23 matches
-
frumoasă așezată în partea de Sud a Olteniei. Este cea de a treia fiică, dintre cele patru fete (Tudora, Maria, Ioana și Florica), aduse pe lume de părinții Florica și Ștefan LEU. Mama, Florica (născută Dobre, în comuna Daneți, Dolj), agricultoare din toată ființa ei, mare iubitoare de pământ, iubire moștenită din neam în neam, moștenind, totodată și povețele pe care le transmitea de câte ori avea ocazia: “De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
dovedit adevărată. Dar, la vreme potrivită, pomul creației și-a aplecat smerit crengile pentru ca trecătorii să poată gusta și să simtă aroma fructelor coapte. Cu o condiție însă : trebuie să fie de bună credință. Melania Cuc s-a dovedit o agricultoare destul de râvnică. Ea a trudit în propriul ogor pentru ca buruienile să nu năpădească și să strice culturile. Când i s-a părut că totul e gata, și-a poftit prietenii la ospăț. Ospățul cuvintelor, cel mai sățios dintre toate. Iată
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
l-a cunoscut pe acela care îi va deveni soț. A fost înscrisă la o școală horticola de către tata nu pentru că ea ar fi dorit asta, ci fiindcă părintele ei, intuind că nu ar face fizic fața unei existente de agricultoare cooperatiste, a convins-o să învețe carte; a acceptat să devină învățătoare în Țară Oașului, fiindcă acolo era director de școală cel mai mare dintre frații ei, iar lui i s-a părut că aceasta carieră i s-ar potrivi
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]
-
frumoasă așezată în partea de Sud a Olteniei. Este cea de a treia fiică, dintre cele patru fete (Tudora, Maria, Ioana și Florica), aduse pe lume de părinții Florica și Ștefan LEU. Mama, Florica (născută Dobre, în comuna Daneți, Dolj), agricultoare din toată ființa ei, mare iubitoare de pământ, iubire moștenită din neam în neam, moștenind, totodată și povețele pe care le transmitea de câte ori avea ocazia: “De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
frumoasă așezată în partea de Sud a Olteniei.Este cea de a treia fiică, dintre cele patru fete (Tudora, Maria, Ioana și Florica), aduse pe lume de părinții Florica și Ștefan LEU. Mama, Florica (născută Dobre, în comuna Daneți, Dolj), agricultoare din toată ființa ei, mare iubitoare de pământ, iubire moștenită din neam în neam, moștenind, totodată și povețele pe care le transmitea de câte ori avea ocazia: “De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
și lucrează mecanizat, nu ca la noi... Fiecare mere cum poate; ori animale, au mai multe animale, ferme, nu ca la noi, unu o vaca, altul un porc. E mai organizat! La noi, fiecare cum poate!” (femeie, 40 de ani, agricultoare). „La ei satele sunt aproape ca la orașe. La ei sunt alte condiții. Ei nu mai sapă cu sapa. Numai noi, românii... Ei fac totul mecanizat” (femeie, 26 de ani, absolventă de gimnaziu). „Departe de noi... Se zice că acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale: „Și la sat îi invidia. Fiecare cu a lui, nu prea să ajută. Mai puțin sprijin” (agricultoare, 22 de ani). Oamenii se mai sprijină în agricultură, în sensul de a oferi servicii (arat, semănat) în schimbul unui ajutor asemănător: „Se mai ajută în agricultură, dar în contrapartidă” (vânzător magazin). Persoanele în vârstă care nu au familie sunt îngrijite
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și un interes direct, personal în acțiunile „voluntare” atunci oamenii acceptă mult mai ușor să lucreze benevol: „...noi contribuim la tăiatul lemnelor pentru școală... Când or spus «Mâine se taie lemnele!», tătă lumea s-o dus, fiecare pentru copiii lui” (agricultoare, 36 de ani). Pe de altă parte, există și oameni care nu mai cred în spiritul comunitar: „Dacă n-ar fi amenințați de primărie să-i deie amendă, nu” (poștaș, 45 de ani) sau: „Nu se mai duce nimeni, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
biserica. La bar (la Suzy), pe la ora 9 dimineața (primăvara devreme, atunci când sunt munci agricole), iar la biserică, duminica, după ce se termină slujba... „tinerii și bătrânii merg la bar la Suzy. Acolo-i dispecerat. Acolo se rezolvă toate problemele, dimineața” (agricultoare, 22 de ani). Barul este preferat în special (ca să nu spun în exclusivitate) de către bărbați, pe când curtea bisericii este menționată de către persoanele care sunt sau care vor să pară ortodocși practicanți: „La noi, la țară, vecinii se adună și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se lucrează mecanizat și, din acest punct de vedere, ei au un avantaj: „...totu-i diferit. Muncitori, ferme, cum să lucrează. Am văzut la televizor... Munca-i diferită, tehnologia, aparatele și agregatele. Noi, dacă nu muncim cu mâna, nu avem” (agricultoare, 41 de ani); „...în satele din UE nu lucrează atâta la pământ. Se lucrează mecanizat și îi mai bine. La noi nu-i bine” (casnică, 34 de ani). 3. Pe de altă parte, mai există și categoria respondenților care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
România în raport cu satele din UE. Se rezumă la a afirma că e mai bine aici deoarece e satul lor: „Aicea îi mai bine, că aicea m-am obișnuit... Aicea m-am născut, aicea trăiesc. Acolo io nu mă mai duc” (agricultoare, 64 de ani); „La noi îi mai bine, îi mai liniștit, nu-i atâta război, cutremure... Îi țara noastră...” (agricultoare, 38 de ani); „Aici îi bine, că-i a noastră, îi România noastră, îi satu’ nostru” (agricultoare, 41 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
îi mai bine, că aicea m-am obișnuit... Aicea m-am născut, aicea trăiesc. Acolo io nu mă mai duc” (agricultoare, 64 de ani); „La noi îi mai bine, îi mai liniștit, nu-i atâta război, cutremure... Îi țara noastră...” (agricultoare, 38 de ani); „Aici îi bine, că-i a noastră, îi România noastră, îi satu’ nostru” (agricultoare, 41 de ani). Percepția celor intervievați despre ideea de a fi european se împarte, după cum era de așteptat, între păreri pozitive și negative
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mă mai duc” (agricultoare, 64 de ani); „La noi îi mai bine, îi mai liniștit, nu-i atâta război, cutremure... Îi țara noastră...” (agricultoare, 38 de ani); „Aici îi bine, că-i a noastră, îi România noastră, îi satu’ nostru” (agricultoare, 41 de ani). Percepția celor intervievați despre ideea de a fi european se împarte, după cum era de așteptat, între păreri pozitive și negative în raport cu statutul pe care îl are satul Traian Vuia în ceea ce privește această problemă. Autoritățile încearcă să ofere o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
absolut tot, vom fi obligați să muncim...” (învățător, 27 de ani). Avantajele integrării sunt cunoscute și valorizate de oameni, acordându-se o atenție sporită celor din domeniul în care activează sau care îi privesc direct: „Mărirea pensiilor și a salariilor” (agricultoare, 36 de ani); „Calitate mai bună a produselor” (secretar primărie, 37 de ani); „Legile o să fie ca la ei (...) Să pot să muncesc liber” (zilier, 33 de ani); „Școlile o să fie mai bine puse la punct... Calculatoare... Săli de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
discutată este cea legată de modul în care va influența intrarea în UE agricultura și creșterea animalelor: „Mai discută. Că vine UE și o să fie schimbări în agricultură. O să se facă asociații... Animalele nu să sacrifică cum vrei, unde vrei” (agricultoare, 38 ani). Nici „multiplicatorii de informație europeană” nu se deosebesc cu mai nimic în privința preocupărilor de majoritatea sătenilor, nefiind mai interesați de obținerea de informații referitoare la UE, necăutând expres informații pe care, la rândul lor, să le împărtășească celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pietroasă și accidentată, care sunt lucrate manual de membrii familiei, folosindu-se de sape și de machete, pentru că nici animalele și nici mașinile agricole nu pot intra să lucreze acest tip de pământ. În aceste mici grădini, huamilera sau huamilero (agricultoarea sau agricultorul) și familia sa cultivă porumb, fasole, dovlecei și dovleci, pentru subzistență. Huamiles sunt împrejmuite de diferite specii de cactuși sau de pomi fructiferi și de plante medicinale, toate aceastea fiind, de asemenea, sursă de hrană pentru familie. Statul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ca muncitoare, deoarece nu exista un sistem de ajutorare a mamelor (cum ar fi centrele de îngrijire a copiilor sau a bătrânilor). Lupta femeilor împotriva sărăciei urbane (lupta casnicelor din cartierele periferice sărace împotriva demolărilor și a reamenajărilor) și mișcarea agricultoarelor (pentru protejarea prețurilor animalelor și recoltelor lor în fața bunurilor de import etc.) au contribuit la adăugarea de noi puncte pe lista de probleme a mișcării femeilor (Lee, 1996). În al cincilea rând, locurile de muncă ocupate de femei în fabricile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
au ajuns să mobilizeze în proiecte peste 500 de persoane. Adesea, abilitățile, cunoștințele, experiențele, bunele practici ale oamenilor sunt necunoscute, împrăștiate, fiindcă aceștia au dificultăți de comunicare. Or ele pot deveni purtătoare de inovare, reînnoire. La Västerbotten (Suedia), șaptesprezece femei agricultoare s-au grupat pentru a-și promova abilitățile culinare tradiționale și au ajuns la o afacere prosperă din vânzarea produselor lor, realizate în colectiv. Patru grupuri (din Valle Elvo din Piemont, Anglona din Monte Acuto, Sardinia, Adri din Valladolid și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
episoade inflamatorii este de bun augur, întrucât peretele chistului se va decola mai ușor de pe os. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 91 CARCINOMUL BAZOCELULAR AL FEȚEI Am examinat pacienta ..., în vârstă de 65 ani, pensionară agricultoare, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo Facială în urmă cu două zile, pentru următoarele motive: ¾ la nivelul șanțului nazogenian stâng, prezintă o formațiune tumorală alcătuită din mai mulți mici noduli, rotunzi, translucizi, cu telangiectazii în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ajunsese, în 1926, la 157, așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales pe cîteva străzi mărginașe: Tirului, Cerbului, Tăbăcari, Neagoe Vodă, Bacău-Ocna, în primul rînd printre casnice (29), după care urmau agricultori/agricultoare (14), muncitori/muncitoare (8), servitori/servitoare (7), lucrători/lucrătoare(6), funcționari/funcționare (6), prostituate (5), chelneri/chelnerițe (4), frizeri (2), un șef de tren și doi mecanici, un electrician, un misit, un muzician, un elev etc. De la unii din aceștia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unul Moga, povestește complotistul, din Dorohoi, care avea un frate căpitan de aviație, a fost găsită o carcasă de radio-emițător. Ei, carcasa aceea a fost corpul delict care a dovedit complotul nostru contra ordinii de stat!" Maria Ionescu (n. 1914), agricultoare din Roma-Botoșani, va fi arestată în iunie 1949, de lîngă copiii ei de 10 și 11 ani. Era vinovată că a asistat la o revoltă în contra celor care voiau să-i înscrie în colectiv și să le ia pămîntul. Vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
județul Iași în toate legislaturile în perioada 1990 - 2008. s-a născut la data de 19 octombrie 1943 în satul Bogdănești (județul Suceava), într-o familie de credincioși ortodocși. Tatăl său, Ilie, a fost pădurar silvic, iar mama sa, Maria, agricultoare. A învățat la școala primară și generală din comuna Bogdănești, la Liceul „Nicu Gane“ din Fălticeni și, în perioada 1962-1967, a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. În anul 1982 a obținut titlul științific
Ion Solcanu () [Corola-website/Science/305292_a_306621]
-
ea, în Districtul 11 înseamnă că munca pe acea zi s-a terminat. Acesta este pornit de Rue și transmis în toată livadă de către gaitele-zemflemitoare. Această pasăre (pe care Katniss o poartă că broșa) este principalul motiv pentru care micuța agricultoare o ajută pe eroina. Cand Rue moare, Katniss o împodobește cu flori și îi cântă până când aeronavă vine să o ia. Deasemenea din acest District vin și Thresh, Seeder și Chaff. Districtul 12 se specializează în minerit, în special cărbune
Jocurile foamei (trilogie) () [Corola-website/Science/325931_a_327260]