350 matches
-
dogmă. Era retezată dintr-o dată înfumurarea unei arte care elimina ambiguitatea, dilema modernă și întreținea cultul corpului sănătos, un echilibru rudimentar, fără substanță. Ce probă de vitalitate oferă național-socialismul când stăpânul la care se închina "era un plebeu turbat și agramat", "un escroc al forței?" Sunt citate din cunoscutul pamflet Fratele Hitler (1938), prin care T.M. l-a surclasat pe adversarul penibil pe plan intelectual. O surprinzătoare evoluție! Arăta acest sarcastic eseu un novice în arta încăierării cu cuvintele, un cugetător
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
mult în timp. Și răutatea e dăunătoare. nu știu ce așteptai voi de la un politician . eu unul vreau să facă ceva pentru mine nu să mă mintă “GRAMATICAL”. atâta timp cât contribuie la bunăstarea mea și a societății în ansamblu, poate să vorbească și agramat și bâlbâit în același timp. și gramatică e o problemă. a vorbi prost implică pierderi în negocieri. mării politicieni au avut mai mult stil decît caracter. pe vremuri asta se cam învăța. între timp scrierea cu farmec și idei a
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
E drept că nici mai sărac și nici mai batjocorit n-a fost vreodată. Ne place să ne revendicam de la Decebal și de la Ștefan, dar obsesia amestecului în treburile interne e o țâfna propagandistica moștenita de la un criminal gângav și agramat. Nu-mi sunt simpatici Ambasadorul Taubman și, cu atat mai putin, Administrația pe care o reprezintă. La rigoare, pot sa admit ca nu se face să comentezi legile unei țări care te-a primit în calitate de diplomat. Dar, pentru numele lui
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
ajungem și la supt-ilitatea supremă, corolarul celorlalte comori de inteleptrapciune. Zice mistagogicul analist dragoci:” Ne place să ne revendicam de la Decebal și de la Ștefan dar obsesia amestecului în treburile interne e o tifna propagandistica moștenita de la un criminal gingav și agramat”!!!! Adicătelea Decebal și Ștefan erau niște campioni ai diplomației moderne, care obișnuiau să “asimileze constructiv” criticile ambasadorilor români/otomani, la adresa corupției “administrațiilor” de la Sarmizegetusa ori Suceava!! Tare, taica, cum dracu reușești să le potrivești, bata-te Bono să te bată
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
ales televiziunea pare a prefera (doar e vară!) culisele sportului în locul sportului propriu-zis. Ca să spun că tot ce nu e fotbal aproape că nu există ca eveniment sportiv. Marile evenimente sînt vînzările de locuri în Divizia Națională, prețul jucătorilor, declarațiile agramate ale cîte unui jucător și conflictele dintre antrenori și cluburi. Turul Franței care ocupă zilnic ore bune pe canalul amintit trece așa dar neobservat în media românească. Și ce eveniment! Și ce spectacol! Săptămîna a doua a Turului a avut
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
Pungile de plastic ce conțin rămășițele feților abandonați constituie singura legătură între aceste creaturi și specia umană. Că bogăția nu aduce cu sine nici un gram de demnitate, de civilizație, de bun-simț o dovedește comportamentul bandei de parveniți ce ne asasinează agramat în nesfârșite talk-show-uri. E deprimant să vezi cum marele fotbalist Hagi a reușit să se compromită în câteva seri la televizor cât n-ar fi reușit dacă întreaga lui carieră ar fi constat în ratări ale loviturilor de la unsprezece metri
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
nevoie ca opoziția să convingă acest popor amărît de necesitatea alternativei" (România liberă = RL 1270, 1994, 1). Clișeele politice sînt reluate parodic ("greu încercatul popor român" - cotidianul.ro) - deși circulă mai departe și în forme serioase, în discursul indignat și agramat (scrisoare de la un cititor: "Vă rog frumos să-mi scrieți de ce I. și V. a vîndut FLOTA și poporul nu ia nici o acțiune împotriva lor?" - Evenimentul zilei 352, 1993, 2) sau în cel patetic: "Ziar dedicat poporului român" (subtitlul Jurnalului
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
În ciuda protestelor absolut îndreptățite ale elementelor răsculative, senatorul Predescu n-a fost înlocuit de la conducerea subcomisiei. Acest refuz spune multe despre exigențele Parlamentului față de reprezentanții săi. Admitem că dl Predescu n-are calități de orator, dar stăpînește la perfecțiune volubilitatea agramată, sărăcia de vocabular mascată de sacadarea amenințărilor și violentarea limbii române la adăpostul indignării orale. Subconștientul îi joacă însă feste urîte dlui Predescu. Îl recitez: "Las' că vorbesc eu cu ei, de or să înghețe apele". Vrînd pesemne să spună
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
știe bine aceste lucruri George Pruteanu, căci ne vorbea despre ele, cu pricepere și har, în cronica lui de la televiziune, desființată de nu știu cine. Se lupta pe atunci cu adevărații mari stricători de limbă, care nu sunt străinii, ci vorbitorii autohtoni agramați. Și nu oricare dintre ei, ci aceia, deloc puțini, care dobândresc acces la mijloacele de adresare publică. Să admitem că a-ți spune părerea despre orice este o cucerire a erei de libertate, dar să o faci oricum, folosind anapoda
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
a-ți spune părerea despre orice este o cucerire a erei de libertate, dar să o faci oricum, folosind anapoda cuvintele, siluind gramatica în văzul tuturor, acesta e un abuz și un semn de subcivilizație. Or, libertatea de a vorbi agramat tinde să devină, la televiziunile noastre, regula cea mai respectată. Există acea găselniță populistă a chestionării omului de pe stradă, cultivată cu fervoare. Nu este discuție între specialiști (sau pretinși specialiști, mă rog), pe vreo temă la ordinea zilei, care să
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
se dă un filmuleț, și reporterul întreabă despre măsurile guvernului, dacă sunt bune sau rele, și răspunsul vine tăios-bosumflat: știe ei ce face! Am aflat ce gândește omul de pe stradă? Nu sunt sigur. Sigur sunt însă de faptul că vorbirea agramată face adesea cea mai bună casă cu conformismul politic: știe ei ce face! Dar să-l lăsăm în pace pe omul de pe stradă, care în fond e o victimă: victima școlii proaste pe care a urmat-o și a celor
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
într-o română elegantă, ca altădată în parlamentul României. Parcă este o diferență între discursurile unui Maiorescu, Carp, Take Ionescu, Ion și Ionel Brătianu, I. G. Duca, Iorga, P. P. Negulescu, Iuliu Maniu, Gafencu etc. și pălăvrăgeala, de multe ori agramată, care răsună azi în Casa Poporului. Casa Scânteii și Casa Poporului, două clădiri simbolizând cele două etape ale stăpânirii sovietice în România. Fizic nu pot fi distruse: ele vor rămâne lungă vreme un memento al unei perioade sinistre. Dar spiritul
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
care să demonstreze că filosoful e și el om ca toți oamenii, supus greșelii. Cu internetul la îndemână, cu informație rapidă, complexă și contradictorie, personalitățile puternice și egoiste au devenit într-adevăr mai primejdioase. Dar cu ce sunt mai buni agramații "activi"și "dinamici" care dau intelectualii la o parte ca să conducă ei, cu ce au fost mai buni liderii comuniști care declarau că fac totul pentru oameni și poate chiar făceau, după mintea lor? Nu rezultă pe ce criterii și-
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
computer. Dar, și dacă a făcut-o într-o anumită măsură, incongruența materialului brut introdus în calculator excludea formarea unei idei clare de ce se petrecea în realitate. Mult temuta instituție se dovedește a fi fost o liotă de inși primitivi, agramați sau de-a binelea imbecili, care măcinau un grîu plin de neghină din care scoteau o făină numai bună de aruncat la gunoi. Abuzurile se explică, în primul rînd, prin calitatea inferioară a surselor și prin exploatarea lor stupidă. Cum
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
o seamă de parlamentari care sînt plimbați cu mașina de acasă pînă la așa-zisul serviciu și retur, care nu se ostenesc nici să deschidă ușa automobilului (o face șoferul), nici să deschidă gura la dezbateri (bine fac, căci sînt agramați) și care cîștigă totuși cît trei-patru profesori universitari la un loc. Și ei sînt curtați, ca și oamenii de afaceri, măcar atîta timp cît ocupă un scaun la Senat sau la Camera Deputaților, scaun care, vorba lui Moisil, e pe
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești ortografia celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor să-și vadă mesajul pe „burtiera” televizorului sunt studenți, dar cei care dau drumul aberațiilor sigur au trecut recent printr-o „facultate”. Aflați într-o continuă goană după recuperarea pierderilor cauzate de diversele examene și concursuri la care
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
în țara unde cei mai mulți sunt ațipiți, îngropați fără scăpare în grijile lor mărunte și doar câțiva, o mână de „aleși”, o mână de sechelarii, zburdă, dar ce spun eu zburdă, zboară cu aripi de șoim, umplu ținutul de incredibile „palate agramate”, ținutul acesta de veselă/tristă poveste suprarealistă. Ținutul acesta unde nu se prea mai întâmplă nimic. Sau nu se prea mai întâmplă nimic la vedere. La vedere, doar butaforie: evenimente naționale se fac din câțiva bieți palmieri extravaganți care se
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
pus tot sufletul în ele, și încântat de întâmplare să spere sincer că lumea asistă la nașterea unui geniu. De cele mai multe ori, din păcate, nu este vorba de așa ceva. Rubricii acesteia i se adresează lume de toată mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul dăruit cu har poetic adevărat, îi facem sărbătoare, îl publicăm cu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
Ce greoi, ce încâlciți sunt, ce bolboroseală pe dumnealor când vin să explice, să transmită ceva. Nu impozite pe cutare mărfuri sau acțiuni, câteodată exagerate, ci biruri grele ar trebui să se așeze pe atentatele la corectitudinea limbii, pe prestațiile agramate, jalnice, ale inșilor primitivi și votați de o țară întreagă. Luni, 16 mai 1994 se va ține discret Adunarea scriitorimii noastre. Guvernului, luat cu altele, puțin îi pasă. În șaișpe al lui Mai, însă, noi să luăm în dinți, de
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
În aparență «opozant» și «liberal», gîndirea lui e tributară încă regimului pe care l-a servit obedient și cu profituri ( evident) materiale". Cu o mai largă apertură, e vizat actualul parlament, care oferă un "spectacol mizerabil": "«Aleșii» noștri, demagogi și agramați, se întrec în alocuțiuni de un nivel penibil. Tristețe mare. Am moștenit de la regimul comunist vocabularul și «ideile» cu care ne-am hrănit în lungile și numeroasele ședințe de partid sau sindicat. Nu văd nici o ieșire (pe termen scurt) din
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
pe autorul antologiei să aleagă o asemenea mostră de poezie? Calitățile principale ale antologiei sunt efortul comprehensiv ce o însuflețește și stilul elevat, rafinat-intelectual al autorului. Ion Mircea se diferențiază net de "comentatorii" cu stil abrupt, gâfâit, interjecțional și vag agramat, construindu-și minuțios frazele și dublând desfășurătorul liric printr-un adevărat ceremonial critic. Referințele culturale și paralelele cu diverse experimente științifice abundă, dar ele nu distonează în ansamblul antologiei, făcând corp comun cu felul în care autorul înțelege poezia și
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
față de unguri. Vrând să fim ca ei. Cum scrie și Emil Cioran, - dacă vă mai amintiți... Așteptând șnițelul comandat, - precizând, ațos, bitte, vienez!) - mă gândesc la Gide. Știu de ce fac pe nebunul. Eu, care detest mitocănia, incultura...în general, toți agramații și nespălații. Inșii care miros urât, nu numai ai noștri... Știu foarte bine. Știu și de ce pe față am lăsat, dinadins, funinginea de pe figura "fochistului" abea sosit. Mai știu că, față de cei ce muncesc fizic, am un fel de complex
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
multiculturalității, s-au croit, la repezeală, din mărunte ambiții sau vanități provinciale, ample și promițătoare proiecte culturale, unele rămase în stadiu de... proiect, altele - materializate în evenimente ocazionale, festivist tematice, presărate cu discursuri găunoase, dacă nu cumva de-a dreptul agramate, și „soldate” cu focuri de artificii multicolore și... cam atât, ca să nu mai vorbim de situațiile în care multiculturalitatea e scoasă „la înaintare” în scopuri politicianiste și/sau electorale. „Sub aspect cultural și identitar, sunt de preferat schimbările de profunzime
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
maturitate socială. În afara unor astfel de discuții calificate, oricînd te poți aștepta că nu știu care negustor de țigări, ajuns peste noapte cumpărător de tablouri en gros doar din vanitatea de a rivaliza cu marii colecționari, se trezește vorbind singur despre artă, agramat și peltic, asemenea unui marțian rătăcit prin tranziția românească.
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]