2,641 matches
-
ce faci??? bine ai venit" (clopotel.ro). Vorbitorul poate anticipa răspunsul pozitiv - ceea ce e tot o formă de politețe, dar poate părea și o grăbită trecere peste dreptul celuilalt de a-și exprima altă părere: ,ce faci??? bine sănătoasă??? bravoo..." (agonia.ro). În corpusurile recente care conțin înregistrări ale unor dialoguri reale, fomula de politețe Ce faci? e bine reprezentată. În volumul coordonat de Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
insolubili mâli;/ mai avrà quiete îl dolore,/ mai avrà fine îl lamento"2. În tale lamentazione, quasi una geremiade, Elettra approfondisce îl suo stesso dolore e ne vive îl riscatto mediante îl lamento: la catarsi dal male è provocată dall'agonia, dove îl gemito, îl pianto, diventano transiti all'essere-consapevoli del proprio destino per poterlo accettare e così guadagnarlo dal male, redimerlo appunto dal reale. Nelle Trachinie, invece, una tragedia molto complessa, correlata al mistero del fâțo, cioè al non poter
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
come la sequenza di identità capitalismo-fascismo da un lato, antifascismo-comunismo dall'altro, che è la teși sostenuta dal Comintern e poi dal Cominform [...] îl marxismo e ancoră di più îl leninismo danno un rango di prim'ordine alla tragedia dell'agonia del capitalismo, în cui Hitler ha îl ruolo principale. La sequela di astrazioni che nel marxismo-leninismo costituiscono îl senso della storia vengono a trovare delle incarnazioni dalle quali ricevono un'apparenza di verità. Și spiega così la straordinaria plasticità del
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
apare că inevitabilă în condițiile în care, spunea Mihai I - soarta României era "clară și neomenoasa și fusese pecetluita". Regele, în acest mesaj din 1990, argumentează "culpă" Națiunilor Unite care amânaseră noi operațiuni militare, ce ar fi putut schimba prelungirea agoniei României în alianță cu Germania nazistă și, implicit, soarta Europei de Răsărit: "(...) hotărârea Mării Britanii și a Statelor Unite de a tergiversă deschiderea celui de al doilea front împotriva Germaniei, în vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mers în Piață. Nu ca să strige «Jos Iliescu» și nici că să recite în genunchi «Tatăl nostru» (deși avea aceleași opțiuni politice și de credință cu ale «pietarilor»), ci ca să surprindă, din nou, ceea ce riscă să treacă neconsemnat: nu extazul și agonia, ci tușa, mai putin spectaculoasă, a omenescului, a cotidianului. Cartea Irinei e singura sursă care dă mărturie despre aerul pe care-l respirau cei veniți să protesteze, să cânte sau să se roage la cel mai mare fenomen de masă
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
inapte să descrie dramă butaforica a managerului.Faptul că, pentru tine, recontructia Rominiei se confundă cu erecția sănătoasă a corporațiilor, nu trebuie să surprindă pe nimeni.De acolo unde ești tu nu se vede dincolo de pîrleazul pietelor.Nu se vede agonia lentă a medicilor rezidenți, a cercetătorilor, a profesorilor, a pensionarilor, nu se vede dramă copiilor ai căror părinți pleacă dincolo pentru că nu pot supraviețui cu salariul mizer pe care il primescde la managerii tăi dezabuzati.Si atunci e firesc că
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
inapte să descrie dramă butaforica a managerului.Faptul că, pentru tine, recontructia Rominiei se confundă cu erecția sănătoasă a corporațiilor, nu trebuie să surprindă pe nimeni.De acolo unde ești tu nu se vede dincolo de pîrleazul pietelor.Nu se vede agonia lentă a medicilor rezidenți, a cercetătorilor, a profesorilor, a pensionarilor, nu se vede dramă copiilor ai căror părinți pleacă dincolo pentru că nu pot supraviețui cu salariul mizer pe care il primescde la managerii tăi dezabuzati.Si atunci e firesc că
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
inapte să descrie dramă butaforica a managerului.Faptul că, pentru tine, recontructia Rominiei se confundă cu erecția sănătoasă a corporațiilor, nu trebuie să surprindă pe nimeni.De acolo unde ești tu nu se vede dincolo de pîrleazul pietelor.Nu se vede agonia lentă a medicilor rezidenți, a cercetătorilor, a profesorilor, a pensionarilor, nu se vede dramă copiilor ai căror părinți pleacă dincolo pentru că nu pot supraviețui cu salariul mizer pe care il primescde la managerii tăi dezabuzati.Si atunci e firesc că
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a avut grijă să-și găsească loc într-un cenaclu, într-o mișcare, direcție, generație etc. încă din timpul vieții. Una dintre cele mai anormale manifestări culturale pe care le-a produs sistemul opresiv comunist a fost tocmai această manie/agonie a clasificării, a autoclasificării. Foarte mulți autori au avut marea bătaie de cap de a-și găsi un loc în istorie... Dar asta este altă poveste. Important e că un scriitor precum Mircea Daneliuc iese din tipar, în literatura anilor
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
eseurile lui Montaigne sunt sortite meditației, "porțiilor" mici de lectură. Aceeași preocupare, însă, pentru crepuscul, pentru criza idealurilor. Smaranda Cosmin este o bună cunoscătoare a Franței renascentiste, nu numai studiile publicate, dar și poezia ei dezvăluind o îndelungă frecventare a "agoniei rinascimentale", a acestui "compozit de oboseală, sensibilitate rănită, revoltă resemnată și refugiu saturnian în melancolie". Montaigne, preocupat de tragismul condiției umane, de tulburările epocii (războiul dintre catolici și protestanți), scrie și el variațiuni pe tema predestinării: Ne căutăm înainte de a
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu dejecțiile totalitarismului intrat în agonie. (Va urma) Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat.
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
ales cei plecați în exil, care au activat în străinătate, sondajele ulterioare au scos la iveală o activitate susținută. N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui metec, a scris și publicat în țară Altă lume
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
mea". Simt că trăiesc un vis pe care l-am avut dintotdeauna, cu provocările lui constante, și asta mă face să cresc. Sunt eu în întregime în fiecare dintre cărțile mele. Ele reprezintă aspecte diferite ale vieții mele, fiecare cu agonia și extazul ei. Nu formează un univers pe care l-am imaginat, ci o lume pe care am trăit-o. Astfel că sunt răspunzător de fiecare rând scris. Între timp, existența este într-o permanentă mutație, și trebuie să-mi
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
și o a doua componentă, un Memoriu adresat principelui Nicolae, fost prim regent al României, la 9 martie 1950. Este un text, greu de prea plinul "denunțurilor": constatări și dezvăluiri privitoare la starea poporului român după 23 august 1944, despre agonia și prăbușirea morală a națiunii, despre calvarul pribegiei, despre ineficiența Comitetului național, "conspirația trădării" după aspra cântărire de către Pamfil Șeicaru a efectelor acțiunilor sale în exil. Sub aceeași gravă percepție a unui adevăr eclipsat de mimarea ordinii lucrurilor stau denunțurile
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
grație decît aceea de a sfîrși" ( la început a fost usura), o contrariază totuși prin înfățișările mustind de concretețe sarcastică pe care le atribuie morții, de o vitalitate a imaginarului care, de facto, o suspendă într-un spațiu al indeterminării. Agonia tratată autonom, altfel spus "eternizată" pentru a funcționa ca o unealtă a șarjei, pare a lua locul dispariției, ba chiar a o ironiza: "fermecătorul nostru domn și-a distrus toate țintele/ și acum își taie unghiile pe care le va
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
și energiilor avem a ne plânge, ci de reaua, când nu iresponsabila, gestionare a fluxurilor financiare care se varsă în oceanul editorial actual. Știu, din păcate, dureros de precis, ce anume avea, din parte-i, Profesorul în minte atunci când deplângea agonia profesiei de editor. Noile generații de studenți, care ar trebui să preia ștafeta acestei îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
aspecte, dar propunerile pe care le face Sanda Cordoș nu sînt duse pînă la capăt, demonstrația nu reușește să treacă destul de convingător dincolo de ceea ce textele însele oferă, sau sînt argumentate analize de text care nu se însumează unei radiografii a "agoniei lumii rurale" pe care o intenționează. Un potențial la fel de ridicat de interes îl are observația că nu există o definiție unitară a realismului socialist, dar avatarurile termenului nu fac, din păcate, obiectul studiului despre Literatura între revoluție și reacțiune. Cel
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
hotărâtor pentru ființa revistei. A finanțat-o singur. Condiția de exilat nu a fost deloc de invidiat, cum se lansau din țară săgeți denigratoare. Au rămas multe și grave mărturii pe această temă. N. I. Herescu a transpus-o în romanul Agonie fără moarte. Un titlu mai mult decât edificator expresiv. Constantin Amăriuței a urmat să-și caute de lucru, "manual, ca salahor, pe unde puteam", își evocă el mersul înainte în ceea ce califică "simple amintiri", menținându-și mândria intelectualului: "Am redactat
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
Uite ce este, mi se pare foarte ciudat, dar cred că nu avem motive suficiente pentru a-l considera un fenomen extraordinar. Putem să ne închipuim că bolovanul era un meteorit. Atunci, ce credeați voi că e un strigăt de agonie putea fi trosnetul meteoritului, care, având miezul incandescent, se strângea în apă. Așa cum șuieră fierul înroșit când se răcește brusc. Ramirín se ridicase în picioare. - Să știți, domnule, că eu l-am auzit foarte limpede, și pe atunci aveam auzul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
șubredă a artei lor. În ceea ce mă privește, cred că a da speranță le revine preoților și asistenților sociali". Negrul se cade a fi cît mai negru. Răul se răzbună pe sine prin Rău. Orice acceptare, orice armonie e scandaloasă. Agonia spiritului modern nu exclude, ci, dimpotrivă, cheamă ipostaza agonală, lupta fie și "de idei" al cărei cîmp e oferit de lectură: "Recitesc cartea lui X, e, într-adevăr, foarte bună. Ceva mă încurcă. Prea des sînt de acord cu el
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
care găsește emoția și înțelepciunea acolo unde nimănui nu i-ar fi dat prin cap să le caute. Și mai reușește - este frumusețea cea mai durabilă a filmului - o aducere laolaltă a dansului și coridei pe care le transformă în agonie și extaz somptuos, în poem melancolic: Vorbește cu ea devine un soi de coregrafie sentimentală ( o cuore-grafie deci), un film deschis-și-închis de două spectacole ale Pinei Bausch ( care, cinefilii își aduc aminte, a jucat în E la nave va), ca
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
încumeta să reediteze proiectul flaubertian din Madame Bovary într-o variantă pentru "societatea de consum", cu titlul ostentativ Les Choses. Literatura lucrurilor va fi aceea care, treptat, se va instala în apartament. Asta pentru că personajul va deveni, după o scurtă agonie, "omul fără însușiri", nici erou nici antierou. Un erou totuși, în felul lui, pentru că supraviețuind unei lumi tot mai neospitaliere și unui vid de motivații tot mai cuprinzător, cu "ajutorul" exclusiv al lucrurilor, ridicate, după consumarea revoltei anticapitaliste, la rangul
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
element autentic al ființei, cu atît mai mult cu cît e singurul obiect al ei. Vreau să fiu bine înțeles: sînt convins că pentru mulți dintre noi spațiile autenticității s-au redus considerabil, dar nu pentru toți. Sentimentul francez al agoniei este confirmat de scăderea continuă a prestigiului culturii franceze și, mai mult, a modelului francez de civilizație. Colapsul "romanului național" francez este unul aparent și dureros pentru galul obișnuit să se considere membru al celui mai celebru club artistic național
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
când nu mai am loc de întors, nu-mi rămâne ca ultimă stratagemă de autoînșelare decât să amân până la marginea marginii, până ce timpul strict necesar scrierii se coagulează anchilozant, sufletul meu intră și se lasă cuprins ca o insectă în agonie în chihlimbarul care n-o devoră, mântuind-o instantaneu, ci o lasă fragilă și aurie, la vedere... Nu cred că mai este mult până ce jocul acesta cu frica și încercarea de a o metamorfoza în ceva bun, și care nu
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
toate fostele țări comuniste, au devenit private și nu mai primesc un ban subvenție de la Bugetul Statului. La noi nu numai că nu s-a trecut la asemenea măsuri imperative, absolut, acut necesare, ci le-a mai fost și prelungită agonia, prin reunirea lor arbitrară și aberantă, în structura unică a nou înființatelor CENTRE CULTURALE JUDE}ENE. Adică numele comun al tuturor instituțiilor-fosile, care au supraviețuit din vechiul sistem al instituțiilor cultural-artistice comunist, grație nepăsării și iresponsabilității colective. Așadar, reforma în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]