14 matches
-
le înghiți pământul / Un geamăn plin de carii, îmbătrânit de timp / Se prăvăli în scrâșnet, lovit aprig de vânt / A mai rămas doar unul să țină adăpost / Unui cățel plăpând în scorbura jilavă / Cu Cerul nu-i de joacă! Și-agudul știe asta! O cărucioară plină cu paie, trasă de un cal sur, opri pe podul de pământ, înțelenit de iarbă, din fața unor porți înalte, proaspăt văruite. Era ultimul drum. Bătrânul coborâ cu grijă sprijinându-se cu o mână în coada furcii
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii tulburau amiaza. Prispa era plină de apă. Pe dinafară, pereții arătau ca și cum ar fi fost spoiți în grabă. Căldările goale sufereau în bătaie soarelui. Două budane cărămizii răsturnate cu fundul în sus zăceau împrăștiate
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
Pe muchie de mândră rază, Mă iau călduri, chiar pe răcoare, O geană-nchisă-i, alta-i trează... Din piept mi se ridică,-agale, Un fir de mac, de roșu crud; Îmi ia obrajii-ntre petale, De ce mi-e sufletul agud?!... Poate că-n visul meu fugar, Ai răscolit adânci talazuri, O, Poseidon, nu fi ștrengar, Și mă scutește de necazuri!... Sămânța-acelui mac boem, Când dimineața s-a deschis, M-a dezlegat de-acest blestem, În care viața e doar vis
SĂMÂNŢA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1396277183.html [Corola-blog/BlogPost/383445_a_384774]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN VARĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN VARĂ Vântul trece răcoros, Se mlădie prunii, În agudul scorburos S-au culcat păunii. Broaștele se pregătesc Alt concert să țină, Undele pe lac sclipesc, Stuful se înclină. Greierii se duc la bal Cu chitara-n spate, Vântul strânge lângă mal Frunzele uscate. Lunecă în noapte-o stea, Liniștea
ÎN VARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1436709814.html [Corola-blog/BlogPost/379913_a_381242]
-
Deputaților nr. 9 4. DELIMITAREA COLEGIILOR UNINOMINALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ NR. 4 - JUDEȚUL BACĂU A. Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Municipiul BACĂU Localitate componentă: Bacău Str. 13 Septembrie Str. Aeroportului Str. Agudului Str. Alecu Russo cu bl. nr. 33 Str. Alecu Russo cu bl. nr. 27, 29, 31, 35 și nr. 39 inclusiv Str. Alecu Russo cu bl. nr. 41, 43, 44, 45, 46 și nr. 47 inclusiv Str. Alecu Russo cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Viscolului Str. Vistiernicul Stavrinos - nr. 24 Str. Vistiernicul Stavrinos - nr. 1 - 13; 2 - 22; 26 - 30 Str. Vistiernicul Stavrinos - nr. 15 - 25 Int. Vorona Int. Vulpeni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 27 Str. Ada-Kaleh Ale. Agigea Int. Agudului Str. Ajustorului Int. Almanahului*(D) Str. Amilcar C. Săndulescu Int. Angelinei Cal. Apeductului - nr. 2 - 40 și 5 - 15 case Cal. Apeductului - nr. 3 Cal. Apeductului - nr. 6 - 8; 5 - 9 blocuri Cal. Apeductului - nr. 10 - 16; 11 - 15 blocuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
iar în Buciumi există multe familii cu numele de Prisacaru. Toți locuitorii cultivau inul și cânepă, fiecare gospodărie dispunând de o “tochila” în locul denumit din bătrâni “Tochili”. Cultură viermilor de matase era larg răspândită și aproape fiecare gospodărie avea 2-3 “aguzi”. Femeile lucrau nu numai în gospodărie, dar și la câmp. Ele ajutau pe bărbați aproape la toate muncile agricole. Vară plecau la câmp dup ace terminau treburile gospodărești, ducând uneori în brațe un copil șip e cap oală de lut
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
ul (Morus) sau agud, este un gen de 10-16 specii de foioase care cresc în regiunile temperate sau subtropicale din Asia, Africa, Europa și America de Nord, majoritatea speciilor fiind originare din Asia. ul poate ajunge la o înălțime de 15 m, cu tulpina dreaptă, gri
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
Există și denumiri de fructe care vizează diverse însușiri, cum ar fi: prunele „popești”, mari- lunguiețe și galbene, „coadeșe”, cu coada lungă, perje „țâța caprii” sau locul de origine (bistrițene, nemțești). Din registrul pomicol al zonei mai amintim vișinul, caisul, agudul și piersicul - mai puțin răspândit. De-a lungul timpului, soiurile autohtone de pomi au fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție empirică. Calea cea mai eficientă pentru ameliorarea soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în ciuda faptului că eram copil. In drum spre Bucureștii Noi ne mai opream să ne odihnim în pădurea ce se află în apropierea satului, o pădure frumoasă care, din fericire mai există și astăzi. Moș Ilie avea un dud, (sau agud) mare în curte din care noi toți copiii ne săturam de dude negre, înegrindu-ne fața și mâinile. Dudele, cele albe pe care le aveam noi și cele negre de la moș Ilie, mi-au plăcut tare mult în copilărie, mai ales
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lucruri noi pentru el: să le de-a huța pe cele două fete care aveau pretenția, de neînțeles pentru Va, să le facă zvânt din fața „huței”, un fel de scrânciob făcut dintr-o funie legată de un crac mare al agudului impozant. Atent să nu fie lovit de scrânciob, Va mai ridica privirea către cele două fetițe care chicoteau și scoteau chiote de bucurie și fără să urmărească ceva anume, privirea lui se lipea de volănașele rochițelor fluturate de vânt și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
avea, tot atâți copii erau în el și era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre rânduri și tot acei copii care mâncau agudele acum îl ajutau la cules, iar la plecare le dădea și câțiva struguri acasă. Ilinca era tânără, frumoasă și drept
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care a funcționat doar un an de zile. Abia în 1895 se va reînființa, tot în curtea Galatei din Deal, această școală. Timp de 5 ani, elevele (la început doar în număr de 14) învățau: creșterea viermilor de mătase, cultura agudului, inului, cânepii, torsul mătăsii cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]