53 matches
-
în asigurarea securității alimentare. În contextul schimbărilor climatice se impune o cunoaștere continuă și exactă a impactului factorilor abiotici și biotici asupra stării de vegetație a culturilor. Monitorizarea continuă a acestor parametri semnalează în timp real modificările și vulnerabilitățile în agroecosistem, permițând adoptarea unor strategii eficiente pentru conservarea gradului de sustenabilitate economică a culturii cartofului. Proiectul urmărește analiza detaliată a impactului parametrilor climatici asupra diferitelor soiuri de cartof cu ajutorul datelor de observație și a modelelor climatice regionale, asupra proceselor fenologice
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
de profil; ... – Publicarea de lucrări științifice și articole în reviste de specialitate, pliante, broșuri, cărți; ... – Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere cu impact minim asupra mediului; ... – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. ... Proiectul ADER 6.3.16: Determinarea vulnerabilității agroecosistemului viticol la atacul speciilor de insecte invazive alogene (cicade, drosofile, molii) și a unor boli criptogamice (putregai negru și cenușiu) și elaborarea de măsuri corespunzătoare de management, în vederea sporirii toleranței la impactul negativ al schimbărilor climatice Perioada de derulare
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
management, în vederea sporirii toleranței la impactul negativ al schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.400.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.400.000 215.600 431.200 431.200 322.000 Rezumat: În condițiile schimbărilor climatice actuale, agroecosistemul viticol se confruntă cu presiunea crescândă a tot mai multor agenți de dăunare. Un loc important economic îl ocupă speciile de insecte străine invazive precum cicadele, vectori ai bacteriilor de carantină Flavescența aurie și Xilella fastidiosa, drosofilele japoneză și africană
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
a prezenței și distribuției invazivelor, identificarea și elaborare de măsuri corespunzătoare de management în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014. Se propun mijloace biologice ecologice de combatere a agenților patogeni ai putregaiului. Rezultate scontate: – Rețea de puncte focale de supraveghere a agroecosistemului viticol de interceptare timpurie a speciilor alogene invazive (sistem alertă timpurie); ... – Identificarea și alcătuirea listelor de specii invazive străine; ... – Fisă dăunător invaziv și agent patogen (pest survey card); ... – Studii de estimare anticipată a riscului de dăunare/răspândire; ... – Studii de estimare a
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și alcătuirea listelor de specii invazive străine; ... – Fisă dăunător invaziv și agent patogen (pest survey card); ... – Studii de estimare anticipată a riscului de dăunare/răspândire; ... – Studii de estimare a căilor principale de pătrundere/ răspândire; ... – Monitorizarea în timp real și determinarea vulnerabilității agroecosistemului; ... – Elaborare de măsuri corespunzătoare de management a invazivelor și agenților patogeni în vederea creșterii capacității de adaptare a ecosistemului viticol la schimbările climatice; ... – Baza date, hărți de prezentă/răspândire; ... – Cartografiere condiții de favorabilitate climatică la nivel național; ... – Modele statistico-matematice de răspândire
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
în asigurarea securității alimentare. In contextul schimbărilor climatice se impune o cunoaștere continuă și exactă a impactului factorilor abiotici și biotici asupra stării de vegetație a culturilor. Monitorizarea continuă a acestor parametri semnalează în timp real modificările și vulnerabilitățile în agroecosistem, permițând adoptarea unor strategii eficiente pentru conservarea gradului de sustenabilitate economică a culturii cartofului. Proiectul urmărește analiza detaliată a impactului parametrilor climatici asupra diferitelor soiuri de cartof cu ajutorul datelor de observație și a modelelor climatice regionale, asupra proceselor fenologice
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
de profil; -Publicarea de lucrări științifice și articole în reviste de specialitate, pliante, broșuri, cărți; -Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere cu impact minim asupra mediului; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului 65. ADER 6.3.16 Determinarea vulnerabilității agroecosistemului viticol la atacul speciilor de insecte invazive alogene (cicade, drosofile, molii) și a unor boli criptogamice (putregai negru și cenușiu) și elaborarea de măsuri corespunzătoare de management, în vederea sporirii toleranței la impactul negativ al schimbărilor climatice 1.400.000 d.c 215.600
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și alcătuirea listelor de specii invazive străine; - Fisă dăunător invaziv și agent patogen (pest survey card); - Studii de estimare anticipată a riscului de dăunare/răspândire; - Studii de estimare a căilor principale de pătrundere/ răspândire; - Monitorizarea în timp real și determinarea vulnerabilității agroecosistemului; - Elaborare de măsuri corespunzătoare de management a invazivelor și agenților patogeni în vederea creșterii capacitații de adaptare a ecosistemului viticol la schimbările climatice; - Baza date, hărți de prezentă/răspândire; - Cartografiere condiții de favorabilitate climatică la nivel național; -Modele statistico-matematice de răspândire
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
de adaptare a ecosistemului viticol la schimbările climatice; - Baza date, hărți de prezentă/răspândire; - Cartografiere condiții de favorabilitate climatică la nivel național; -Modele statistico-matematice de răspândire a speciilor invazive pe baza condițiilor climatice și de mediu. In condițiile schimbărilor climatice actuale, agroecosistemul viticol se confruntă cu presiunea crescândă a tot mai multor agenți de dăunare. Un loc important economic îl ocupă speciile de insecte străine invazive precum cicadele, vectori ai bacteriilor de carantină Flavescența aurie și Xilella fastidiosa, drosofilele japoneză și africană
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și durează 2-7 ani) sau la vița de vie (30-50 ani) se constată o creștere a stabilității agroecosistemului. 2.2.2. Populațiile de organisme dăunătoare În cadrul bioecologiei se urmăresc frecvent grupurile de organisme, adică populațiile. Populația reprezintă totalitatea indivizilor din aceeași specie care ocupă o arie precisă. Întrucât este compusă din indivizi distincți populația păstrează caracteristicile lor, dar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sere, în pomicultură, la cultura cartofului în câmp, unde apariția raselor rezistente, se realizează mult mai ușor, iar reziduurile acumulate în produsele agricole și în sol, sunt accentuate. Aceasta nu înseamnă, că principiile combaterii integrate se aplică doar în cadrul acestor agroecosisteme. O a doua etapă de lucru o constituie determinarea căilor de pătrundere a pesticidelor și circuitul lor în mediul înconjurător. Căile de pătrundere sunt ușor de stabilit, însă circuitul reziduurilor în mediu și în produsele agricole, impune realizarea a numeroase
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Combaterea rațională a bolilor unei culturi comportă patru faze distincte: evidență, estimare, avertizare, combatere. Prin estimare se urmărește stabilirea complexului speciilor patogene, care intră în componența unei agrobiocenoze, iar estimarea reprezintă determinarea densității numerice (pentru dăunători) a fiecărei specii din agroecosistem. Prognoza definește momentul potențial al apariției în masă, în timp a unei populații patogene, iar pe baza prognozei se realizează avertizările, care indică momentul precis al aplicării tratamentului, care asigură combaterea eficientă a patogenului. Evidența patogenilor se realizează prin sondaj
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care lucrează la aplicare. În ceea ce privește aplicarea în practică a acestui concept, trebuie menționat faptul, că lupta integrată se referă, fie la combaterea unui anumit agent patogen (boală), fie a unui grup înrudit de specii, a complexului de boli dintr-un agroecosistem sau a tuturor speciilor de agenți patogeni, dăunători și buruieni dintr-un agroecosistem (T. Baicu, 1975). 3.2. Organizarea acțiunilor de protecția plantelor În agricultură procesul de producție este deosebit de complex, în interdependență cu factorii naturali, tehnici, economici, sociali. Buna
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
faptul, că lupta integrată se referă, fie la combaterea unui anumit agent patogen (boală), fie a unui grup înrudit de specii, a complexului de boli dintr-un agroecosistem sau a tuturor speciilor de agenți patogeni, dăunători și buruieni dintr-un agroecosistem (T. Baicu, 1975). 3.2. Organizarea acțiunilor de protecția plantelor În agricultură procesul de producție este deosebit de complex, în interdependență cu factorii naturali, tehnici, economici, sociali. Buna organizare a acțiunilor de combatere, completează în mare măsură efectul terepeutic al acțiunilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
4. de comportament - determinată de comportamentul diferit al entomofagilor față de dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
organismelor dăunătoare; pierderile ce se înregistrează anual depind de dinamica populației de agenți patogeni din anul precedent; pierderile cele mai mari se înregistrează în agroecosistemele instabile; pierderile depind de condițiile pedoclimatice; cercul de plante gazdă influențează nivelul pierderilor; pierderile din agroecosisteme depind de agrotehnica și tehnologia ce se aplică în cultură; Prin P.E.D. de regulă se înțelege nivelul de atac sau densitatea numerică a agentului patogen de la care se aplică tratamentul. P.E.D. este echivalentul a 3-5 % din recoltă sau este egal
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
biologice de combatere În cadrul conceptului de luptă integrată, pe lângă măsurile chimice de prevenire și combatere și cele de ameliorarea rezistenței plantelor la boli, măsurile de luptă biologică s-au impus ca o necesitate în vederea menținerii stării de echilibru necesare în agroecosisteme între diferitele grupe de organisme existente, pentru a diminua intervenția în mediul ambiant prin metode chimice. Măsurile biologice de prevenire și combatere a bolilor acționează asupra interrelațiilor dintre microorganismele patogene și antagoniștii lor în vederea reducerii sau inactivării inoculului parazitar sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să asigure în totalitate protejarea plantelor și limitarea pagubelor produse de agenții patogeni. Generalități despre fungicide În condițiile moderne ale chimioterapiei, în agricultură s-a renunțat la folosirea fungicidelor cu spectru larg de activitate, care au stricat echilibrele naturale din agroecosisteme și s-a trecut la folosirea fungicidelor cu spectru mediu și îngust, care să prevină dezechilibrele ecologice. În fiecare țară există o comisie interministerială de avizare a pesticidelor care pe baza unor teste cu privire la efectul biologic, efectul remanent, efectul de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ci și pentru cea antecalculată toxicitatea cronică produsă de repetarea tratamentelor care pot avea ca efect persistența produselor sau a reziduurilor acestora în plantă. Fungicidele omologate trebuie să aibă o cât mai mică influență asupra florei și faunei existente în agroecosisteme. Eficacitatea aplicării pesticidelor depinde și de formele de condiționare ale produselor în prezent mult diversificate; pulberile muiabile, ce au particule cu dimensiuni între 2-20 µm și conțin 25-50 % substanță activă/kg; cele mai multe produse comercializate sunt astfel condiționate; dintre ele, cele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
60-90 zile, la cea de porumb (150-180 zile) sau de la cultura grâului de toamnă (250-270 zile) la cea de lucernă (care este perenă și durează 2-7 ani) sau la vița de vie (30-50 ani) se constată o creștere a stabilității agroecosistemului. 2.2.2. Populațiile de organisme dăunătoare În cadrul bioecologiei se urmăresc frecvent grupurile de organisme, adică populațiile. Populația reprezintă totalitatea indivizilor din aceeași specie care ocupă o arie precisă. Întrucât este compusă din indivizi distincți populația păstrează caracteristicile lor, dar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sere, în pomicultură, la cultura cartofului în câmp, unde apariția raselor rezistente, se realizează mult mai ușor, iar reziduurile acumulate în produsele agricole și în sol, sunt accentuate. Aceasta nu înseamnă, că principiile combaterii integrate se aplică doar în cadrul acestor agroecosisteme. O a doua etapă de lucru o constituie determinarea căilor de pătrundere a pesticidelor și circuitul lor în mediul înconjurător. Căile de pătrundere sunt ușor de stabilit, însă circuitul reziduurilor în mediu și în produsele agricole, impune realizarea a numeroase
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Combaterea rațională a bolilor unei culturi comportă patru faze distincte: evidență, estimare, avertizare, combatere. Prin estimare se urmărește stabilirea complexului speciilor patogene, care intră în componența unei agrobiocenoze, iar estimarea reprezintă determinarea densității numerice (pentru dăunători) a fiecărei specii din agroecosistem. Prognoza definește momentul potențial al apariției în masă, în timp a unei populații patogene, iar pe baza prognozei se realizează avertizările, care indică 27 momentul precis al aplicării tratamentului, care asigură combaterea eficientă a patogenului. Evidența patogenilor se realizează prin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
principal, prin următoarele metode: - organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; - determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile;utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; - folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care lucrează la aplicare. În ceea ce privește aplicarea în practică a acestui concept, trebuie menționat faptul, că lupta integrată se referă, fie la combaterea unui anumit agent patogen (boală), fie a unui grup înrudit de specii, a complexului de boli dintr-un agroecosistem sau a tuturor speciilor de agenți patogeni, dăunători și buruieni dintr-un agroecosistem (T. Baicu, 1975). 3.2. Organizarea acțiunilor de protecția plantelor În agricultură procesul de producție este deosebit de complex, în interdependență cu factorii naturali, tehnici, economici, sociali. Buna
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]