49 matches
-
eu în toate celulele. Cum pot astfel purta răspunderea pentru „calități” pe care le-am moștenit și de care nu am cum să mă feresc? - Simplifici tendențios. Eu am făcut toate viețuitoarele una după alta, din ce în ce mai perfecționate pentru munca de agonisire a celor zilnic necesare, care nu se rezumă la mâncare și perpetuarea speciei. Ți-am dat, prin Adam, autodeterminarea, adică capacitatea să-ți organizez singur viața prin adaptarea ei la mediul în care trăiești. - Tocmai aci constă dificultatea. De mic
ŞAPTE PĂCATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473586706.html [Corola-blog/BlogPost/341194_a_342523]
-
trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite. Referință Bibliografica: PLÂNSUL PĂMÂNTULUI / Maria Giurgiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486310505.html [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
până la identitate de acest model și conjunctura benefică face ca el să fie întocmai o persoană cu misie străveche și istorică întru aceasta, un preot! Este vorba despre părintele paroh Gheorghe Bârjovanu, al parohiei Orbic, Buhuși-Bacău, neangajat niciodată în maratonul agonisirii din averea publică și în egală măsură implicat în viața obștească prin serviciile spirituale menite să adune și mobilizeze sufletele comunității. În uniformitate și ca datorie scrisă ori nescrisă, umană, prezbitera Mihaela Bârjovanu, asistent medical la Serviciul de urgențe al
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442650587.html [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
o practică, este pură conștientizare. Atenția noastră este de obicei fixată pe obiecte din conștiința. Este fixată pe gândire și pe filmele mentale, pe vocea din cap, pe emoții, pe dorințe, pe frică, pe condiționări, percepții, amintiri, imaginație, trecut, viitor, agonisire și a deveni important. Nu trăiești așa cum o faci pentru că îți place. Trăiești așa pentru că nu ști să trăiești în alt fel. Citește mai mult Ca să afli ceea ce ești, trebuie să știi mai întâi ceea ce nu ești. Timpul intervine numai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
o practică, este pură conștientizare. Atenția noastră este de obicei fixată pe obiecte din conștiința. Este fixată pe gândire și pe filmele mentale, pe vocea din cap, pe emoții, pe dorințe, pe frică, pe condiționări, percepții, amintiri, imaginație, trecut, viitor, agonisire și a deveni important. Nu trăiești așa cum o faci pentru că îți place. Trăiești așa pentru că nu ști să trăiești în alt fel.... VII. VIOLUL ȘI DEMOCRAȚIA, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. Violul și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
emis avertizări de către meteorologi, pentru ploile și vântul care a suflat, în zadar ele se vor repeta! Vizitele de lucru făcute în acest mod nu încălzesc cu nimic inimile și suferințele oamenilor care și-au pierdut membri de familie sau agonisirea de-o viață sub ape. O plimbare cu barca pe valuri trasă de niște vasali, chiar dacă apa era de câțiva centimetri adâncime, a fost plăcută, se putea fredona în gând frumosul vals scris din amor... Trebuie că a fost plăcut
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486047739.html [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
mult niște chivernisitori ai lor: “Ce ai pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te trufești ca și cum nu l-ai fi primit?” (1 Cor. 4, 7). Ni se recomandă să păstrăm totdeauna măsura în agonisirea bunurilor, aceasta fiind confirmarea respectului pe care omul și-l datorează sieși, și implicit se respectă pe sine ca făptură a lui Dumnezeu. Sf. Scriptură ne îndeamnă în acest sens la cumpătare și păstrarea echilibrului în viață, ca măsuri sigure
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
Sfântul Apostol Pavel, să se ferească de îngâmfare și de încrederea prea mare în avuțiile lor, pentru că acestea sunt trecătoare, întocmai ca iarba, pe care cea dintâi arșiță o nimicește. Niciodată Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu a condamnat bunurile sau agonisirea lor, ele fiind recunoscute ca o condiție indispensabilă a propășirii și emancipării omului; a condamnat însă cu severitate uzurparea ordinii naturale rostuită de Dumnezeu, transformarea lor în “idoli” și aservirea În fața lor: “drept aceea, omorâți mădularele voastre - ale omului pământesc
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
măsură, de multe ori înfrigurată, care duce la desfigurarea și deformarea persoanei umane, ci dimpotrivă, ne îndeamnă la încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de lume și de oameni, încredere care trebuie să ducă la echilibruși cumpătare în agonisirea lor: “știe Tatăl vostru cel ceresc că aveți trebuință de ele” (Matei 6, 23). . Tânărul bogat din Evanghelie nu s-a făcut vinovat pentru simplul fapt că avea “multe bogății”, ci ceea l-a făcut cu adevărat să fie condamnat
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
legată de iubirea de Dumnezeu. Nu pot, în același timp, să-l iubesc pe Dumnezeu și să am vrăjmășie cu aproapele meu. Pentru iubirea de frate vine iubirea lui Dumnezeu. Din păcate, oamenii s-au alipit cu sufletul lor de agonisirea bunurilor pământești și au pierdut iubirea lui Dumnezeu, de aceea este vrăjmășie și nu pace pe pământ. Mulți vor să cunoască, de pildă, cum s-a alcătuit soarele, dar uită să cunoască pe Dumnezeu. Domnul însă nu ne-a vorbit
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ IUBIREA DE VRĂJMAŞI? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1410026288.html [Corola-blog/BlogPost/365298_a_366627]
-
o practică, este pură conștientizare. Atenția noastră este de obicei fixată pe obiecte din conștiință. Este fixată pe gândire și pe filmele mentale, pe vocea din cap, pe emoții, pe dorințe, pe frică, pe condiționări, percepții, amintiri, imaginație, trecut, viitor, agonisire și a deveni important. Nu trăiești așa cum o faci pentru ca iți place. Trăiești așa pentru că nu ști să trăiești în alt fel. Referință Bibliografică: Despre eliberare / Andrei Toader : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie 2016
DESPRE ELIBERARE de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475869897.html [Corola-blog/BlogPost/350242_a_351571]
-
le salutăm și care au prelungit multora dintre noi viața pământească se datorează, nu numai în parte, sufletului. Spre deosebire de animale omul duce în timpul vieții sale două tipuri de activități, numite, de la Hercules încoace „munci”. Ele sunt munca brută efectuată pentru agonisirea hranei și respectiv munca spirituală numită și muncă intelectuală. Munca brută a început odată cu facerea lumii. Din culegători de poame, vânători apoi agricultori, activități ale epocilor copilăriei omenirii pe măsură ce omul crea și folosea unelte, astăzi avem mii de îndeletniciri prin
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419243468.html [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
găsit conacul prăbușit pe jumătate-n moloz, si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină, după ce țăranii foști colectiviști, împărțiseră între ei furia revoluționară și brumă de agonisire. Mărțina Herseni a căutat degeaba în firida din spatele șeminelului, acum cu cahle lipsa și fără suportul din marmură de Carrara. În locul pe care care îl purtase în amintirea să decenii la rând, nu a găsit nimic din ceea ce crezuse. Nici
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
și zguduie malul sufletesc al celui ce-l ascultă având inimă pentru dramele semenului. Acest cântec e o lacrimă ce arde și azi ochii celor care au privit stihia, e pasăre zbuciumată prinsă în năvodul inimii celor ce-au pierdut agonisirea de-o viață și pe oamenii dragi, înghițiți de vâltoarea neagră și mâloasă. Dar e și o rugăciune la Dumnezeu și o omenească mulțumire celui care le-a sărit sinistraților în ajutor, Gigi Becali. E un cîntec trist, numai trist
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
depersonalizează, ci înfrumusețează. Urmarea lui Hristos înseamnă pilda smereniei, a autorității și a dragostei cu care El a prăbușit lumea veche și a ridicat o alta nouă, desăvârșind-o. „Conștiința păcatului (continuă Valeriu Gafencu) nu se reduce la desfrânare, lăcomie, agonisire, ucidere ori alte fapte asemănătoare, mai mult nu este nici numai restabilirea orânduirii lăuntrice a omului, ci este lupta împotriva începătoriilor și stăpâniilor întunericului, care țin în beznă și robie neamurile lumii întregi. Cu alte cuvinte, lupta fiecăruia trebuie să
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
dispar complet, iar apa redevine sticloasa. Aici, pe malul lacului, privind apă, mi vine în minte un verset: „Urmăriți pacea cu toți și sfințirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr 12, 14); „căci aceasta are loc din pricina agonisirii iubirii și neprihănirii, pentru că acestea sunt pacea și sfințirea”. Mă gândesc la Regele pescar, la cel ce și-a învățat ucenicii pescari să devină pescari de oameni. Adevărat! Ce suntem noi altceva decât niște vietăți în puterea discreționara a Pescarului
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1466063147.html [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
de teme vin să-i ferească gândul de revolte și dezamăgiri! Un om care-și regăsește echilibrul, când e agitat de furtunile sociale, își înseninează sufletul năvălit de norii cerului țării sale și-și stăpțnește mintea infiltrată de acele prădătorilor agonisirii patriei sale, primind în suflet pe Majestatea Sa Regele Mihai, nu poate să fie decât, la rându-i, un om de bine și un om de valoare! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Oana Stancu. Fiind, la
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Oana_stancu_fiind_la_randu_aurel_v_zgheran_1393248285.html [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
de făcut, fii sigur că e de făcut ... totul. *O virtute de admirat: discreția desăvârșită. *Ieri, azi, mâine: dumicați din pâinea rotundă a vieții ... *Să ne împreunăm mâinile și să pornim prin iarna vieții în căutarea primăverii veșnice ... *Alergare inutilă, agonisire a cât mai multe hanțe, buclucuri, fiare vechi, gunoaie. Acesta să fie gustul sărat și lucid al vieții pentru care lupți cu unghiile și cu dinții? *Biserica-i o casă unde locuiește Infinitul. * Drumul democrației trece de la libertate la libertinaj
AFORISME DESPRE SENECTUTE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aforisme_despre_senectute.html [Corola-blog/BlogPost/355622_a_356951]
-
tragice”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Lugoj, 1945. O cojocăriță, descoperă că «viața nu-i făcută doar din piei și argăseală». Energică și întreprinzătoare, ea nu se mai satură de agonisiri, fiind înșelată apoi chiar de omul ei de încredere care-i fură fabrica și o bagă la balamuc. Intervine naționalizarea, clarificând toate raporturile. Melodramă politică inspirată scenaristei Draga Olteanu de nuvela «Hiena» de Petru Vintilă. Apariția protagonistei e puternică, dar
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
concentrații variabile, despre asta e vorba în proaspăt apăruta carte Onoarea și onorariul. Știm prea bine, încă de pe vremea indigestelor comentarii școlare, că personalitatea auctorială a lui Ioan Slavici se definește cumva în funcție de o temă financiară. Că e vorba despre agonisirea treptată și minuțios urmărită, că e vorba despre afaceri ilicite de mafie western sau de găsirea - perdantă până la final - a vreunei comori, e mai puțin important. Cum de - atunci - nimeni n-a pus în cazul său decât problema bătrânicios morală
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
oameni de treabă de strângeau acești bani, și cu banii aceștii plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni, purtând fiștecare cumașuri scumpe și blane, care nu era fiștecare harnic de agonisire după straiele ce purta, și sta Domnul de gândea ce agonisită poate ca să le deie ca să cuprindă cheltuiala lor, și nu putea găsi cu gândul Măriei Sale, ci cunoștea că se sting cu straiele lor și a femeilor, și sta de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
femeie bărbată, a exersat stilul polițienesc în aventura de urmărire a soțului prăpădit pe drumuri. Sunt invenții, mai curînd, literare, cărora li se poate replica astfel: o lege nescrisă a păstorilor mai de frunte îi încuraja să se întreacă în agonisirea de turme multe și să petreacă prin sate cu fală, înconjurați de slujitori și de prieteni, pe care să-i omenească la popasuri cu generozitate, de să li se ducă vestea. Nu-i era lui Nechifor Lipan mintea la acumularea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau consumul. „Activismul” și tenacitatea sunt definite contradictoriu, căci, pe de o parte, tilișcanii chestionați nu perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este neînsemnat (3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8). La itemul 3, opțiunile celor sub 40 de ani sunt totuși mai ponderate. „Autocontrolul” și moderația nu sunt trăsături cultivate în mod deosebit de către localnici, aceștia preferând „uzul” și consumul în locul „austerității” (29) sau acceptând cu greu austeritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară a respondenților chestionarului în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau agonisirii (4, 8), pare în acest punct întemeiată pe strategiile cumulative ale economiei pastorale, ca o „investiție pe termen lung”, și nu ca o „afacere imediată” (deși asemenea strategii au ca scop uzul și consumul și exclud ca mijloc austeritatea, cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Focului Filosofal, după ce s-a redus prin sărăcire la starea de materie primă, de particulă elementară, ajunge la faza finală a Multiplicării. De aceea „fixarea” acestui orfan pribeag, Într-un sat mare și frumos, după multe tribulațiuni, sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]