44 matches
-
Structuri și caracteristici. - Biocenoza. Structuri și caracteristici. - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei. - Structura și caracteristicile ecosistemului ● Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - ecosisteme terestre (alpine, păduri, pajiști, etc.) - ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare, marine etc.) ● Ecosisteme urbane. ● Ecosisteme rurale. ● Agroecosisteme. 2. CREȘTEREA ANIMALELOR ● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Trăpașul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
poziția taxonomica și biologia (modul de reproducere și de polenizare, capacitatea de a se încrucișa cu specii înrudite); ... b) să existe informații disponibile cu privire la orice interacțiuni cu relevanță specială pentru evaluarea riscurilor implicând specii de plante și alte organisme din agroecosistem sau din ecosistemul în care a avut loc introducerea experimentală; și ... c) să existe date științifice disponibile cu privire la securitatea pentru sănătatea umană și pentru mediu, rezultate din introducerile experimentale în mediul înconjurător a unor plante modificate genetic aparținând aceleiași specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196906_a_198235]
-
Structuri și caracteristici. - Biocenoza. Structuri și caracteristici. - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei. - Structura și caracteristicile ecosistemului ● Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - ecosisteme terestre (alpine, păduri, pajiști, etc.) - ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare, marine etc.) ● Ecosisteme urbane. ● Ecosisteme rurale. ● Agroecosisteme. 2. CREȘTEREA ANIMALELOR ● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Tr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
fost deja exploatat -, de calitate Îndoielnică, sau se caută valorificarea celor deja degradate. Urmarea firească este ameliorarea plantelor cultivate - acțiune care trebuie dublată de valorificarea integrală a noului potențial productiv, prin asigurarea plusului de energie ce trebuie să intre În agroecosistem sub forma Îngrășămintelor, a protecției chimice a culturii, de regulă mai sensibilă cu cât e mai productivă etc. Oricum, Îmbunătățirea performanțelor plantelor cultivate permite ca, prin sacrificarea unei bucăți mai mici de teren - lotul experimental - și evident a celor câteva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vultur pleșuv european, dropie, emu, ș.a.. Extrem de interesant și foarte periculos este efectul de bumerang al perturbărilor impuse de om ecosistemelor naturale. Spre exemplu, distrugerea unor plante și animale care constituiau hrana altora, modificarea habitatelor, înlocuirea unor formațiuni naturale cu agroecosisteme, au impus migrații atipice, care au permis unor genuri și specii mai ușor adaptabile veritabile invazii în ecosisteme și pe teritorii în care nu fuseseră niciodată și unde provoacă daune atât structurilor naturale cât și celor sociel-economice: bizamul, originar din
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
respective și la legume. În lucrarea “Ghid practice pentru recunoașterea și combaterea dăunătorilor plantelor de cultură”, autori Porca Maria Monica și Olean I. (2004) la legumele din grupa verzei sunt specificați dăunătorii. Perju T. (2004) în lucrarea “Dăunătorii din principalele agroecosisteme și combaterea lor integrată” ilustrează într-o schemă principalii dăunători ai culturilor de varză (Planșa 1). Coropișnița - Grillotalpa gryllotalpa L., ordinul Orthoptera, familia Gryllotalpidae Sin: Gryllotalpa vulgaris Latr.; Curtilla vulgaris L. Răspândire. Este o insectă comună, cunoscută ca dăunătoare la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
organismelor dăunătoare; pierderile ce se înregistrează anual depind de dinamica populației de agenți patogeni din anul precedent; pierderile cele mai mari se înregistrează în agroecosistemele instabile; pierderile depind de condițiile pedoclimatice; cercul de plante gazdă influențează nivelul pierderilor; pierderile din agroecosisteme depind de agrotehnica și tehnologia ce se aplică în cultură; Prin P.E.D. de regulă se înțelege nivelul de atac sau densitatea numerică a agentului patogen de la care se aplică tratamentul. P.E.D. este echivalentul a 3-5 % din recoltă sau este egal
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
biologice de combatere În cadrul conceptului de luptă integrată, pe lângă măsurile chimice de prevenire și combatere și cele de ameliorarea rezistenței plantelor la boli, măsurile de luptă biologică s-au impus ca o necesitate în vederea menținerii stării de echilibru necesare în agroecosisteme între diferitele grupe de organisme existente, pentru a diminua intervenția în mediul ambiant prin metode chimice. Măsurile biologice de prevenire și combatere a bolilor acționează asupra interrelațiilor dintre microorganismele patogene și antagoniștii lor în vederea reducerii sau inactivării inoculului parazitar sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să asigure în totalitate protejarea plantelor și limitarea pagubelor produse de agenții patogeni. Generalități despre fungicide În condițiile moderne ale chimioterapiei, în agricultură s-a renunțat la folosirea fungicidelor cu spectru larg de activitate, care au stricat echilibrele naturale din agroecosisteme și s-a trecut la folosirea fungicidelor cu spectru mediu și îngust, care să prevină dezechilibrele ecologice. În fiecare țară există o comisie interministerială de avizare a pesticidelor care pe baza unor teste cu privire la efectul biologic, efectul remanent, efectul de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ci și pentru cea antecalculată toxicitatea cronică produsă de repetarea tratamentelor care pot avea ca efect persistența produselor sau a reziduurilor acestora în plantă. Fungicidele omologate trebuie să aibă o cât mai mică influență asupra florei și faunei existente în agroecosisteme. Eficacitatea aplicării pesticidelor depinde și de formele de condiționare ale produselor în prezent mult diversificate; pulberile muiabile, ce au particule cu dimensiuni între 2-20 µm și conțin 25-50 % substanță activă/kg; cele mai multe produse comercializate sunt astfel condiționate; dintre ele, cele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și durează 2-7 ani) sau la vița de vie (30-50 ani) se constată o creștere a stabilității agroecosistemului. 2.2.2. Populațiile de organisme dăunătoare În cadrul bioecologiei se urmăresc frecvent grupurile de organisme, adică populațiile. Populația reprezintă totalitatea indivizilor din aceeași specie care ocupă o arie precisă. Întrucât este compusă din indivizi distincți populația păstrează caracteristicile lor, dar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sere, în pomicultură, la cultura cartofului în câmp, unde apariția raselor rezistente, se realizează mult mai ușor, iar reziduurile acumulate în produsele agricole și în sol, sunt accentuate. Aceasta nu înseamnă, că principiile combaterii integrate se aplică doar în cadrul acestor agroecosisteme. O a doua etapă de lucru o constituie determinarea căilor de pătrundere a pesticidelor și circuitul lor în mediul înconjurător. Căile de pătrundere sunt ușor de stabilit, însă circuitul reziduurilor în mediu și în produsele agricole, impune realizarea a numeroase
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Combaterea rațională a bolilor unei culturi comportă patru faze distincte: evidență, estimare, avertizare, combatere. Prin estimare se urmărește stabilirea complexului speciilor patogene, care intră în componența unei agrobiocenoze, iar estimarea reprezintă determinarea densității numerice (pentru dăunători) a fiecărei specii din agroecosistem. Prognoza definește momentul potențial al apariției în masă, în timp a unei populații patogene, iar pe baza prognozei se realizează avertizările, care indică momentul precis al aplicării tratamentului, care asigură combaterea eficientă a patogenului. Evidența patogenilor se realizează prin sondaj
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care lucrează la aplicare. În ceea ce privește aplicarea în practică a acestui concept, trebuie menționat faptul, că lupta integrată se referă, fie la combaterea unui anumit agent patogen (boală), fie a unui grup înrudit de specii, a complexului de boli dintr-un agroecosistem sau a tuturor speciilor de agenți patogeni, dăunători și buruieni dintr-un agroecosistem (T. Baicu, 1975). 3.2. Organizarea acțiunilor de protecția plantelor În agricultură procesul de producție este deosebit de complex, în interdependență cu factorii naturali, tehnici, economici, sociali. Buna
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
faptul, că lupta integrată se referă, fie la combaterea unui anumit agent patogen (boală), fie a unui grup înrudit de specii, a complexului de boli dintr-un agroecosistem sau a tuturor speciilor de agenți patogeni, dăunători și buruieni dintr-un agroecosistem (T. Baicu, 1975). 3.2. Organizarea acțiunilor de protecția plantelor În agricultură procesul de producție este deosebit de complex, în interdependență cu factorii naturali, tehnici, economici, sociali. Buna organizare a acțiunilor de combatere, completează în mare măsură efectul terepeutic al acțiunilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
4. de comportament - determinată de comportamentul diferit al entomofagilor față de dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri și ripca de la tăiatul pomilor și viei. Biomasa din paie ori strujeni este, și e chiar recomandabil să fie, folosită ca furaj pentru rumegătoare. Cu alte cuvinte, și În cazul unui agroecosistem, accesul la producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci, ce-i de făcut? Să ne cuplăm la cealaltă parte a circuitului de carbon și energie, adică la deșeuri. Tradițional, În unele zone ale țării se folosește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asezonată si cu puțin pragmatism. Acum mai bine de un sfert de secol, când cu greu reușisem să ajung În satul meu basarabean, Încercam să grămădesc cât mai multe În minte, dar mai ales În suflet. Și așa, hoinărind printre agroecosisteme pârjolite de soarele lui Cuptor, m’am trezit dintr’o dată Într’un colț de rai. O vâlceluță acoperită de o iarbă verde, deasă, neatinsă parcă de nimeni până atunci care, cu rădăcinile scăldate de apa unui pârâiaș de-o palmă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea stabil, nu permisese omului o invazie mai amplă decât instalarea câtorva stupi. De data asta eram singur, dar am trăit același sentiment. Acum un an, am revăzut mica mea vâlcea basarabeană; era la fel, deși poate mai Încorsetată de agroecosisteme. De ce am dezvăluit un episod adânc Îngropat În suflet? Pentru că sunt sigur că mulți dintre domniile voastre au trăit sau vor trăi bucuria descoperirii neașteptate, unde nici nu ghicești, a frumosului naturii. În termeni pragmatici, asta se reduce la nevoia de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tale, și ai mâncat din pomul despre care Îți poruncisem: «Să nu mănânci deloc din el», blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el În toate zilele vieții tale;” (Geneza, 34.17). Un agroecosistem, adică tarlaua și cultura propriu-zisă, este, paradoxal, Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție indirectă: o plantă, singură fiind, reduce solul până și-l face incompatibil. Și, este bine știut că productivitatea agroecosistemului este mai mică decât cea a ecosistemului natural; de ce totuși omul face asta? Pentru că, așa el selectează, Încă din cultură, hrana pe care o dorește: grâu, iar nu neghină, În fond o chestiune de natură culturală, căci omul poate mânca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]