49 matches
-
demn în ignoranță. Personaj incult, ratat vrând să fie respectat ! E lipsit de eleganță dar e plin de importanță, nesimțire colosală când e vorba de morală. Se scaldă în „porcărie” fiindcă asta-i tot ce știe când de etică vorbește agramatical, firește. Porcu' este tot murdar chiar dacă e demnitar. Doar cu cinste și onoare maculează tot ce are ! Când s-amestecă-n litigiu, onorabil cu prestigiu, cântarește scurt dreptatea... Râtul său e echitatea ! Cinstea lui imaculată el o vinde doar cu plată pe
„ONORABILUL ” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353918_a_355247]
-
acolo-i găsești. De vreun sfert de secol ne tot dau ocol și mereu atacă, tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la tribune gândacii colorați cu agramaticale platforme, din care nu ști să alegi, că au spurcat vestmintele neamului: ițari, zăvelci, bundițe, ii. Au sfâșiat societatea în bucăți; unele mai mici, altele mai mari, după cum au fost de puternici în teritoriu baronii locali. Uniformele lor de gândaci
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
Aceste persoane, deși au nevoie de tutelă și supraveghere constantă, pot fi instruite să se alimenteze singure ori să îndeplinească acte profesionale simple, ceea ce le permite o oarecare integrare socială. Reușesc să și însușească limbajul simplu, deși vorbirea lor e agramaticală, iar vocabularul este restrâns. Având un comportament frecvent aberant, cu crize explozive sau, dimpotrivă, unul liniștit, legat de nevoia de securitate, pot prezenta și tulburări de motricitate, care la persoanele din categoria anterioară sunt caracteristice. Debilitatea mintală (oligofrenia de gradul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fiecare vorbitor al limbii posedă, prin definiție, gramatica limbii sale, poate emite judecăți asupra corectitudinii gramaticale a enunțurilor realizate. Fiecare vorbitor, în virtutea competenței lui, poate stabili că sînt gramaticale, bine-formate, propozițiile ce rezultă prin respectarea regulilor gramaticii generative și sînt agramaticale, rău-formate, propozițiile care încalcă una sau mai multe dintre aceste reguli. Testele de gramaticalitate, care stabilesc dacă o frază este gramaticală sau agramaticală, deși se bazează pe o evaluare intuitivă, nu sînt exerciții de subiectivitate, deoarece o cenzură mai mult
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui, poate stabili că sînt gramaticale, bine-formate, propozițiile ce rezultă prin respectarea regulilor gramaticii generative și sînt agramaticale, rău-formate, propozițiile care încalcă una sau mai multe dintre aceste reguli. Testele de gramaticalitate, care stabilesc dacă o frază este gramaticală sau agramaticală, deși se bazează pe o evaluare intuitivă, nu sînt exerciții de subiectivitate, deoarece o cenzură mai mult sau mai puțin conștientă se manifestă din perspectiva gramaticii normative. V. actualizare, oral, producere a sensului, scris. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obligă să reactualizăm conceptul de context. 2.2. (Re)definirea lingvistică a contextului O redefinire lingvistică a contextului este indispensabilă, deoarece această noțiune nu este convocată în lingvistică decît pentru a înlătura ambiguitățile sau pentru a salva devierea enunțurilor considerate agramaticale. Defectuos definită, noțiunea desemnează atît "elementele care completează sau care asigură interpretarea globală a unui enunț", cît și "zonele din care provin aceste elemente, fie direct, fie indirect, adică prin inferență" (Kleiber 1994, p. 14): • Mediul extralingvistic: context sau situație
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și Teun Adrianus van Dijk, cunoscută sub numele de gramatică generativă, aduce studiile asupra textului către elaborarea primului model de gramatică a textului. Principiul său de funcționare este următorul: așa cum vorbitorii pot să facă distincția dintre fraze gramaticale și fraze agramaticale, tot la fel ei pot recunoaște textele bine construite în fața unei înșiruiri întîmplătoare de fraze: gramatica textului este o prelungire a gramaticii frastice, iar noul concept operatoriu propus este coerența textuală. Eugeniu Coșeriu, de al cărui nume este legată nașterea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ca o intuiție pornind de la anumite indicii fizice concrete: (121) După voce, îl simt [obosit/speriat]. Spre deosebire de verbele a vedea și a auzi, care se construiesc cu PS suprimabile, în cazul verbului a simți, suprimarea adjectivului PS generează un enunț agramatical: (121') *După voce îl simt. 4.4.3. Verbul a vedea permite realizarea PS și ca GPrep cu centrul o prepoziție a calității (ca). Grupul prepozițional poate încastra o construcție gerunzială, un Gadj sau un GN. În toate aceste construcții
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Uite-am uita’ gițelu să-l închiz dă la vacă, nu știu ce, și suge pînă ne-om duce noi” (ib.). În recentele corpusuri de română vorbită se observă și mai bine rolul acestui nu știu ce : în secvențe care par adesea absurde, dezlînate, agramaticale, dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără probleme. Formula apare de pildă ca termen final al unei enumerații suspendate, considerate suficiente pentru descrierea situației: „îi botezau, îi cununau, nu știu ce, mergeau la...” (CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
importanță. Varietățile metrice constante nu șochează: în cele 12 versuri reproduse, înregistrăm 4 tipuri de metri (alexandrin clasic, endecasilab, nonnasilab și octosilab) cu neînsemnate licențe; le acompaniază o melodie iambică neîntreruptă. Interesantă este rima, figură fonetică decisivă: rime ingenioase și agramaticale (tembele - violoncele, noastre - albastre, an - tasmanian) stau alături de rime identice (noastre - noastre), utilizate în permanență de Philippide fără nici un complex; unele versuri nici nu se mai supun exigențelor rimei (Pe cel mai sudic promontoriu). Rimele înglobează și alte semnificații: în mijlocul
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO - topica verb + subiect + obiect SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE * - exemplul este agramatical ? - exemplul este destul de acceptabil ?? - exemplul este foarte puțin acceptabil % - exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori # - exemplul nu este interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o haită (vs. o haită de lupi) (ex) - termenul dintre paranteze
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acceptat doar de o parte dintre vorbitori # - exemplul nu este interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o haită (vs. o haită de lupi) (ex) - termenul dintre paranteze este opțional: Asta (o) știam. (*ex) - termenul dintre paranteze este imposibil, agramatical *(ex) - termenul dintre paranteze este obligatoriu (paranteza nu este opțională): Toate *(le) știe. termen1i ... termen2i - termenii sunt corelați anaforic: Ministrul Turismuluii a participat la emisiune. Aceastai a vorbit despre modernizarea hotelurilor. Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului Problema definirii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
-l ierta pe dușmanul tău e bine / *bun. b. Să-l ierți pe dușmanul tău e bine / *bun. c. Să-l ierți pe dușmanul tău și să încerci să ți-l apropii e bine / *sunt bine. - acordul la plural este agramatical, deși subiectul este "multiplu" (format prin coordonare) 3.1. Persoana Trăsătura persoanei este asociată cu identificarea referentului în discurs. În română, ea reflectă distincțiile locutor (p. I) - interlocutor (p. a II-a) - invidid sau entitate neimplicat(ă) în actul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor). În general, substantivele cu o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun adjectivului acordul pe baza trăsăturilor formale. Acordul semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor, este agramatical (cu unele excepții, discutate mai jos): (29) a. *acest slugă, *această decan, *această deputat, *această ministru, *această manechin, *acest ordonanță, *această crocodil, *acest personalitate b. *un slugă, *o decan, *o deputat, *o ministru, *o manechin, *un ordonanță, *o crocodil, *un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt masive și abstracte (abstractele pot fi și masive): lapte, unt, curaj, bunăstare etc. Entitățile pe care le denotă ele sunt divizibile și cumulative. Determinanții și adjectivalele se acordă în număr formal în limba standard, exemplele cu acord semantic fiind agramaticale: (38) a.*acești (/*aceste) echipă / guvern / colectiv / mulțime / grămadă / cuplu etc. b. *echipă înalți, *guvern capabili c. *un ochelari, *un pantaloni d. *ochelari spart, *pantaloni rupt Dacă în anumite condiții, acordul în gen al adjectivelor și al determinanților poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi aceea că themselves este un pronume, nu un adjectiv, prin urmare, pluralul său nu este obținut prin acord cu substantivul government; avem a face cu o covariație datorată coreferențialității, nu cu un acord semantic. Exemplele similare din română sunt agramaticale: (41) a. *acești cuplu b. *guvernul înșiși Exemplele de mai sus sunt agramaticale deoarece în română acordul trebuie să se facă formal, dacă substantivul are trăsături formale specificate. Substantivele colective cuplu și guvern au trăsătura morfosintactică de număr +singular, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
său nu este obținut prin acord cu substantivul government; avem a face cu o covariație datorată coreferențialității, nu cu un acord semantic. Exemplele similare din română sunt agramaticale: (41) a. *acești cuplu b. *guvernul înșiși Exemplele de mai sus sunt agramaticale deoarece în română acordul trebuie să se facă formal, dacă substantivul are trăsături formale specificate. Substantivele colective cuplu și guvern au trăsătura morfosintactică de număr +singular, ceea ce blochează acordul la plural. Acordul la plural al determinantului acești este blocat deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fără nicio șansă la mai mult nu-i mai interesează decât să treacă timpul... (www.evz.ro, comentariul unui cititor) - adjectivul calificați se referă la jucătorii echipei de fotbal Dinamo Exemplele construite cu substantive colective și adjective acordate semantic sunt agramaticale: (43) a. *...echipa care, adunați într-un colț al sălii... b. *...oricât îi erau de nesimpatici guvernul... c. *echipa de fotbal, văzându-se calificați în finală... Prin urmare, acordul semantic este disponibil pentru gen, dar nu pentru număr. Substantivele colective
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lui Ion, a lui Vasile și a lui Dan b. înaintea colegilor și a prietenilor mei În uz, al este omis destul de frecvent. Sunt contexte în care omiterea este posibilă, și contexte în care omiterea lui al duce la rezultate agramaticale: (88) a. cartea lui Ion, Vasile și Dan a'. *cartea lui Ion, lui Vasile și lui Dan b. înaintea colegilor și prietenilor mei (89) a. apartamentul lui Dan și al Mariei b. *apartamentul lui Dan și Mariei c. apartamentul lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
96) a. mătușa mea și a fratelui meu - lectură monoreferențială; al nu introduce o nouă entitate în discurs, fiind inserat pentru a marca genitivul și a asigura legătura între substantivul centru și substantivul în genitiv; (exemplul fără al ar fi agramatical: *mătușa mea și fratelui meu); b. apartamentul meu și al vecinei mele - lectură bireferențială; al introduce o nouă entitate în discurs; el atribuie cazul genitiv substantivului vecinei, legătura anaforică dinter al și substantivul antecedent apartamentul fiind marcată prin acord; c
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formal b'. Bangladesh este situată la est de India, sud de Bhutan și la vest de Thailanda. (www.referat.ro) - acord conceptual ("Țara Bangladesh este situată...") Prezența articolului definit la substantivele masculine și neutre impune acordul formal, cel conceptual fiind agramatical: (60) *Bangladeshul este situată... Toponimele cu formă de plural și înțeles de singular (București, Iași, Humulești, Bălți) impun acordul la singular. Pentru că denumesc o singură entitate, în limba standard aceste substantive primesc articolul definit cu formă de singular (Bucureștiul, Iașiul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
astfel de predicate, iar enunțurile de la (29) sunt corecte. Predicatele vândut, învestit, capitala României, a fi un lichid nu sunt omogene, ele nu se pot aplica doar unei părți din entitatea cuantificată, ceea ce face ca enunțurile din (30) să fie agramaticale. Întrucât aceste predicate trebuie să se aplice întregului, le putem numi predicate integrale. Aceeași constrângere de omogenitate se aplică și sintagmelor cu cuantificatorul tot. Enunțurile de mai jos sunt agramaticale pentru că predicatele nu sunt omogene (cumulative și distributive): (32) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
entitatea cuantificată, ceea ce face ca enunțurile din (30) să fie agramaticale. Întrucât aceste predicate trebuie să se aplice întregului, le putem numi predicate integrale. Aceeași constrângere de omogenitate se aplică și sintagmelor cu cuantificatorul tot. Enunțurile de mai jos sunt agramaticale pentru că predicatele nu sunt omogene (cumulative și distributive): (32) a. *Toată fata este înaltă / blondă. (enunțul este agramatical dacă presupunem că scaunul nu este vândut pe bucăți, ca lemn de foc)64 b. *Toată echipa de fotbal a câștigat campionatul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întregului, le putem numi predicate integrale. Aceeași constrângere de omogenitate se aplică și sintagmelor cu cuantificatorul tot. Enunțurile de mai jos sunt agramaticale pentru că predicatele nu sunt omogene (cumulative și distributive): (32) a. *Toată fata este înaltă / blondă. (enunțul este agramatical dacă presupunem că scaunul nu este vândut pe bucăți, ca lemn de foc)64 b. *Toată echipa de fotbal a câștigat campionatul. c. *Tot Bucureștiul este capitala României. d. *Toată apa este un lichid. Putem observa că enunțurile de mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]