10 matches
-
Eu, la rândul meu, le-am dedicat un catren. Unui “coleg de breaslă” Prin poeziile-i nefaste O teorie se susține: Au, clar, defectul că sunt proaste, Dar calitatea că-s puține. Că persoanele cu pricina nu își recunosc această agramaticalitate (termen inventat de un agramat celebru, Coști Ioniță) este tot o realitate. Ei nu își dau seama că lipsa de cultură se vede de la o poștă. Un teoretician adevărat, un adevărat lider sindical al celor săraci ... cu duhul, deși nu
DESPRE CULTURA ANUMITOR SCRIITORI de DAN NOREA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1406874859.html [Corola-blog/BlogPost/342294_a_343623]
-
cântărite... (reluarea prin pronume demonstrativ e mai naturală decât reluarea prin pronume personal) În exemplul (100) de mai sus, pe care îl are în vedere Milner, predicatul (a fi) stricat se aplică nominalului N2 (mere) și are un sens distributiv. Agramaticalitatea enunțului (100)b se explică astfel prin tipul de predicat ales pentru exemplificare. Dacă alegem un predicat care să se aplice lui N1, ca în (101), este posibilă reluarea prin pronume a lui N1 și acordul verbului-predicat cu N1. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
motive sintactice: între numeral și substantiv trebuie să se stabilească o relație de acord formal. Dacă este folosit adjectivul nehotărât plural niște, sensul este ambiguu, fiind posibile două lecturi: "o pereche de..." sau "niște perechi de...". Prin urmare, date fiind agramaticalitatea lui un și ambiguitatea lui niște, se poate folosi substantivul pereche pentru exprimarea singularului; acest substantiv marchează unicitatea referentului (o singură unitate, formată din două componente): (104) a. *un ochelari, *un pantaloni b. o pereche de ochelari, o pereche de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar și ci nu pot lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde am putea considera că avem a face cu un subiect multiplu coordonat adversativ, sunt, de fapt, două propoziții coordonate. Din această caracteristică a acelor două conjuncții rezultă și agramaticalitatea sau gradul redus de acceptabilitate al exemplelor cu acord cu ambii conjuncții legați prin grupările nu numai..., ci și..., nu numai..., dar și... Prin urmare, se pune problema dacă în enunțurile cu subiect realizat prin aceste grupări corelative avem o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate combina doar cu substantive numărabile la plural și cu substantive masive. Agramaticalitatea exemplului (202)a arată că niște cere ca pluralul nominalului cu care se acordă să fie de tip morfosintactic, formal, nu semantico-referențial. În sprijinul acestei afirmației stau și exemplele cu substantive colective: *niște mulțime, *niște armată, *niște tineret, *niște grămadă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de emițător interlocutorului), de instaurare a unui anumit tip de relație și a unui anumit registru comunicativ într-o anumită situație de comunicare (funcția socială) etc. V. act, analiza conversației, deictic, politețe. KERBRAT-ORECCHIONI 1979; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. AH AGRAMATICALITATE. Conceptul marchează, pentru cel puțin două elemente din planul sintactic, o relație de imposibilitate și de incompatibilitate de a fi integrate într-o unitate ierarhic superioară. Acest tip de relație, axată pe respectarea regulilor și a normelor impuse de uzul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tip de relație, axată pe respectarea regulilor și a normelor impuse de uzul limbii literare, determină evaluarea și interpretarea enunțurilor formulate în schimbul lingvistic, punctînd elementele referitoare la competența și performanța locutorilor implicați în realizarea actului de comunicare. În gramatica generativ-transformațională, agramaticalitatea, considerată drept una dintre formele posibile ale incompatibilității, în opoziție cu gramaticalitatea, este asociată competenței specifice pe care o are locutorul de a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dat. Determinantul -UL din AdormitUL din vîlcea, desemnează nu atît personajul despre care va fi vorba, cît poemul însuși. Modul de funcționare peritextuală a titlului introduce un alt uz și reglaj al limbii care atenuează, ba chiar anulează, impresia de agramaticalitate. În loc de anaforă, avem un caz exemplar de cataforă care trimite totuși mai mult la poemul care urmează decît la personajul soldatului mort despre care este vorba în continuare. La fel se întîmplă și cu cataforele textelor narative ficționale. Se întîmplă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai cel, ăl mai al dracu’, are un procesor” (imidoresc.wordpress.com/2010); „Suuuuuuuper! e cea mai cea!!!” (concurs.infopro.ro). Amplificarea emfatic-ironică se manifestă, de altfel, și în combinație cu superlativul absolut, în formula cel mai foarte - a cărei agramaticalitate voită este semnalată prin acumulare: „e cel mai foarte perfect sondaj (parvan.ro); „cel mai foarte super convingător” (liviualexa.ro); „e cel mai foarte super mega tare...” (muzica.ro); „ar fi cel mai foarte extra splendid de senzațional” (metalhead.ro
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
nul și subiectul postverbal exprimat: Si-au recitat proi [poezii de Eminescu]i. Subiectul pasivului cu a fi este interpretat în română ca argument, spre deosebire de subiectul pasivului cu se; această situație intră în conflict cu proprietățile selecționale ale pasivelor inergative. Agramaticalitatea pasivului cu a fi pentru inergative este determinată de violarea Criteriului tematic relativizat: în cazul pasivului cu a fi, lanțul tematic este interpretat ca un argument plin referențial, însă pasivele inergative pot atribui numai cvasirol obiectului lor (Dobrovie-Sorin 1998: 433
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]