496 matches
-
Cristea, Faptul, 175-180; Doinaș, Lectura, 243-249; Sângeorzan, Conversații, 114-120; Zaciu, Lancea, 313-328; Iorgulescu, Critică, 79-81; Tomuș, Mișcarea, 160-163; Nicolae Prelipceanu, Nostalgii intacte, TR, 1982, 41; Simuț, Diferența, 181-184; Gheorghiu, Reflexe, 86-91; Titel, Cehov, 142-150; Dan Cristea, Biografia benevolă a poetului, „Agora”, 1988, 2; Mircea Mihăieș, [Dorin Tudoran], O, 1990, 34-36; Cristea, A scrie, 196-198; Florin Manolescu, Drumul spre sine, LCF, 1992, 26; Eugen Simion, Un poet incomod, L, 1992, 28; Convorbiri: Eugen Simion - Dorin Tudoran, CC, 1992, 7-9; Dorin Tudoran, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
au, totuși, nevoie de un spațiu al liniștii, de reculul necesar scrierii. Drumul spre autonegare Împărțirea lumii Într-un spațiu privat și unul public pare a fi o invenție mediteraneeană 20, provenind din tradiția culturală a greco-romanilor. Separația Între o agoră (for)21 și intimitatea care Își rezolvă diferendele și conflictele În absența martorilor (deci a alterității) e o moștenire În egală măsură plină de avantaje și insuportabilă. „Dezbaterile” petrecute În liniștea complice a paginii de hârtie vor migra, ca sub
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
subiectivizarea discursului. Funcția lor rămâne, Însă, una esențial exterioară: ele nu pătrund În zona de nespus-ului, mulțumindu-se cu transcrierea unor evidențe. De altfel, această primă variantă a omului biografic nu admite secretul, introvertirea, intimitatea; exercițiul democrației și al agorei nu Îngăduie individului uman nimic doar pentru sine7. Viața celuilalt și viața proprie nu diferă. Imparțialitatea ochiului care le privește e desăvârșită. Relația dintre viață și adevăr, ca transcriere, apare și la Xenofon: aflat, la moartea lui Socrate, În Corint
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și pe cele ale autobiografiei, iar „separația genurilor” se va produce doar târziu, când integritatea clasică a omului politic se dezagregă prin autoglorificare - considerată de un retor precum Aristides, o trăsătură Întru totul elină. Oricum, căile autobiografiei erau deschise. Sfidarea agorei Epoca elenistică marchează o trecere În registrul mut, În invizibilitatea principială 8. Isocrate, autorul primei autobiografii, profită tocmai de această modificare În sensibilitatea vremii. Plutarh definește un timp biografic al revelării caracterului, altul decât cel al evoluției și al dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ea, terorismul irepresibil al mărturisirii (precedat de „biografiile” lui Cicero, de scrisorile către Atticus, de „consolațiile” lui Augustin și Boetius) deschid drumul unei modalități literare cu totul noi. Nu ne aflăm, Însă, decât În prima fază a unei evoluții. Nefrecventarea agorei nu Înseamnă neapărat retragerea În solitudine. Singurătatea din care ia naștere jurnalul intim e singurătatea eului aflat fără apărare În fața lumii. Apare e un fel de a zice: primele scrieri sunt și primele infirmări ale dogmei. În Franța, În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
69 din alte limbi, împrumuturi reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: sunetul Φ din cuvântul sufleur, sunetul ü din cuvântul tul etc.; * la nivel lexical: hamburger, mouse, reverie, a face knock-out etc.; * la nivel morfologic: terminația a în cuvinte precum coca-cola, agora etc.; * la nivel sintactic: apoziția în nominativ (în locul structurilor cu genitivul, specifice limbii române) Bulevardul Ștefan cel Mare (< Bulevardul lui Ștefan cel Mare). Familia lexicală a unui cuvânt (Zugun, 2000, p. 154) cuprinde toate unitățile lexicale formate de la cuvântul respectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
articulează raporturile limbi / literatură în contexte diferite. După părerea lui Gauvin, aceste raporturi complexe ar fi cel puțin concurențiale, dacă nu conflictuale, opinie la care nu subscriu, căci amploarea reflecției celor care aleg franceza ca limbă literară depășește cu mult agora unei confruntări bilinguale. Iată un fel de artă poetică a lui Marius Daniel Popescu: Îți spui că tocmai ai scris un text cu o fată și o femeie, cu poezie și proză în cuvintele ei, înaintea cuvintelor pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”. A debutat în 1968 la „Cronica”, și editorial în 1970 cu placheta Inel cu enigmă. Versuri, articole, studii i-au mai fost publicate în „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Poesis”, „Agora” (Philadelphia), „Limite” (Paris), „Mele” (Honolulu), „Observator” (München) ș.a. I s-au decernat Premiul „Mihai Eminescu” (1970), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1971), Premiul Uniunii Scriitorilor (1977), Premiul Academiei Române (1979), Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1992) ș.a. Imaginea pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
discurs, se recurge la rețete discursive prefabricate, al căror efect este deja demonstrat. Politicianul nu își permite riscul unor performări discursive originale, fiind constrâns la parcurgerea unor trasee cunoscute, verificate, validate de practica discursivă. Acordând o importanță deosebită opiniei publice, agora mediatică a epocii contemporane crește presiunea asupra actorilor politici de a asigura acoperire discursivă actelor pe care le desfășoară. În acest context, raporturile dintre emițător și receptor înregistrează mutații semnificative: rolul pasiv al receptorului este anihilat, acesta punându-și amprenta
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Agenții agent 5 2 Agenții agenție 1 2 agenții agent 39 2 agenții agenție 4 2 agențiile agenție 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică agențiilor agenție 2 2 agenților agent 32 2 aginții agint 1 2 agora agora 1 2 agrar agrar 4 2 agrară agrar 23 2 agrare agrar 10 2 agrarie agraria 1 2 agrarie agrariu 3 2 agrarii agrar 1 2 agrării agrare 1 2 agrariu agrariu 1 2 agregat agregat 1 2 agregați agregat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a populațiilor getice din interiorul teritoriului? Tot în aceeași ordine de idei trebuie subliniat faptul că, și atunci când Ovidiu citește al său libellus scris în grai getic 207 cu ocazia morții lui Augustus, poporul getic se adună înarmat 208, în agora Tomisului, probabil, și-și manifestă admirația față de poet agitându-și tolbele pline de săgeți și salutându-l cu un murmur prelungit 209. Lambrino exclude din punctul nostru de vedere, pe bună dreptate ideia unei recitatio mondene ca la Roma210: este
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
uliță, frecîndu-te de zidurile peste care mistria n-a mai trecut de multe vieți de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco. Da, cînd ai pătruns în această agoră a agorelor pămîntului, poți îngîna extatic: Veneția! Aici e, într-adevăr, Veneția unică. Hipnotizat, cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de zidurile peste care mistria n-a mai trecut de multe vieți de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco. Da, cînd ai pătruns în această agoră a agorelor pămîntului, poți îngîna extatic: Veneția! Aici e, într-adevăr, Veneția unică. Hipnotizat, cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și simplu, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a cîștigat partide importante și de prestigiu. Acum cîțiva ani, cu mult titrata Argentină, foarte curînd cu nu mai puțin titrata Anglie. Pînă ce Piața să se umple de lume, am făcut raiduri de constatare pe arterele care duceau spre agora dulcelui tîrg. Care numai dulce tîrg nu era în orele acelea de extraordinară defulare. Nebunia lumii! Bine, veți spune, și ce-i cu asta? Vedeți, poate și faptul că ne aflăm într-un an electoral mă face să corelez situații
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acestea (și încă multe altele) asigură sălii un regim perpetuu incitant. Moment... nostalgic. Răscolind, în una din zile, o pestriță arhivă (oarecum și sentimentală) a primilor ani ai revistei "Cronica", am tresărit la momentul în care nou înființata galerie din agora orașului trebuia să poarte și un nume. Cupola a fost cel ce-mi venise, dadaist, în minte, și apărut pe loc în revistă. Motivat, întrucîtva, de structura emblematică a vechiului Braunstein, palat numit interbelic, a cărui... cupolă (procopsită, în comunism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a spațiului fizic (subcapitolul 2.2). Aceasta era o modalitate de a reprezenta și orândui spațiul și timpul asupra cărora cetatea pretindea să exercite un control absolut. În acest sens, cultul adus celor doisprezece zei pe un altar comun În agora din Atenaxe "Atena", dacă admitem că În ei trebuie recunoscute cele douăsprezece luni ale anului sau semnele zodiacului, poate apărea ca un mod de a uni Într-o singură imagine controlul exercitat asupra acestor două dimensiuni. În orice caz, cultul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
întâi din mărul cunoașterii... În societatea contemporană femeile au încă un serios recul spre viața de familie, de multe ori urmat de frustrări, de refulări. Aservite, oarecum imatur, bărbaților, ele renunță de multe ori la vocații și aspirații, nefericindu-se. Agora e de interes general... Aici ce pot face bărbații nu e neapărat performant, iar ceea ce fac femeile nu e, aprioric, mediocru. Revista Dilema a abordat într-un număr de anul trecut tema „Omenirea între femdom și maldom“. M-a binedispus
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 9 din anexa 4 a fost modificat de pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 10. FUNDAȚIA "AGORA" - UNIVERSITATEA "AGORA" DIN ORADEA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 11 din anexa 4 a fost modificat de pct. 52 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213130_a_214459]
-
acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 9 din anexa 4 a fost modificat de pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 10. FUNDAȚIA "AGORA" - UNIVERSITATEA "AGORA" DIN ORADEA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 11 din anexa 4 a fost modificat de pct. 52 al art. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213130_a_214459]
-
Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 9 din anexa 4 a fost modificat de pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 10. FUNDAȚIA "AGORA" - UNIVERSITATEA "AGORA" DIN ORADEA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 11 din anexa 4 a fost modificat de pct. 52 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216554_a_217883]
-
acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 9 din anexa 4 a fost modificat de pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 10. FUNDAȚIA "AGORA" - UNIVERSITATEA "AGORA" DIN ORADEA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 11 din anexa 4 a fost modificat de pct. 52 al art. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216554_a_217883]