70 matches
-
atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant. d) Dezvoltarea îmbracă ipostaze variaționale melodic, ritmic și agogic enunțate cu grijă. e) Revigorarea reprizei urmărește dimensionarea unei forme monumentale, poate chiar a unui ciclu de mișcări. Pasul următor îl vedem în prima parte a unei sonate pentru vioară și pian, în la minor - Moderato - semnată de Enescu la
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
diferite criterii) de durate muzicale. N.B. Subliniem faptul că modurile de pulsație nu sunt în referința timpilor metrici, proprii unei abordări instrumentale a DMz. Ele sunt însă imanente fenomenului sonor muzical. Deși termenii de repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
nu nota decât excepțiile sau abaterile. Dar această parcimonie nu l-a împiedicat, atunci când a considerat necesar, să noteze la începutul părții a III-a din Sonata op. 110 în Lab major unsprezece modificări de tempo (dacă socotim și modificările agogice) și cincisprezece schimbări dinamice (în total 26 indicații!) în nouă măsuri, ceea ce va deveni un procedeu răspândit către sfârșitul secolului XIX. Mai târziu notația s-a complicat, din nevoia fixării tot mai multor detalii. Compozitorii postromantici și cei impresioniști au
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
interpretare. Alcătuirea temelor se bazează pe contraste la nivel de submotiv care uneori par a izvorî din stiluri diferite și care modifică brusc dispoziția. Asamblarea și parcurgerea lor într-un flux continuu reprezintă marea artă a interpretului care, prin jocuri agogice sau coloristice reliefează convingător un parcurs sau câmp tematic. În varianta propusă de S. Sandrin toate acestea au prins un contur limpede încă din la prima mișcare, Allegro, fiind rezultatul unei analize aprofundate a textului . Marile dezvoltări din interiorul temelor
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
din prima mișcare, rafinamentul și eleganța cu care au fost evidențiate turnurile valsului (din secțiunea Trio a mișcării a doua) și noblețea expresivă din mișcarea finală, în care muzicienii cu realizat un dialog original, marcat de subtile diferențieri dinamice și agogice. În partea a doua a programului a fost prezentat Octuorul opus 7 în do major de George Enescu. Elaborată în anul 1900, lucrarea îl prezintă pe autorul de 19 ani ca pe un compozitor matur și original, cu o gândire
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
o succesivitate (șir). footnote>, constituie reperul-suport fundamental de coerență în expresivizarea Fmz prin div, considerate ca valori de profil-intervalic-tranzitoriu-orientativ, numit mai simplu, profil-vector (pfv). Raportat Mins, pfv este adecvat natural (intuitiv), sub aspectele dinamic (creștere/diminuare în intensitate) și/sau agogic (grăbire/rărire în tempo), ca moduri (calități) energetice. Pf-trz 2. Segmentul transformărilor energetice tinzând complementar-recuperator către stadiul originar, survine printr-o schimbare de perspectivă, sensul inițial al temporizării articulându-se reversiv în detemporizare, prin limitarea (încetarea) temporizării, momentul (durata intervalică
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unei variații de tempo (în profiluri de minimum trei Tcp), apar mai lungi sau mai scurte. În cazul unei variații Lgp, aceasta corespunde punctual unui tm din șir, figurându-l ca mai lung (mare) ori mai scurt (mic), fapt nedeterminant agogic (ca grăbire ori rărire graduale, într-un registru de stare tempică). Spre exemplu, în șirul pMins din tempoul inconsecvent-variabil (linia din mijloc) din aceeași fig. 3, putem spune că toți pașii, exceptându-l pe primul (luat ca model, întrucât pe
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
trei pMins comportă o constantă de profil, aceștia se pot grupa și ca Tcp (respectiv Tcp 3-5/accelerare și 5-7/încetinire). Prin urmare, exclusiv Lgp rămâne doar pMins 2, a cărui variere (față de pMins 1) nu se concatenează unui profil agogic constant. Din toate cele prezentate referitor la Mins, înțelegem că acesta reprezintă în fond acțiunea efectiv interpretativă (de conduită) în raport cu un concept, schemă de compoziție, proiect sonor configurat în/ca partitură sau un dat spre audiție. Desigur, după natura fiecăreia
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
dincolo de limitele barelor de măsură”. Cele trei piese intitulate Marș, Lullaby și Vals au prilejuit muzicienelor posibilitatea de a-și etala convingător propriile calități, de a valorifica bogăția conținutului și varietatea stilistică a partiturii, de a realiza numeroase contraste dinamice, agogice și de expresie. Lucrarea lui Britten a evidențiat calitatea, măiestria și omogenitatea duo-ului alcătuit din distinse cadre didactice, care predau disciplina muzică de cameră. Colaborarea armonioasă a celor două interprete a impresionat prin frazarea subtilă și inteligentă, prin integrarea
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
și putere de comunicare a evoluat cu siguranță și sincronizare excelente. Textul Concertului pentru pian KV 450 , care stă cu fața mai mult spre un stil galant, a permis interpretului o desfășurare cu mare impetuozitate, momente exploatate cu dibăcie, libertăți agogice, iar cadențele, scrise chiar de Mozart au dat măsura virtuozității sale. În ce privește Simfonia în sol KV 550 , Zaccharias a realizat un mare arc sonor, care a plecat de la primul enunț gingaș al temei spre complexitatea Finalului, imprimând o tragică sonoritate
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
intens fiecare sunet emis pe instrumentul său de mare calitate ( la sonorité du violon est la sonorité du violoniste , spunea odată un mare luthier). Frazarea sa, de o mare subtilitate este efectul îmbinării sensibilității cu știința de a sugera schimbări agogice fără a părăsi impulsul inițial al fluxului muzical. Pe suprafața unei singure trăsături de arcuș, care uneori pare fără sfârșit, se petrec mai multe „evenimente′′ care sunt realizate printr-o conducere inegală a vitezei acestuia, corelată cu presiunea și cu
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
lui Debussy, apreciatele interprete au etalat un impresionant evantai de mijloace instrumentale, menit să evoce magia universului sonor specific al compozitorului; spectatorii au admirat fantezia și subtilitatea cu care au fost conturate motivele și temele muzicale (în plan dinamic și agogic), calitatea tușeului, măiestria cu care au fost reliefate liniile melodice, structurile armonice și modale. Am apreciat colaborarea artistică la cel mai înalt nivel, percepută în dialogul cuceritor, plin de vervă și culoare al celor două instrumente, felul în care au
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
de fugi și canoane). Am admirat deopotrivă coordonarea impecabilă a muzicienilor pe parcursul întregii lucrări și dialogul firesc al acestora, cât și sonoritatea plină de noblețe, remarcabilă prin profunzime, prin sensibilitate, prin subtilitatea frazării, prin dozarea atentă în plan dinamic și agogic. Muzicienii au interpretat cu profesionalism, cu discernământ, cu responsabilitate și dăruire monumentala capodoperă bachiană. Timp de o oră și 40 de minute cât a durat prezentarea lucrării, sala Ateneului a devenit o imensă catedrală, în care arta contrapunctului a dovedit
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
țesăturii muzicale (densitatea pe plan orizontal și vertical a elementelor de limbaj muzical); parcurgerea mentală a textului sau a fragmentului muzical, pentru a vedea ce schimbări apar pe parcurs din punct de vedere melodic, armonic, ritmic etc.; indicațiile dinamice și agogice vor fi ușor exagerate, pentru a „demonstra” profesorului că le-a văzut. În funcție de particularitățile de vârstă, de dezvoltare psiho motorie, de abilitatea instrumentală, profesorul îi va recomanda câteva modalități și exerciții pentru obținerea de rezultate performante. Un demers educativ axat
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
priceperile și deprinderile muzicale dobândite în clasele precedente, în cadrul variatelor activități practice muzicale - inclusiv cele de scris - citit muzical, realizat prin procedee convenționale de prenotație - menite să pregătească fondul aperceptiv al copiilor din punct de vedere ritmic, melodic, armonic, dinamic, agogic etc., care să asigure înțelegerea și însușirea conștientă, pe căi cât mai accesibile a semnelor de notație muzicală. În acest sens precizăm faptul că în clasa a III-a și, respectiv în clasa a IV-a, atât problemele ritmice cât
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
un atac rapid și energic. Acest tip de parafonie se suprapune adesea unui paralelism de cvinte perfecte, întreg agregatul sonor producând o impresie de acută instabilitate, de suspendare temporară metaforă sonoră a imaginii feerice ce se dorește evocată. În plan agogic, indicația Tempo giusto (tempo măsurat) a măsurii 17 semnalează apariția tempo-ului real de habaneră (cu o recomandare metronomică de ), impunându-se cu necesitate interpretarea într-o manieră exactă și precisă. În acest sens, modalitatea de accentuare a diferitelor elemente
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale nopții andaluze se spulberă în negura întunericului (En allant se perdant - pierzânduse). În plan interpretativ, textura rarefiată a finalului solicită în mod imperios menținerea pulsului de habaneră, astfel încât, în pofida procesului destrămării progresive a imaginii, și implicit a trenării nivelului agogic, ritmul să își conserve atributele distinctive. I.3. Jardins sous la pluie (Grădini sub ploaie) Precizia tactilă strălucitoare a motivelor stilizate din Jardins sous la pluie aduce în prim-plan o manieră tradițională de pianistică, ce datorează mult Clavecinului bine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 75 - 99) și, în același timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive aparținând structurii macro formale, care corespund în mod coerent diferitelor faze descriptive ale viziunii conceptuale, elementul agogic reprezintă un factor determinant. Astfel, tempo-ul inițial Net et vif (Clar și vioi, cu o recomandare metronomică de ) se precipită în ultima parte a secțiunii introductive (Animez et augmentez peu à peu animați și augmentați puțin câte puțin), pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la nivelul configurației structurale. De asemenea, fluctuațiile agogice dețin o funcție vitală în delimitarea secțiunilor constitutive, structura macro-formală propunând o manieră alternativă de tratare a celor două motive tematice recurente. Astfel, distingem o configurație formală înrudită celei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la nivelul configurației structurale. De asemenea, fluctuațiile agogice dețin o funcție vitală în delimitarea secțiunilor constitutive, structura macro-formală propunând o manieră alternativă de tratare a celor două motive tematice recurente. Astfel, distingem o configurație formală înrudită celei de rondo sonată: A (măsurile 1 - 15), tranziție (măsurile 16 - 24
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o ipostază mai lentă (au Mouvt plus lent), ordonarea într-o manieră minuțios elaborată a intențiilor agogice din secțiunile finale, indicând cu elocvență prezența unui scenariu conceput în scopul detensionării gradate a turbulenței sonore anterioare. Calmul revine prin „chemările” reiterate ale temei introductive, conservând atributele calitative ale acesteia, definite prin puritate și luminozitate. Ecoul temei secunde (finalul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
temei introductive, conservând atributele calitative ale acesteia, definite prin puritate și luminozitate. Ecoul temei secunde (finalul măsurii 79 - 81) corespunde cu sunetul îndepărtat al unui corn, operând tranziția spre secțiunea finală a codei. În mod particular, intenția compozițională a indicațiilor agogice en retenant jusqu’à la fin (trenând până la final, măsura 72) și Lent (măsura 82) sunt implicite modalității de concepere a discursului, care recurge la o augmentare progresivă a valorilor ritmice de durată. Walter Gieseking atrăgea atenția asupra unui fenomen
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunt implicite modalității de concepere a discursului, care recurge la o augmentare progresivă a valorilor ritmice de durată. Walter Gieseking atrăgea atenția asupra unui fenomen de distorsionare a metricii, ce ar risca să intervină în circumstanța respectării stricte a indicațiilor agogice menționate. Astfel, soluționarea problemei, din punct de vedere practic-interpretativ, ar reprezenta menținerea tempo-ului de bază, cu o valoare strict corespondentă indicelui inițial, astfel încât să se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
menționate. Astfel, soluționarea problemei, din punct de vedere practic-interpretativ, ar reprezenta menținerea tempo-ului de bază, cu o valoare strict corespondentă indicelui inițial, astfel încât să se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului agogic devine stringent necesară din perspectiva asigurării cu claritate a distincției dintre formulele binare și ternare ale configurației ritmice. Echilibrul fiind restabilit odată cu reafirmarea spațiului tonal inițial de (măsura 72), viziunea sonoră a codei sugerează prin adiționarea expresiei dans une sonorité
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un stil inconfundabil debussyist, acesteia i se atribuie indici dinamici precum più pp - pp, ce conduc la crearea unei viziuni sonore eterice și translucide. Ipostaza celui de-al doilea climax al construcției formale pune în valoare contribuția decisivă a elementului agogic în intenția acumulării tensionale (En animant - măsura 43) către punctul maxim al acesteia, și respectiv detensionarea rezultată prin diminuarea progresivă la care se recurge odată cu apariția codei (Poco rit., Un peu plus lent, Retenu, Plus retenu, măsurile 64 - 74). Finalul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]