9 matches
-
Versuri > Iubire > SINGURI ÎN CUVÂNT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului Singuri în cuvint Ninge cu un val asurzitor de soare, Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă. Bătrânul vânt ascuns în agonizare, Sub Lună-și linge rana prejudicioasă. Revino, scumpa mea, acuma e timpul, Durerile vor sta cu noi la dulce taifas... Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul, Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas. Încearcă de astăzi prima vorbă
SINGURI ÎN CUVÂNT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1440047666.html [Corola-blog/BlogPost/368432_a_369761]
-
cetățeni.23.08.15... XIII. SINGURI ÎN CUVÂNT, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1693 din 20 august 2015. Singuri în cuvint Ninge cu un val asurzitor de soare, Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă. Bătrânul vânt ascuns în agonizare, Sub Lună-și linge rana prejudicioasă. Revino, scumpa mea, acuma e timpul, Durerile vor sta cu noi la dulce taifas... Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul, Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas. Încearcă de astăzi prima vorbă
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
lacrimi să-ncerci destinul să descompui, Și-n tăcerea ce bate la noi în fereste. 20.08.15 ... Citește mai mult Singuri în cuvintNinge cu un val asurzitor de soare,Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă.Bătrânul vânt ascuns în agonizare,Sub Lună-și linge rana prejudicioasă.Revino, scumpa mea, acuma e timpul,Durerile vor sta cu noi la dulce taifas...Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul,Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas.Încearcă de astăzi prima vorbă
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
lua în cârcă/ și ne da să bem nițică moarte." (Pacienți). De altminteri, aceasta pare să fie una dintre metaforele favorite, cea a lumii văzute ca spital, dar nu unul în care omul intră cu speranța vindecării, ci unul al agonizării, un prag spre moare. Noaptea însăși este sinonim al bolii, termenul popular "blid" sugerează o relație de apropiere, o anulare a distanței dintre cititor și eul poetic, se pătrunde astfel într-un univers care pare să le fie familiar amândurora
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Diagramă). Totul se învăluie în roșul sângelui infectat, cangrena, febra, semnele bolii în general sunt dominante: "vânăta cangrenă ca sângele sau drupa" (Diagramă). Și în acest poem călătoria înseamnă înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă", ruperea ritmului se marchează și grafic prin segmentarea versului lung în două emistihuri, tocmai pentru a accentua zbuciumul, sacadarea acestei înaintării, suferința. Printre vehiculele cu valențe funerare, putem aminti
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un vis de barbarie cosmică și de exaltare nemărginită, să plutim prin spațiu fără alt scop decât al acestui dinamism absolut. Și căderea noastră din mrejele acestui vârtej să nu semene cu o stingere treptată, ci să continuăm în această agonizare cu haosul vârtejul inițial. Întreg patosul și dramatismul infinitului să ne mai cuprindă o dată în singurătatea morții, pentru ca trecerea în neant să semene unei iluminări, ce amplifică și mai mult misterul sau nonsensul acestei lumi. Există în complexitatea uluitoare a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
plan. Pesimismul său face ravagii. Istoria Portugaliei o reduce la o "necropolă" stăpânită de "trinitatea augustă: satrapul, iezuitul și ovreiul". Totul e abominabil în trecutul patriei. Colonizarea e o serie ignobilă de crime, tiranii și demențe. Liberalismul contemporan e o agonizare fără glorie, decadența iremediabilă a unui popor degenerat. Restaurarea independenței portugheze, la 1640, a fost o greșeală fatală, pentru întreaga peninsulă. De aceea, singura scăpare este uniunea republicană iberică. Și cu toate acestea, socialistul Oliveia Martins acceptă Ministerul da Finanțe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Această diviziune a corporalității mele e o stare difuză a cosmosului ce mă cuprinde rareori, când stau În umbra pinilor, urmărind acele sunete imposibile ale unor păsări proaste, gurluind nepăsătoare la streașina Catedralei pictate de Van Gogh, fără să simtă agonizarea Înceată ce se scurge din culorile Înflăcărate ale peisajului expresionist. Am petrecut uneori asemenea clipe de Înstrăinare atunci când urcat pe grădiștea de pe malul Oltului, la Slatina, mi se părea că ființa mea se rupea din stăvilarul ei de nervi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în treacăt, pentru a ne grăbi înainte, neștiind nici noi unde, acolo unde capriciul sau inconștientul întâmplării ne duce pe fiecare în mod fatal..."157 În privința limbajului, nu doar jocul de-a absurdul din discursul auctorial îi marchează la Urmuz agonizarea, ci și privarea totală a personajelor de intervenții discursive proprii, substituite de mecanica gesturilor aberante. Aparent opus desfrânării lingvistice surprinse la personajele caragialiene stăpânite de morbul verbiajului, procedeul de insonorizare urmuzian, are, practic, același efect: "dialogul surzilor", întreținut de flecarii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]