162 matches
-
condei de lemn înnegrit si-aceeași nesănatoasă beție. Cei ce-așteptau sa le vina rândul mureau fără cei dinaintea lor. Ca un pumnal, condeiul se îndreptă spre pieptul tuturor, în locul plămânului sec, străpungându-l. Când oamenii vineți piereau, umbrele lor, aiurând, se-ntorceau în sanatoriul din parcul imens și gol. Joc de Hydrargir Pat îmi făcusem din masa aceea, grea, pentru adormire după crugul zilelor. În ultimul pahar dansul bacililor ca un exod lunar se arcuia. Cântecul violei în pieptul osos
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
Eva: (adânc mișcată) Din tot ce-a fost, ne-a mai rămas doar nostalgia nesfârșită - puteam fi tineri și eterni de făceam față la ispită ... (Eva plânge încetișor, Adam cade pe gânduri. Deși foarte nedumerit, Set crede că părinții lui aiurează, așa că nu-i mai întreabă nimic.) Scena 4 Glasul Domnului: Voi oameni osândiți de timp după edenica ratare, aveți acuma de luptat pentru a voastră înălțare. În lupta fără de răgaz cu rău-n inimi încuibat, veți arăta spre ce optați
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
scârție. Scârțiala asta devine o idee centrală, văd eu. Cioc-cioc! Vâșt-scârț!...E-te-te! E și un “vâșt” acum. Mă trece un gând fioric. De când n-am mai fost eu la medic? Fâl-fâl! Cioc-cioc! Vâșt-vâșt!...A schimbat cadența. E clar. Aiurez. Să-mi continui studiul poate dau de normalitate. Cititul unui simplu pasaj mă va cunfunda în nostalgia literaturii. Dar, abia ating o carte și ... - A fi sau a nu fi? Aceasta-i întrebarea! Am auzit clar replica. Așa cum o aud
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
urma acelui Cal Troian nu Calul e cel care spre undeva i-ar duce ci dorul fără seamăn durerea ancestrală după-acea formă pură a lumilor antice [89] Popoarele-n pustie pierdute în apusuri rătăcite în lume și-n sine aiurând după atâtea veacuri iată-le tot în lume într-un apus de soare mai triste ajungând [90] Un fel de isterie urlete de hiene se-nalță-n lumea care străină le privește durerea fără margini de-a nu putea fi
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Ediția nr. 1145 din 18 februarie 2014 Toate Articolele Autorului hai să ne-așezăm pe banca veche cu mâinile împreunate într-o poveste naivă să ascultăm tăcerea ce-a adormit în noi privind la treptele cerului înstelate la luna care aiurează sus pe boltă în cea mai frumoasă primăvară a vieții vin îngerii serii taci lin melodii albe urcă și cad ca dintr-un altar bizantin în largi singurătăți în largi singurătăți chivotul nostru l-am pierdut demult în acestă mare
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poveste_naiva_ion_ionescu_bucovu_1392711043.html [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
negre sunt oameni în culori. în marile povești de dragoste și mutulică e albă ca zăpada. povestea e o fantasmă reală în care sinele cel vast își actualizează stările. Îmi vine să strig ceva. însă atâtea gânduri în devălmășie mă aiurează. să spun cuiva ceva atâtea gânduri mă aiurează. de parcă aici aș fi acolo aș fi. câte un pic din nefericirile toate acum se perindă. și se preschimbă în ceva ca o micuță fericire. gânduri voi gânduri brute nealterate de gândirile
POEME TIMIDE (3) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1460692919.html [Corola-blog/BlogPost/381440_a_382769]
-
de dragoste și mutulică e albă ca zăpada. povestea e o fantasmă reală în care sinele cel vast își actualizează stările. Îmi vine să strig ceva. însă atâtea gânduri în devălmășie mă aiurează. să spun cuiva ceva atâtea gânduri mă aiurează. de parcă aici aș fi acolo aș fi. câte un pic din nefericirile toate acum se perindă. și se preschimbă în ceva ca o micuță fericire. gânduri voi gânduri brute nealterate de gândirile toate. o aiurea aiurare ce trece dar nu
POEME TIMIDE (3) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1460692919.html [Corola-blog/BlogPost/381440_a_382769]
-
Păi, da! Vreau os domnesc din neamul românesc, ca acela care ne-a „dat” ȚARA, legile și datinile românești, adică identitatea noastră de români, buletinul cu care avem dreptul să circulăm prin toată istoria. Cineva m-a tras de mânecă: aiurezi? Ce cauți pe Drumul Oaselor? Lungul șir al oaselor domnești s-a sfârșit demult. M-am resemnat, revenind la realitate. Totuși...vreau să cunosc semnalmentele acelor eroi eminescieni, ca să știu ce să le cer Irozilor de astăzi, care pretind că
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
plină de mistere s-au mai perindat multe echipe și multe elicoptere care au filmat și fotografiat, au măsurat și răsmăsurat totul. Dimineața zăceam încă la pat, în camera mea de la cabană, cuprins de febră și sfârșeală, speriat și deznădăjduit. Aiuram cu totul și nu mă mai interesau nici misterele cosmice, nici echipele de cercetători, nimic. În schimb, cu tăria care mi-a mai rămas, îmi aruncam gândurile la frumoasa mea Adelina, pe care o aveam necontenit în fața ochilor, simțindu-i
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1468402192.html [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
Ce-i cu tine de te-ai fi grăbind!... - Zău!... Așa o fi, dacă spui... Întunericul de smoală, pe care-l tăiai cu cuțitul, a fost străbătut de lumina unui băț de chibrit cu care Leana a aprins lampa. - Doamne, aiurezi!... E unu și câteva minute. Ce bine-mi pare bine că te-ai trezit, și s-a repezit spre bărbatul care se sculase și stătea pe marginea patului cu picioarele atîrnate. L-a prins în brațe cu voluptate și n
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
pe alei Iar vântul pare să dizolve Foșnind alene printre tei... Apatice căderi în crize anonime Agonizând ectenii întreite Cortegiul frunzelor țesut în rime. Canonul norilor,al umbrelor cernite În palida lumină de amiază Șoptesc amnezice materii răvășite Picturi mișcate aiurează Cortegiul frunzelor îngălbenite Ravagii fac pe străzile pustii În valuri vagabonde,anodine Delir suflat în brume argintii Cortegiul frunzelor...blajine Referință Bibliografică: Cortegiul Frunzelor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de
CORTEGIUL FRUNZELOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cortegiul_frunzelor.html [Corola-blog/BlogPost/361117_a_362446]
-
cu parfumuri delicate într-o armonie universală exprimată fonic, sugerând o pace supremă. Delirul iubirii pătrunde și însuflețește întreg cosmosul, apele, stelele, cetinile, făcându-l să participe la unica aventură a îndrăgostiților, rămași singuri și reintregați în univers: „Codrii negri aiurează și izvoarele-i albastre Povestesc ele-n de ele numai dragostele noastre Și luceferii ce tremur așa reci prin negre cetini, Tot pământul, lacul, cerul... toate, toate ni-s prieteni...” Partea a doua a scrisorii dezminte dureros visul iubirii. Parcă
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Chiar așa? Poate chiar te-ai și speriat?... - Da! Am fost azi-noapte până acolo, la fața locului, și am văzut obiectul acela. Pare a fi ca o stâncă mare, luminată cu albastru și verde... - Uite ce-i, Mateescule! Cred că aiurezi! Ce-mi tot spui fantasme dintr-astea!... - Vă rog, domnule director! Nu vă mint!... - Atunci vorbește mai pe îndelete și mai clar! - Vă spuneam că aseară a fost ceva ca o explozie, care a zdruncinat rău de tot munții de pe
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1466490145.html [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
Articolele Autorului Involuții Mulțimi de existențe paralele Cum merg alături, dar se ignorează, Adesea își zâmbesc și cochetează Prea sigure și pline doar de ele. Morbizi apocalipse desenează, Văd numai suferințe și zăbrele. Tot sarabande, oasele - surcele - Structuri de luciferici aiurează. Expresii cizelate, elegante Le sună-a vechi, sunt lesne ocolite; Alăturări bizare, chiar șocante Și involuții ludic-insolite, Bufonerii anoste, delirante, Tăceri plângând finaluri plictisite. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Involuții / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul
INVOLUŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Involutii.html [Corola-blog/BlogPost/361723_a_363052]
-
ajung neapărat acasă, mi-era drag nemaipomenit de cai și de căruță, era o avere: erau niște cai mari și frumoși, roibi, pintenogi, și o căruță boierească ferecată în bronz, nouă-nouță... Acasă am găsit-o pe mama bolnavă, îmbătrânise și aiura, spunea de pe lumea cealaltă povești cu sfinți și cu cei doi frați morți, îi slăbise și vederea și nu mă mai cunoștea bine. Când a auzit că am sosit eu, a început să plângă. “Nuuu, nu, n-am făcut nimic
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
publicat în Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016. Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescut Am fumat străzi de frig, anii duși, renăscând un poem îngropat, timpul nostru de lut Într-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând. Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu Îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci- Nu mai știu dacă foc ori de roua pe lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat ... Citește mai mult Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescutAm fumat străzi de frig, anii duși, renăscândun poem îngropat, timpul nostru de lutîntr-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând.Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci-Nu mai știu dacă foc ori de roua pe luncine-a fost trupul foșnind în atâta târziu.În felinul alint, sferic vis mă visaiSub scâncite șoptiri mâna
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
căuta în valuri omu’ lui și cum a prins peștoaica. Și ce muzică, dom’le! Parcă vine de undeva, după stâncile alea. Însă...uite că dintre stânci a ieșit o chelneriță cu ceva pe tavă. Trache se ciupi: nu cumva aiurez de foame? Dar, deodată spectacolul se termină. Muzica misterioasă încetă, valurile cu sirene și lumina albăstruie dispărură ca prin farmec. În lumina lustrelor din plafon mai rămăseseră doar Zamfirescu și sirena reală cu care dansase. Era frumoasa Sofica, fericită că
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447104695.html [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
-s recolte și nici miriști doar cântec de incendii hialine timpul acolo meditează-oceane zeii-ospețesc în muntele de raze nu-i peste și nici prin: candeli de rane veghează-n cruci cereștile barcaze acolo-s stele - capăt de durere tămăduite vise aiurează: doar Maica Lumii - cea de pururi trează uitare firii Fiului ei cere ...și nimeni nu vorbește și nu spune ci doar privește-n pisc de rugăciune! *** Referință Bibliografică: CONTRADICȚII DE PRIMĂVARĂ / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 89
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Contradictii_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
Eva: (adânc mișcată) Din tot ce-a fost, ne-a mai rămas doar nostalgia nesfârșită - puteam fi tineri și eterni de făceam față la ispită ... (Eva plânge încetișor, Adam cade pe gânduri. Deși foarte nedumerit, Set crede că părinții lui aiurează, așa că nu-i mai întreabă nimic.) Scena 4 Glasul Domnului: Voi oameni osândiți de timp după edenica ratare, aveți acuma de luptat pentru a voastră înălțare. În lupta fără de răgaz cu rău-n inimi încuibat, veți arăta spre ce optați
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
zi! I-oi paște sus pe boltă, lângă stele ... Pe la crepuscul, îi voi priponi De luna nouă, cu argint din ele. Doar pe cel murg l-oi duce să mă piarză Peste grădini cu rouă pe cicoare, Unde regina nopții aiurează Descântecul miresei viitoare. De'o fi și'o fi să mă apuce zorii, Frângându-i trupul, ostoindu-mi dorul, Întârzie venirea aurorii, Sau zăbovește-i, soarelui, nezborul Să-mi împlu'n tihnă noaptea de iubire. Odat' întors cu jar îi
NADIR, MIREASĂ ŞI ZENITUL, MIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455001307.html [Corola-blog/BlogPost/362418_a_363747]
-
răului teribil, nu pentru că mă chinuie foamea din lipsă de timp. Bănuiesc că aș prefera să-mi fie foame la locul de muncă, decât să-mi fie rău la UPU. În concluzie, permiteți-mi să nu cred că un pacient aiurează cu privire la ce a consumat sau de ce a abuzat, chiar în toiul crizei și când știe că adevărul i-ar salva viața. 5. Când mergi la UPU și nu mai vrei să te întorci acasă, sigur știi că te întorci cu
Pacient, răspuns ULUITOR pentru doctorița Mirela Nițu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101935_a_103227]
-
dreptate... Acest drept nu-l are nimeni... Geniul nu are voie să ucidă. Și dacă nu are dreptul să ucidă el nu are dreptul nici să nu facă copii, lucrul asemenea cu pruncul... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( încearcă să zâmbească, de fapt aiurează) Da, Doamne, așa este. Recunosc. Mi se luminează mintea și văd că așa e... Iartă-mă, Doamne, îmi cer luare din pedeapsă... Însă eu care am crezut toată viața, și apoi au mai fost și împrejurările... VOCEA : (milindu-se de el
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
spre ocultul paradis. Ucigaș nu-i, nici ucis acolo, și nu-i demență. Din blânda adolescență eu nu știu mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai vesel lucru ca seninu-mi, iubit mult. Totuși, când vorbind v-ascult în discuții aiurând, pacea mea v-aș da curând, pentru-a voastră, oh, să pot! Dar din limite de tot să ieșim nu ne e dat. Nu-s de mine-amor turbat, paradis, trufii de ură. De i-ar fi permis pe gură muritor
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
gunoi și i-am aruncat acolo fără nici un regret. Am ajuns acasă si, la mai puțin de cinci minute, s-a întâmplat ceva care m-a lăsat mut de uimire. Linda, sărea gardul si venea spre mine! Am crezut că aiurez! Dar ... nu la mine venea. Chiar a trecut pe lângă mine și nu m-a văzut, sau n-a vrut să mă vadă. S-a dus direct la coțetul ei fără să mă privească. Lucrul ăsta, m-a năucit de tot
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Florin_marinescu_linda_serenada_tar_florin_marinescu_1359256430.html [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]