58 matches
-
victime, ci noi rațiuni de viață și de plăsmuiri. Dieter Acker compune la fel de dinamic și de febril ca și acum două decenii. Am primit de curînd al 43-lea CD din colecția editată, cu o constantă ritmicitate și o scrupuloasă agogică, de către Hochschule fur Musik und Theater din München, CD dedicat exclusiv lui Dieter Acker. O ,conservă sonoră" ce ascunde un sediment investițional de durată și rezistență: Musik aus drei Jahrzehnten. Parcă anume combinate, astfel încît ascultătorul să intre într-un
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru, înălțime (în aspectele de sunet și acord); timp - ca durată (în aspectele de ritm și pulsație). Ambele subîntind o dimensiune de fond: energia - ca stare sau caracter (în aspectele de dinamică și agogică). Pe plan artistic DMz este un melos (diasonie) alcătuit din mulțimi (discret-finite) de sunete (succesive și/sau simultane) nuanțabile vocal, din perspectiva unei percepții sensibile (psiho-afective). Astfel, în genericul fenomenului de substanță sufletească (articulat printr- un fapt imaginar-intuitiv și de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
aspect sau altul. De exemplu, o piesă pentru pian se derulează cert în câmpul continuității timbrale a respectivului instrument. Adesea, diferitele moduri de instrumentare muzicală, în aspectele de: articulare instrumentală (staccato, legato); dinamică (p, f, crescendo), tempo (adagio, presto) sau agogică (accelerando, ritenuto) ori chiar de percepție subiectivă (precum etosul unui mod), pot constitui stări de câmp sau fonduri peste care se nuanțează ample secvențe din discursul Vf. Într-o perspectivă și mai generală, câmpul poate fi doar un concept ideatic
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de oriunde)-către-sfârșit. De aceea traducem direcția profilului temporal sub un alt aspect, ținând de fenomenologia timpului muzical, care, deși ireversibil sensual, este repetabil sau ciclic în mod natural, ceea ce instrumental se recunoaște prin pulsație, iar interpretativ, ca tempo ori agogică (conduita mișcării). Așa cum intervalul (de/între înălțimi) poate fi direcționat înspre- acut/-grav, pulsația (ca durată de/între momente) poate fi modalizată în trepete sau nivele de (mai-)repede și/sau (mai-)lent (către-sfârșit). Pe de altă parte, după cum intervalele
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
instrumentale a DMz. Ele sunt însă imanente fenomenului sonor muzical. Deși termenii de repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele pot da și o exprimare medie sau statistică a formei de undă reprezentând o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de propria dispoziție afectivă. Este ceea ce, în faptul sonor, recunoaștem prin aspectele de transformare și schimbare a mărimii de stare a cadrului temporal, denumit generic prin tempo (impresia de viteză a mișcării). Variațiile acestuia dau aspectul de conduită a mișcării (agogică). Resortul lor este eminamente subiectiv, rămânând astfel chiar și în contextul unor metrizări extrem de scrupuloase, în vederea execuției instrumentale. Ținând așadar de un resort lăuntric irațional, variabilitatea temporală - aspectată prin spontane amplificări și diminuări dinamice/agogice-, nu este și nici nu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
puse în context, devin intens sugestive. Iar mai târziu, compozitorii atonali au fost obligați să definească dinamic sunete care nu se mai legau după tipare cunoscute, existând riscul unor asocieri nedorite, ceea ce a dus la notarea quasi-pointillistă a dinamicii și agogicii. Diferențierea notației a produs însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari pianiști, de a încărca textele clasice prin transcrierea amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive ale clasicilor. Interesante pentru cercetător
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în acele ediții în care contribuția editorului nu este diferențiată grafic de textul autentic. Mai puțin se vorbește, însă, despre cealaltă deformare, mult mai gravă, pe care o poate provoca adăugarea în text a intențiilor personale de micro-frazare, micro-dinamică și agogică. Acestea nu sunt numai personale dar, de regulă, în procesul execuției, sunt infinitezimale, adeseori mai puțin decât atât, pure tendințe interne, ceea ce am numit dinamică internă. Notate, acestea iau deodată proporții mult mai mari, invită la a scoate în evidență
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și strălucire, care le-a prilejuit dirijorului David Crescenzi și membrilor orchestrei posibilitatea de a-și etala plenar calitățile; ei au pus în valoare melodicitatea cuceritoare, caracterul antrenant și bogăția expresivă a partiturii rossiniene, au realizat o paletă dinamică și agogică extrem de variată, au integrat cu măiestrie detaliile în cadrul discursului muzical. A urmat Concertul nr. 1 în Re major, opus 6 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, care l-a avut ca solist pe Gabriel Croitoru. Prestația sa, situată la
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
unei stări temporale). Corespondentul muzical al acestei perechi de supra-întindere este conceptibil pe trei subnivel-straturi, ordonate de la stabil către relativ-stabil, conform coordonatelor sonore de Timbru, Intensitate și Tempo, în pereche cu aspectele de densitate timbrală, variație dinamică (creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
discret sau brusc), fie ritmic, pe același nivel-tempo), vocea solistă va fi altfel percepută. În general, dramaturgia dinamicii Fmz se compune și determină prin modul de aspectare simultană a cel puțin două tempouri, diferind ca nivel sau mod de variere (agogică și/sau ritmică). Avem deci de-a face cu perspective diferite asupra duratei. Pentru muzică, toate aspectele sonore (înălțimi, timbruri, intensități, durate), sunt valori expresive. Formal, duratele sunt cotate ca expresii de continuitate, și abia prin abordarea Mins diferențiem între
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în raport cu tm ca tact-timpo-metric (metronomic) sau grad/registru-tempic lent/repede în-parcurs. Gradul de stare tempică pMins este o constantă de profil, care poate fi identică sau variabilă (prin grăbire/rarire) în raport cu registrul starii tempice de referință, ceea ce incumbă noțiunii de agogică. Referit aspectului de stare, condiția calității de profil constant impune o consecutivitate de minimum trei Tcp. O succesiune de numai doi Tcp nu poate aspecta mai mult decât o pereche de durate, respectiv o formulă ritmică. Pe de altă parte
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
prima temă este lirică, cea de-a doua precipitată, a treia concluzionând: „Ideea II, în contrast cu prima idee, este lungă, nu de forță, ci de sensibilitate, nu numai dintr’o singură frază, ci din trei: una meditativă, sentimentală; a doua, violentă, agogică; și a treia, cu un pronunțat caracter concluziv, de concluzie a ideei ca și a întregii expoziții; toate, deci, în contrast una față de alta. Nu rare ori se observă fenomenul penetrației primei idei în a doua, ceea ce dă mai multă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de Vasile Spătărelu, versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
de George Enescu, protagoniștii au desfășurat un dialog particular, care a evidențiat frumusețea discursului muzical și sensul expresiv al lucrării. Gabriel Croitoru și Horia Mihail au încântat publicul prin prestația emoționantă, armonioasă, remarcabilă prin firescul exprimării, prin varietatea dinamică și agogică. Poemul pentru vioară și orchestră opus 25 de Ernest Chausson (prezentat în varianta pentru vioară și pian), a constituit un moment de excepțională importanță în cadrul recitalului. Artiștii și-au concentrat atenția asupra evidențierii originalității expresive și semantice a lucrării
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
pieselor muzicale, concretizate în: durata diferită a valorilor sunetelor muzicale; succesiunea simetrică și periodică a timpilor forte (accentuați) întro frază muzicală. După aceiași autori muzicalitatea motrică reprezintă capacitatea de a realiza concordanța mișcării cu particularitățile mijloacelor de expresivitate muzicală, din cadrul agogicii și dinamicii: dimensiunea măsurilor; durata și particularitățile frazelor muzicale; variațiile de tempo; variațiile de intensitate; variațiile de înălțime ale sunetelor; particularitățile de caracter ale pieselor muzicale. Educarea ritmicității și muzicalității se realizează prin utilizarea în antrenamentul gimnastelor a temelor ritmice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
pieselor muzicale, concretizate în: durata diferită a valorilor sunetelor muzicale; succesiunea simetrică și periodică a timpilor forte (accentuați) întro frază muzicală. După aceiași autori muzicalitatea motrică reprezintă capacitatea de a realiza concordanța mișcării cu particularitățile mijloacelor de expresivitate muzicală, din cadrul agogicii și dinamicii: dimensiunea măsurilor; durata și particularitățile frazelor muzicale; variațiile de tempo; variațiile de intensitate; variațiile de înălțime ale sunetelor; particularitățile de caracter ale pieselor muzicale. Educarea ritmicității și muzicalității se realizează prin utilizarea în antrenamentul gimnastelor a temelor ritmice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Prokofiev, Ives, Lutoslavski). Cu fiecare opus supus redării, Horia Andreescu pare să-și propună a comunica o stare originară a muzicii, o stare dinaintea primei interogări, dinaintea primei cugetări ori a jocului solitar cu ritmurile și culorile, cu dinamica și agogica. Chiar și atunci când armoniile se încâlcesc atât de cumplit (ca, de pildă, la Bartok și Henze, Ligeti ori Darius Milhaud), când apar prinți aparținând mai multor curți, încât deodată nu mai știi cărei curți slujește cutare acord și dacă nu
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
muzicale: criterii de clasificare; exemple. ... 4. Acordurile de trei și patru sunete: criterii de clasificare; exemple. ... 5. Ritmul muzical: elemente constitutive; sistemele ritmice din diverse culturi muzicale; exemple. ... 6. Metrica muzicală: elemente constitutive; criterii de clasificare; exemple. ... 7. Dinamica și agogica muzicală; importanța în creația și interpretarea muzicală; exemple. ... 8. Sistemul modal: caracteristici; clasificare; posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală din cadrul procesului instructiv-educativ; exemple. ... 9. Sistemul tonal-funcțional: caracteristici; raporturile dintre tonalități în cadrul creației muzicale, ca mijloace de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
poate fi realizată numai atunci când există o deplină concordanță între mijloacele de expresivitate ale muzicii și cele ale mișcării. Pe lângă măiestria profesoarei, muzica joacă un rol important în reușita lecțiilor. Ea stimulează activitatea, determină expresivitatea artistică și creează ambianța corespunzătoare. AGOGICA DINAMICA particularități ale sunetului muzical reprezentarea grafică a sunetelor muzicale durata sunetului muzical și încadrarea lui în măsura muzicală corelația intensității sunetelor muzicale forma și frazarea muzicală melodia și armonia ritmul muzical tempoul muzical Particularități ale sunetului muzical. Sunetul reprezintă
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
generează melodia; ritmul este determinat de relațiile dintre durate și pauze. Melodia și ritmul sunt elementele de bază ale limbajului muzical, la acestea adăugându-se culoarea sonoră (timbrul determinat de sursa muzicală), dinamica, (adică variația intensităților și a nuanțelor) și agogica (tempoul sau viteza de execuție) ce completează complexul sonor. Interpretarea vocală sau instrumentală se poate desfășura linear (monodic), însoțită de acorduri (omofonic) sau de alte linii melodice (polifonic), totul având o anumită structură arhitectonică (formă muzicală). În aceste condiții, o
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Meșterului Manole în care sunt redate și stilizate trăirile unei faceri, ale unui ideal împlinit numai prin sacrificiu. Lucrarea cuprinde cinci lieduri încărcate de zbucium și dramatism, în care linia melodică a vocii de sopran, dinamizată intens prin ritm și agogică, se împletește cu scriitura pianistică, cameleonică, asemeni unei umbre, sau, variind temele preluate din partitura solistului. Melodicitatea conturează totuși cel mai bine această miniatură a genului muzicii de cameră, care marchează intens memoria auditivă și afectivă a auditoriului. Recitalul celor
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
culoare, eterate, realizate printr-o gamă la aceleași partide ale suflătorilor (care au reușit să ofere largă a expresiei vibrato-ului sau prin sunete pure (non acuratețe și muzicalitate fiecărei intervenții) la redarea vibrato) și filaje de o mare delicatețe. Agogică sobră a emoționantei simfonii. Conlucrarea cu acest dirijor, el fost la rândul ei adaptată contextului, acela de a deschide însuși profund atașat actului artistic a fost una dintre cele ușa spre marea aventura spirituală fără de care mai bune, iar ansamblul
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
1. Valorificarea tehnicilor de interpretare instrumentală în formarea unei citiri cursive; tehnici de interpretare instrumentală (acordaj, intonație); citire la prima vedere; 1.2. Citirea partiturii respectând elementele de limbaj cunoscute; citire la prima vedere; elemente de limbaj muzical (ritmicomelodice, tempo, agogică, dinamică); 1.3. Sesizarea structurilor unei lucrări muzicale audiate sau executate prima oară; celula, figura, motivul, fraza, perioada, tema, grupul tematic; forme strofice (rondo, variațiune, sonată, fugă); 1.4. Delimitarea temelor principale de cele secundare în structura lucrării muzicale. contrastul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
proiect a condus la dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe. Cunoștințe ce vor trebui dobândite pentru încadrarea „instrumentist” armonie, polifonie (contrapunct), forme și structuri ale piesei muzicale, în concordanță cu genul și spiritul acesteia; posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului; agogica, dinamica, pedalizarea - pentru instrumentistul pianist, presiunea pe coardă - pentru instrumentistul cordar, coloana de aer - pentru instrumentistul suflător; Abilități: perfecționarea vitezei și a egalității în deplasarea pe instrument: claviatura, schimbarea pozițiilor pe coardă (violonist), schimbarea registrelor (suflător); aplicarea tușeului la stilul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]