40 matches
-
Deficiență mintală moderată spre severă, eșec școlar, sindrom hiperkinetic, dislalie polimorfă, vocabular sărac, hipoprosexie, hipomnezie, dificultăți de adaptare; Manifestări heteroagresive grave, grad ridicat de negativism, microcefalie; V. Evaluare psihopedagogică (rezultatele evaluărilor inițiale și finale anuale): Clasa a II-a: alexie, agrafie; dificultăți de adaptare; rezultate medii în ceea ce privește programa școlară adaptată; negativism accentuat; Clasa a III-a: regres puternic în perioada vacanței de vară - dificultăți de adaptare școlară (în ceea ce privește activitatea în clasă negativism puternic, refuz al activității și al sarcinilor școlare); scrie
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski. În leziunile hemisferului cerebral stâng „major” sunt semnalate ca tulburări de schemă corporală, următoarele: - autotopoagnozia sau sindromul Pick, - sindromul Gerstmann (agnozie digitală, agrafie și dezorientare dreapta-stânga). Ideile de negare corporală, de factură delirantă ca interpretare a propriei scheme corporale, apar fie în asomatognozia totală, fie în cursul sindromului Cottard, de negare corporală și imortalitate, din melancolia delirantă. Tulburările de schemă corporală din nevroze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de sine. Alcoolism: stare patologică datorată dependenței de ingestia excesivă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rinolalia și dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit‑scris: dislexia‑alexia și disgrafia‑agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a citi etc. agnozie auditivă - se caracterizează printr‑o audiție aparent normală, însă persoana aude, în loc de cuvinte, sunete sau zgomote confuze (incapacitatea de a recunoaște sunetele cu diferite semnificații); mai este cunoscută sub denumirea de surditate verbală sau surditate psihică. agrafie - perturbare majoră a limbajului scris exprimată prin incapacitatea totală sau parțială de a scrie și datorată, de cele mai multe ori, unei întârzieri generale în dezvoltare; poate fi și o formă de apraxie datorată unor disfuncții la nivel cortical. agramatism - tulburare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se regăsește în două moduri: a) orală, bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime, aude și înțelege limbajul vorbit, dar nu poate să reproducă ceea ce aude sau citește; b) scrisă, se manifestă prin agrafie, incapacitatea de a scrie cuvinte sau de a aranja în cuvinte literele de tipar. 2) Afazie receptivă - incapacitatea de a înțelege limbajul verbal sau scris. În forma vizuală, deși nu prezintă tulburări vizuale, pacientul nu înțelege cuvintele tipărite sau scrise
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cuvintelor sau formularea unor răspunsuri, s-au evidențiat trei forme de afazie: 1) Afazia motoare - tulburare de tip expresiv, în care dificultatea de a da un răspuns este de ordin motor, atât pentru limbajul oral, cât și pentru cel scris (agrafia). 2) Afazia senzorială - are la origine „surditatea” față de înțelesul cuvintelor cărora nu le înțelege sensul, deși le aude. 3) Afazia mixtă - este o combinație între cele două forme prezentate mai sus. Afazia Broca, de predominanță motrică sau expresivă, se caracterizează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral și scris este perturbată în egală măsură. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ. Affekt, cf.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de afirmare a personalității umane, prin întrecere cu sine, cu alții sau cu natura, întrecere care prin rezultatele ei duce la dezvoltare, la perfecționare. Manifestat concret în joc și în sport, agonismul mai poate fi sinonim cu combativitatea și fair-play-ul. AGRAFIE (< fr. agraphie, cf. gr. a - fără, graphein - a scrie; engl. agraphia) - Imposibilitatea de a comunica prin scris în mod lizibil, independent de nivelul mintal și antecedentele școlare, în absența paraliziei membrului superior. Etiologia este cel mai frecvent de tip vascular
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în plus alături de corpul său și nu recunoaște că, de fapt, este propriul membru, adică prezintă iluzii kinestezice; sindromul Gerstmann, agnozie digitală - pacientul nu poate distinge, arăta și denumi diferitele degete ale mâinilor sale; dezorientare corporală dreapta-stânga (dislateralitate), acalculie și agrafie; sindromul Anton și Babinski, concretizat prin ignoranța existenței bolii; hemi-asomatognozie - pacientul nu recunoaște jumătate de corp; perceperea deformată sau detașată de corp a membrelor, ce apare la pacienții cu hemiplegie stângă; senzația de membru-fantomă la amputați. Sensibilitatea termică este examinată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
comandamentele morale. Ea stă acum în poziția convențională, inevitabilă: cu capul pe pieptul lui, iar el o ține după umăr. Mă grăbesc să mă instalez din nou în lobul său parietal stâng, acolo unde cea mai mică leziune provoacă afazie, agrafie, alexie. Când îți treci palma peste ecranul de sticlă al televizorului, imediat ce emisiunea s-a terminat și imaginea s-a stins simți în degete mii de pâlpâiri și auzi trosnituri electrice neașteptat de violente. Dar dacă îți mai treci și-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime; aude și înțelege limbajul vorbit, dar nu poate să reproducă ce aude sau ce i se citește. În forma sa scrisă, incapacitatea expresivă poartă denumirea de agrafie și se traduce prin imposibilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mână sau de a aranja în cuvinte literele de tipar, deși motricitatea fină a degetelor nu este afectată. Afazia receptivă se manifestă prin incapacitatea de a înțelege limbajul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
au evidențiat trei forme de afazie: motorie, senzorială și mixtă. Afazia motorie include tulburările de tip expresiv, în care dificultatea sau imposibilitatea de a da un răspuns este de ordin motor, atât pentru limbajul oral, cât și pentru cel scris (agrafia). Afazia senzorială are la origine surditatea pentru înțelesul cuvintelor pe care le aude, la fel ca și pentru cele scrise, pe care le vede, dar nu le înțelege sensul. Afazia mixtă este o combinație între cele două forme de afazie
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral este perturbată în egală măsură ca și cel scris. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafrazie). Repetarea cuvintelor este de asemenea dificilă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
bază. Cele mai dese deficiențe asociate, în care oligofrenia rămâne deficiența de bază, sunt tulburările de limbaj. Chiar și în lipsa unor statistici, putem constata, vizitând orice școală specială, că numărul cazurilor cu dislalii, rinolalii, tulburări de ritm și de voce, agrafii, acalculii etc. este sensibil mai mare decât într-o școală de masă. Cauzele sunt ușor de stabilit, actul vorbirii, scrierii și socotirii este coordonat de la nivel cerebral, incluzând o diversitate de asociații și disocieri, adică tocmai de la nivelul de unde provine
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de limbaj se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sintetizează teoriile existente în literatura de specialitate în definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
definiția următoare 145: "Disgrafia constă în dificultăți în învățarea scrierii, independent de nivelul mintal și de școlaritatea anterioară a subiectului (n.m. G.S.). Disgrafia. Deși este o atingere organică mai puțin gravă decât agrafia, nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de a înțelege textul scris. Paradoxal este că poate vorbi normal, că înțelege sensul unei întrebări (la care poate răspunde coerent), este în stare să scrie corect (chiar și după dictare), însă nu înțelege un act scris. Tulburările limbajului scris (agrafie / disgrafie) și cele ale limbajului oral (alexie / dislexie) nu trebuie să se afle neapărat în legătură cu tulburările de pronunție, însă, la un număr mare de dislalici, apar și asemenea probleme. În fond, la acești subiecți este vorbe despre o incapacitate greu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afecțiuni cu simptome similare pot să se asocieze cu autismul. Se mai pot adăuga și numeroase alte semne: • tulburări de comunicare: paradislalii, cuvinte înlocuite, construcții gramaticale bizare (unele tot din cauza persistenței funcției ontogenetice ludice a limbajului); • tulburări de învățare: alexii, agrafii; • tulburările percepției:starea de prizonier al unor senzații (de sunet, de văz, de gust etc.), răspuns la un semnal unic (pentru o vreme); • tulburări ale conduitei: autoagresare, mișcări bizare (uneori asociate cu un scurt text care completează ritualul), reacții inverse
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
are amprenta unei suferințe cerebeloase. Prin leziuni la nivelul ariilor 44 și 45 (zona BROCA), din hemisfera dominantă, se produc tulburări de vorbire. Acestea sunt de ordin expresiv atât pentru vorbirea sonoră (afazia motorie propriu-zisă) cât și pentru cea scrisă (agrafie). Leziunile ariilor frontale premotorii se manifestă clinic prin: 1. Sd. moria, care constă în complexul de semne descris de JASTROWITZ (euforie, puierilism, tendința la calambururi și glume ironice îndoielnice, iritabilitate, tendința spre erotism și bulimie). 2. Pierderea noțiunii grijii față de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
lui); 4. Sentimentul absenței unui membru, atribuirea unor părți din corpul său altor persoane, impresia existenței unui membru supranumerar; 5. Halucinații kinestezice (impresia executării de mișcări normale cu membrele paralizate); 6. Afazie senzorială, ca în Sd.GERTSMANN (agnozie digitală, acalculie, agrafie și imposibilitatea de a deosebi partea stângă de partea dreaptă a corpului); 7. Apraxie; 8. Tulburări de limbaj, încadrabile în afazie de tip WERNICKE, prin leziuni la nivelul ariilor 39 și 40 din hemisfera dominantă, caracteristice fiind alexia însoțită de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]