau al unei resemnate împăcări. Relativ corespondentă celei anterioare (în scopul de a realiza acel transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formale, un rol decisiv îl va deține frecvența evident sporită a modificărilor agogice (18 indicații de schimbare a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant (rărind măsura 89), ce anticipează de fiecare dată începutul unei noi secțiuni. Această fluctuație liberă a mișcării de avansare, care stă sub semnul unui permanent imprevizibil, reprezintă una
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tensiunea așteptării, dansul propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce pentru prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]