111 matches
-
un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup, numit al Vecinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne-ar trebui nu există încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai pînă cînd cel agresat reușește să-și declanșeze resorturile autoagresiunii. Smulgîndu-se din imobilitate, dureros dezechilibrat, el intră într-o nouă mișcare, aude și vede altfel, înțelege mai mult și mai limpede și reacționează împotriva violenței negative. Ieșit de sub șantajul instinctului de conservare, riscîndu-și stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
era și în Germania hitleristă, fiind în schimb liber să se dezvolte în țările democratice. Una dintre consecințele acestui dezechilibru a fost aceea de a încuraja în mod obiectiv agresivitatea hitleristă și de a șubrezi și mai mult voința viitorilor agresați; dacă nu a avut nici o contribuție aici, pacifismul nu a constituit în schimb un obstacol în calea declanșării războiului pe care voia să-l împiedice. La fel, în zilele noastre pacifismul unilateral nu poate decît să contribuie la primejdia pe
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
42 Diferență-tip 1,96 3,15 Hărțuirea între elevi, cum vom traduce provizoriu locuțiunea school bullying, i-ar cuprinde așadar, în medie, pe 6% dintre elevi ca agresori (uneori ei înșiși agresați) și pe 9,5% dintre elevi ca agresați (uneori agresori). Prin urmare, o minoritate importantă de elevi este afectată de acest fenomen, care, cel puțin în parte, este legat de violența fizică sau verbală. Anchetele de delincvență autodeclarată sunt, de asemenea, utilizate, ca o modalitate încă nouă în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și pe baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un calcul de probabilitate (regresie logistica) pentru a măsura ponderea (influența) fiecărei variabile asupra probabilității de a deveni agresat sau agresor. Prezentarea clasică a acestor modele pornește de la trei mari categorii: factorii personali (caracteristicile copilului), factorii familiali, factorii de mediu (factori sociali) (Fortin și Bigras, 1996). În mod curios, abordarea prin factori de risc în mediul școlar a ezitat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
colegilor, dar și cu provocările venite din îndeplinirea în mod corespunzător a sarcinilor primite. De aceea, putem vorbi despre o fază de apărare, urmată de una de extenuare (epuizare), în ceea ce privește manifestarea stress-ulu profesional. Sigur că, instinctiv, ne apărăm atunci când snntem “agresați” de către persoane sau lucruri din jur și putem, sau nu, ca în perioada de muncă să ne revenim la starea normală. Nu este recomandată riposta dură, descărcarea nervoasă, situație ce ar deteriora și mai mult momentul de tensiune apărut ca
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
copiilor despre scenele de violență la care aceștia se întâmplă să nu asiste (James, 1994). Același studiu, ce arată că 90% dintre copiii cuplurilor violente sunt martori la evenimentele violente, indică un procent de 68% dintre acești copii ca fiind agresați direct de părinți. îngrijorător e și faptul că studiul arată o prezență a copiilor în familiile violente de 88%. Cei 68% de copii direct abuzați de părinții cu violență domestică suferă abuz fizic (68%), abuz emoțional (70%) și abuz sexual
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup, numit al Vecinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ne-ar trebui nu există încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai pînă cînd cel agresat reușește să-și declanșeze resorturile autoagresiunii. Smulgîndu-se din imobilitate, dureros dezechilibrat, el intră într-o nouă mișcare, aude și vede altfel, înțelege mai mult și mai limpede și reacționează împotriva violenței negative. Ieșit de sub șantajul instinctului de conservare, riscîndu-și stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
profundă cunoaștere a documentelor și o detașare de orice idei preconcepute. A da însă vina pe Polonia și pe România, pe conducerile acestor state pentru situațiile create în septembrie 1939 și, respectiv, iunie 1940, înseamnă a da vina pe cei agresați și a relua „teza” misiunii „eliberatoare” a statului sovietic, comunist, în această zonă a Europei, în acei ani. După cum se știe, la sfârșitul lui noiembrie 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda; la 14 decembrie, Societatea Națiunilor condamna această acțiune prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai bună stimă de sine; - pacientul se auto-întărește: „Cred că sunt pe calea cea bună”. Convorbirea continuă în legătură cu ceea ce Hubert trebuie să modifice referitor la atitudinea sa personală și la persoanele din anturaj. El nu se mai simte amenințat sau agresat lucrând asupra prevenției răspunsului, se gândește la mai multe atitudini ostentative ca la niște reflexii umoristice: „Nu poți fi întotdeauna în formă”. Este adevărat, am fost mai distant în acel moment...”. „Fără panică și dedramatizări, va spune el prietenilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]