152 matches
-
Când ceasul veșniciei grăbit la ușă bate? Hrănește-ți sufletul cu ciorchinii luminii Ispite, patimi, pofte, lasă-le deșertăciunii! Când știi câtă pierzare-i în astă lume frate, Salvarea este IUBIREA de cristal, Agapae Cum o numeau plini de înțelepciune aheii Iubirea fără de cuprins, din Golgota Iudeii! Referință Bibliografică: Invață-mă Doamne / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul VI, 25 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
INVAȚĂ-MĂ DOAMNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1482683242.html [Corola-blog/BlogPost/371697_a_373026]
-
Kimmerike, Panticapaion și Tyras. Parthenopolis și Apollonia Făcut-au Pontul ospitalier Și să mai frângă-n vremi din dihonia Ăstui pământ pe post de vechi străjer Ce trage-se din vechea Omonia Ca să ne fie azuriu lăicer. BOTEZUL MĂRII NEGRE Aheii au numit-o pe grecește „Skythikos Pontos” - Marea Scita, Iar Sciții iranieni, cu-a lor suita I-au spus „Axaina”: „indigo”, se tălmăcește. Sintetiză Romanu - mpărătește: „Pontus Euxinus”- greu strunita , Cu geți viteji la Istru dăruita, Cu mari furtuni strângând
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
mai luminoasă, lungă vară ´Nainte de-anotimpul furtunos. Și noul polis, TOMIS fu numit După isprava lui Iason și-a Medeii* Apoi Bizanțul l-a-mproprietărit Prin Constantin ce dărâmat-a zeii. Küstenge i-au spus Turcii-mpătimit Să șteargă ce-au întemeiat Aheii. * O legendă relatează că Iason și prietenii săi îmbarcați pe corabia „Argo” (de unde denumirea de argonauți), sprijiniți de fiica regelui Colhidei, pe nume Medeea, au reușit să fure lâna de aur și să plece pe furiș, rapindu-l pe Absirt
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
Mireasma ta, iubito, și nectarul din mine așteaptă pe taraba unui târg de suspine, fără promoții cu lume la rând și fără un loc la cineva-n gând, doar eu, iubito, numai eu mă sprijin de spada ruptă ca un aheu, să te păstrez perpetuu în sufletul meu... 28-03-11 La noi acasă plopii La noi acasă plopii, tot se duc mai în sus, În lacrimi ne ascund plecarea spre apus. Mi-am pus în geamantan visele frumoase, Și viscol întețit în
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Numara_ti_izvoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
m-am visat cu stelele-n harem - dar oare mi-s cuvintele alese, de cel Bun, îndeajuns? ori numai mă înșel, fără să știu, cu vorbele din vis? de ce mă-ncearcă, fără rost, iluzia că urc în Paradis? că fratele aheu, chiar în priviri, concretul mi-a ascuns? Referință Bibliografica: ELOGIU CONCRETULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ELOGIU CONCRETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_concretului.html [Corola-blog/BlogPost/356253_a_357582]
-
și corporal. Sportul însemna pentru ei o simbioză fericită și de nedespărțit între frumusețea și forța corporale, pe de o parte și frumusețea și noblețea spiritului, pe de altă parte. În timpul asediului Troiei, după moartea lui Patrocle, prietenul lui Achile, aheii au înjunghiat și au ars pe rug doisprezece tineri troieni, a urmat prânzul morților, apoi au început jocurile de luptă în cinstea lui Patrocle : alergări de care, lupte cu lănci, cu arcul, trânta, cestul cu mănuși de piele, întreceri la
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
erau inspirate din filosofia Orientului. Astfel, sufletul, fiind nemuritor, migrează de la un corp la altul, părăsindu-l pe cel mort, purificându-se un timp în Hades apoi reîncarnându-se. Pitagora își amintea că fusese cândva o curtezană celebră, apoi eroul aheu Euforbiu din războiul troian. Ba chiar mergând odată la Argos, își recunoaște acolo o armă din timpul expediției. Toate aceste aspecte îl fac pe Pitagora un personaj aproape fantastic. Timon din Atena ni l-a înfățișat din punct de vedere
Viața și moartea lui Pitagora, între fascinant și spectaculos - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102149_a_103441]
-
OLIMPAN, STAHIE SOSIPATRU, CARP, APOLO, ERAST, SOSTENE și AMPLIE ! TIHIC, CODRAT și ONISIFOR, IOAN-MARCU, TERTIUS ZINA, ARISTARH, PUDENȚIU, ARHAIC,TROFIM și CVARTUS MARCU, nepotul lui BARNABA, ACVILA și LUCIUS DIONISIE-"AREOPAGUL", EPAFRODIT și Sfântul GAIUS ARTEMAS, SIMEON-NIGER, PUDENS, RODION, TERTIE AHEU, APFIO și ARTEMA, NATANAIL, CHESARIE ! TERPUE și LUCHIAN, EPAFRODIT și FORTUNAT HERMAS, PATROVA și CHIFA cu râvnă, au Predicat ! -Secerișul este mult, dar puțini sunt L,ucrătorii..." A zis DOMNUL către ei...N-ați vrea să fim Lucrătorii ? SAMARITEANUL cel
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1487600517.html [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
și lumea zeilor s-a divizat în susținerea uneia sau alteia din cele două tabere: Poseidon, Hera, Atena, Hefaistos și Hermes erau de partea aheilor, iar Ares, Apollo, Afrodita, Artemis și chiar Zeus erau de partea troienilor. Într-un sfârșit, aheii reușesc să pătrundă în cetatea asediată, prin vicleșugul calului troian. Lipsiți de milă, ei îi masacrează fără discriminare pe locuitorii Troiei și profanează templele, gest ce va atrage mânia zeilor. Puțini dintre ahei au reușit să se întoarcă acasă după
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
din apropiere. El a devorat vrabia mamă și pe cei 8 pui ai ei, după care a împietrit. Calchas a interpretat acest eveniment ca un semn că Troia va fi cucerită în cel de-al zecelea an de război. Când aheii au plecat la război, nu au știut drumul către Troia și au acostat accidental în Misia, condusă de regele Telephus, fiul lui Heracles, care a dus acolo un contingent de arcadieni și i-a stabilit acolo. Aheii i-au atacat
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
de război. Când aheii au plecat la război, nu au știut drumul către Troia și au acostat accidental în Misia, condusă de regele Telephus, fiul lui Heracles, care a dus acolo un contingent de arcadieni și i-a stabilit acolo. Aheii i-au atacat pe misieni. În timpul bătăliei, Ahile l-a rănit pe Telephus, iar acesta l-a ucis pe Thersander. Deoarece rana lui Telephus nu se cicatriza, regele a întrebat un oracol ce să facă. Oracolul a răspuns "cel care
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Telephus a plecat la Aulis, prefăcându-se că este un cerșetor și i-a cerut lui Agamemnon să-l ajute să-și vindece rana. După alte variante, l-a capturat pe Orestes, fiul lui Agamemnon, ținându-l prizonier drept răscumpărare. Aheii au aflat cine este de fapt și ce dorește, dar Ahile a refuzat să lecuiască rana, spunând că nu are cunoștințe medicale. Ulise a sugerat că sulița a provocat rana, deci tot ea are efecte curative și astfel, bucăți din
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
despre limba troiană; despre carieni se spune că au o limbă barbară, iar despre ceilalți aliați ai troienilor, că vorbesc multiple limbi, având nevoie să li se traducă ordinele de către comandanții lor. Trebuie precizat cu toate acestea că troienii și aheii din Iliada au aceeași religie, aceeași cultură, iar eroii inamici își vorbesc unul altuia în aceeași limbă. Pentru Virgil Dardanius, fondatorul Troiei (conform celor spuse de Homer) era din Italia. Mitografii greci susțin că, dimpotrivă, era arcadian, idee care ar
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Palamede, cerând întoarcerea Elenei. Priam refuză. Filoctet va sta în Lemnos 10 ani. Sofocle precizează în tragedia Filoctet că Lemnos era o insulă deșertică pustie, deși după tradiții mai timpurii se spunea că era locuită minyeni. Calchas profețește că primul aheu care va păși pe pământul Asiei după ce va coborî din corabie va fi și primul care va muri. De aceea până și Ahile ezită să descindă din arca aheilor. În cele din urmă, Protesilaus, comandantul phylacenilor este întâiul care a
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
au refugiat în cetate, adăpostindu-se după cele mai sigure metereze ale ei. Protesilaus, primul care a înaintat pe tărâmul asiatic omoară mulți troienii luați prin surprindere, dar este răpus de Hector, de Enea sau de Achates, adeverind spusele sibilice. Aheii îl vor înmormânta cu onoruri aproape divine, undeva în peninsula tracă. După moartea lui Protesilaus, fratele lui, Podarces, preia atributele militare. Aheii au asediat cetatea Troia timp de nouă ani. Nararea aceastei părți a războiului este mai puțin dezvoltată decât
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
mulți troienii luați prin surprindere, dar este răpus de Hector, de Enea sau de Achates, adeverind spusele sibilice. Aheii îl vor înmormânta cu onoruri aproape divine, undeva în peninsula tracă. După moartea lui Protesilaus, fratele lui, Podarces, preia atributele militare. Aheii au asediat cetatea Troia timp de nouă ani. Nararea aceastei părți a războiului este mai puțin dezvoltată decât toate celelalte, în toate sursele istorice și legendare care au subzistat, surse care detaliază doar evenimentele din ultimul an al războiului troian
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
resursele zonei și au cultivat pământul peninsulei Traciei. Troia nu a fost niciodată complet înconjurată și a menținut o legătură cu interiorul Asiei Mici, astfel încât reîntăririle exterioare au continuat să vină pentru armata ei până când a fost cucerită. De asemenea, aheii au dominat doar intrarea în Dardanele în timp ce troienii și aliații lor controlau cetățile Abydos și Sestus și comunicau cu restul Europei. Ahile a atacat pământul din Troada stăpânit de Enea. A capturat Lyrnassus și Pedasus și multe alte orașe vecine
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
din luptă, dar o roagă pe mama sa Thetis să mijlocească pe lângă Zeus, care în absența lui Ahile, cel mai viteaz dintre ahei, era dispus să acorde victoria troienilor. După refuzul lui Ahile de a mai lua armele în mână, aheii au avut inițial succes în luptă. Amândouă armatele s-au întregit în sfârșit, pentru prima oară de la începutul bătăliei, în cel de-al zecelea an. Menelaus și Paris s-au luptat într-un duel care s-a sfârșit atunci când Afrodita
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Patrocles i-a alungat pe troieni dincolo de zidurile Troiei și doar intervenția lui Apollo l-a împiedicat pe erou să atace orașul. Patrocles a fost atunci ucis de Hector (cu ajutorul lui Apollo), care a luat armura lui Ahile de pe trupul aheului. Înnebunit de durere, Ahile jură să-l ucidă pe Hector. Între Ahile și Agamemnon are loc o reconciliere, iar Briseis revine în mâinile vechiului stăpân, neatinsă de regele din Argos. Zeul Hephaistos îi făurește o nouă armură și un nou
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
din Susa (oraș din Persia), cucerind toate teritoriile pe care le-a străbătut, sau după alte variante, din Caucaz, aducând o armată de etiopieni și indieni. El purta o armură făcută de Hephaistos, la fel ca Ahile. În timpul războiului cu aheii îl ucide pe prietenul lui Ahile, Antilochus, care s-a sacrificat în luptă pentru a-și apăra tatăl, pe Nestor. Apoi, Ahile și Memnon s-au luptat. Se spune că Zeus a cântărit soarta celor doi eroi, iar talerul lui
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
și a fugit pe Muntele Ida. Dar Chalcas a spus că Helenus știa profețiile conform cărora Troia avea să fie cucerită. De aceea Ulise l-a urmărit pe Helenus și l-a prins. Constrâns de dușmani, el a mărturisit că aheii vor câștiga războiul dacă vor recupera oasele lui Pelops, dacă îl vor convinge pe fiul lui Ahile, Neoptolemus, să lupte pentru ei și dacă vor fura statuia Atena (cunoscută și sub numele de Palladium) din Troia. Grecii au pus mâna
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
fiii lui Laocoon (Quintus Smyrnaeus, ""Posthomerica"" și Apolodor, ""Epitome""). Acest incident i-a determinat pe Enea și pe însoțitorii săi să se retragă pe Muntele Ida. Troienii au decis să țină calul și au sărbătorit până noaptea. Sinon, un spion aheu a semnalat că flota a staționat în Tenedos când era miezul nopții și luna plină se ridicase pe cer. Soldații din cal au ieșit și au ucis gărzile. Unii au sugerat că de fapt Calul Troian a fost un cutremur
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
de animale mașinăriilor de asediu. Robert Graves crede că, mai degrabă, zidurile Troiei au fost sparte de un turn de lemn pe roți, turn care a fost acoperit de piei ude de cal pentru a fi protejat de săgețile aprinse. Aheii au intrat în oraș și au început să ucidă populația care dormea. Un mare masacru a urmat, masacru care a continuat de noaptea până ziua. Neoptolemus l-a ucis pe Priam, care a încercat să se adăpostească la altarul lui
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
sprintenul a urmărit-o cu gând să o siluiască. Casandra a îmbrățișat statuia zeiței cerându-i protecție, însă Aiax a tras-o de păr înspre el. Statuia s-a sfărmat și întregul templu s-a prăbușit. Revoltați de această faptă, aheii îndemnați de Ulise au vrut să-l omoare pe Aiax cu pietre, însă acesta a fugit în templul Atenei și a scăpat de pedeapsă. Antenor, cel care i-a primit cu ospitalitate pe Menelaus și Ulise când aceștia au venit
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
sale. Andromaca, soția lui Hector, a fost prinsă de Neoptolemus și dusă ca sclavă pe corăbii. Grecii apoi au ars din temelii cetatea și au împărțit prăzile. Casandra a fost dată lui Agamemnon, Andromaca lui Neoptolemeus, iar Hecuba lui Ulise. Aheii l-au aruncat pe copilul lui Hector, Astyanax de pe zidurile Troiei, ori din cruzime și ură, ori pentru a sfârși linia regală și posibilitatea unei răzbunări din partea fiului lui Hector. Ei (sau după unele tradiții Neoptolemus) au sacrificat-o de
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]