82 matches
-
sirenele cu corp de păsări, atacându-i pe bărbații rătăciți pe mare. îmi place gravura, e atât de adevărat că sirenele au corp de păsări și nu de pești: dorințele sunt aeriene, zburând cu subtilitate de la un lucru la altul, aiurind cu iluziile aerului la care omul e puțin adaptat. Omul, ca în Psalmii lui David, un vierme care se poate răsuci în apă și chiar în foc, dar căruia îi e refuzată sfera aerului, asta înainte de a se metamorfoza în
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de dânsul, care stă aici, la fereastră - la fereastră? dar el e la ușă! - la ușă? - stai, ce-i cu mine? cine-s eu? unde sunt? - ascultă! răsună iar glasul dinlăuntrul lui, îți dai seama ce faci, te-ai rătăcit, aiurești! unde-i locul tău? - locul meu - aici, lângă ușă?" (p. 436). Am dat un eșantion edificator din acest discurs narativ al incertitudinii, al căutării permanente într-o stare de neputință organică și semitrezie psihologică. Tot romanul e o îndelungă și
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
face, reluă Bărzăunul cu însuflețire. Plecăm, cînd vreți voi, dar cu cît mai repede cu atît mai bine, la Piatra Domniței și, acolo, sus, unde se văd cele două găuri mari în stîncă, vom descoperi ceva fantastic... Pe cuvînt! Ești aiurit total! izbucni Vlad. Cum te mai poate asculta cineva? Păi, mă, Bărzăune, tu ne crezi pe noi cu creier de broască? Oum o să ne cățărăm noi pînă la înălțimea aceea, unde numai vulturii ajung? Ori vrei să cădem cu toții în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în șir aruncară cu pietre în bulboana de la poalele stîncii, chiuiră și hăuliră pe toate gamele, de răsunară împrejurimile mai ceva ca la un atac al pieilor roșii, spuseră bancuri și chiar îl luară în răspăr pe Bărzăun că-i aiurit și nu visează decît comori, continuînd să fie cu toții foarte bine dispuși. Într-un moment de curaj mai deosebit, după ce mîncase un măr și aruncase cotorul în ceafa lui Virgil, cerîndu-și scuze că n-a vrut, Bărzăunul ceru să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Brusc, puse ziarul grijuliu Împăturit peste genunchi și Închise ochii. Era bântuit În Întunericul personal de detalii ale relatării pe care o citise domnișoara Warren. Cunoștea fiecare cotitură a scărilor poștei. Putea vedea exact locul În care fusese ridicată baricada. Aiuriți ce sunt, se gândi el și Încercă să simtă ură pentru cei care-i ruinaseră speranțele. Îl distruseseră și pe el o dată cu ei. L-au lăsat Într-o casă goală, care nu-și putea găsi locatar pentru că fantomele de odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
brațele și el îi spuse: "Vorbește-mi!" Ea vorbi neobosit, transformând în cuvinte trăirile pentru el, descriindu-i trăsăturile așa cum le vedea sufletul ei. El o asculta în extaz, în vreme ce Luana îi săruta fruntea inteligentă, părul frumos, ochii albaștri. Amețit, aiurit de cuvinte pe care nimeni nu i le mai spusese vreodată, Ernest își lipi buzele de ale ei. Învățară sărutul împreună, într-o liniște deplină, în armonia pură a două suflete abia înmugurite care aveau să dea în floare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
își face vînt să treacă pe cealaltă parte. Mercedesul îl izbește în plin la 140 km/h. Simion se trezește la spital cu tot felul de sîrme și furtunașe, flacoane pe stative și picurătoare. V-ați revenit? întreabă sora. Ați aiurit tot timpul. Ce spuneam? Icoane Făcătoare de Minuni, pietre prețioase, morți, oameni care cred în minuni... o mulțime de vorbe fără noimă. Sînt rău tare? Coloana. S-a rupt prin dreptul buricului. Deci... Da. Dar bine că ați scăpat. Simion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
te caut ce mai susură desvelirea în care stai mâșcându ți doar ochiul între vagi semne desenându mi conturul cu începuturi din care într una apari ce de umeri ating retopindu le în vene fluidul seminței ce cărări netrecute străbat aiurind unde mi e capul unde mi e mintea în ce vâltoare am intrat și nu pot ieși cuprinde mă în tot ce ți trece prin fire poate așa voi învinge și voi afla cine a făcut din tine vâltoarea din
AȘ VREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382462_a_383791]
-
până la obsesie, zăpăcindu-le și pe ele. Trebuie instituită Ordinea; în parte, am reușit! Pentru asta m-am opus, mereu, Legilor venite de Sus! Mormanelor de hârtii; kilograme, tone, dacă țin seama de nesfârșitele instrucțiuni și dispoziții anexe! Birocrației, care aiurește și mai mult acest popor, și așa destul de năuc! Redactez Ordonanțe scurte și clare. Pe înțelesul ultimului locuitor. Eficiente. Sunt unul din părinții așezării. Stațiunea are mulți tați. Numai tați. Mama ei e țara! O păcăleală a patriotarzilor, care născocesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
urcat pe scări de îngeri ca să cuceresc eternul, un sisif rămas pe drumuri, după ce-a văzut infernul. timpul doarme-n minutare nu-i știu vrerea, nu mai știu, caut printre clipe- amare, înțelesul lor târziu. plânge cineva în mine, aiurind adesea-n somn, se tot plimbă prin ruine, căutând un os de domn. printre cruguri luna trece, vărsând aur pe zăpadă, sufletul mi-e tot mai rece, fără scut și fără spadă! plouă iar frumos cu vise, adunând uitări și
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
ZORILE Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului AM AȘTEPTAT ZORILE Am așteptat zorile; iată, un idiot stă neclintit pe troiță cine știe de când... își ia fluierul și cântă, apoi îngână elegiac, aiurind despre veacul ce-l așteaptă, lăsând oile în turme, fără câini de pază. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: AM AȘTEPTAT ZORILE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica
AM AŞTEPTAT ZORILE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368530_a_369859]
-
altele de prin împrejur...) Relieful chiar numai al unui oraș impresionează. Nu și pungile, sau mizeriile chiar și de prin centrele oaraselor, dar vezi bine că serviciilor lor , tocmai pentru asta, trebuiesc a fi scumpe...? Călătorind prin lume devenim conștienți, Aiurind în globul cu nume devenim atenți, La’le noastre resurse mii chiar neexplorate, Comparând printre lumi ce ele pot s-arate! Vorbind de aventuri ar fi doar datorită faptului că brazilienii sunt în fapt atât de închiși la minte și
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
altfel, nefericitul! Și acum mai vine un plăvan de chestor american și-i pune apostila: „Schimbați managerii, aduceți unii întregi, din altă parte! Nevoiașilor! Păguboșilor!”. Și mă tem că are dreptate. Popescu nu e bun decât să plătească. Să se aiurească, iar odată săltat, să-și chinuie concetățenii, să le facă gura amară. Popeștii, nesinceri, necinstiți, cabotini politici, nu sunt buni decât să înghesuie pe ceilalți Popești, să-i stoarcă, să-i ruineze, să-i fure, ca niște vătafi de slugi
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
o amforă de argilă un fel de narcotic ucigător de năucitoare te lași privită printre canaturile ușilor de un băutor de vinuri siracuze care se îneacă în fluidul amforei căruia îi plânge toamna în priviri lângă vaza bolnavilor trandafiri care aiuresc murind leneș la fereastra închisă uitați pe pervazul părăsit decurând de rândunelele ce-și făcuseră cuibul deasupra lui te rup din reverie așa despletită din somn plutim într-un ocean al inocenței atunci când se răstoarnă clopotul lunii peste idealurile noastre
AŞCHII DE AMINTIRI CA IZVOARELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351296_a_352625]
-
pe unde aș fi umblat?!... Dimineața, când se scoală, morărița-ncremenește: - Vai! Ce văd? Drace, piei! Sfinte bun, mă izbăvește! Unde mi-ai umblat hai-hui, poți să spui, om de nimic? - Mă femeie, tu ești trează, sau cumva te-ai aiurit?!... Lângă tine-am fost întruna... Draga mea, ce e cu tine? Nu îmi luai uiumul dublu, și-mi ziceai că-ți merge bine, Când mă odihneam și eu după cât trudeam muncind; Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Și eu care credeam că vorbești în versuri, tataie, ordinarule, cur de maimuță ce ești ... Dom' colonel s-a ridicat în picioare și i-a zis, brav ca un luptător cu sabia dreptății în mînă: Da' de ce să nu mă aiuresc și eu, fă, de ce să nu mă delirez și eu un pic, că, vorba aia, leagă sacul pînă e rotund, nu pînă ajunge la fund și apoi mă mai agiutorez și eu la gîndire cu stihu, că romînu e născut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
nepieptănat, șifonat și nedus la biserică! Le-am cântărit cu ochiul meu stâng, de specialist ... și ajunsesem tot atât de repede nehotărât, ca-ntotdeauna. Mă interesa, culmea ... blonda Giulia, cu toate că Edy era peste ea cu atențiile. Îmi curgeau ochii asemeni unui crocodil aiurit de cele mai feminine, seducătoare și atrăgătoare ființe pe care le întâlnisem! Privirea îmi rămăsese o clipă nesfârșită, agățată în decolteul fetelor și cu greu am ridicat-o până la înălțimea așteptărilor, dar prin străduințe repetate am reușit totuși să o
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
-l săriți precum pârleazul! La mulți ani cu sănătate, De belșug s-aveți parte, Și de-o fi mai sărăcel, O să bem și-un păhărel! Iar în anul care vine, Să gândiți frumos, ca mine! Și de-ar fi să aiuriți,... Important e să vă iubiți! Gabriel Todică 31.12.2015 Foto Gabriel Todică Referință Bibliografică: Urătura mea de Anul Nou / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1826, Anul V, 31 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel
URĂTURA MEA DE ANUL NOU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370348_a_371677]
-
-l săriți precum pârleazul! La mulți ani cu sănătate, De belșug s-aveți parte, Și de-o fi mai sărăcel, O să bem și-un păhărel! Iar în anul care vine, Să gândiți frumos, ca mine! Și de-ar fi să aiuriți,... Important e să vă iubiți! Gabriel Todică 31.12.2015 Foto Gabriel Todică ... Citește mai mult La mulți ani cu bucurie,Viață bună să vă fie,Și de stăruie necazul,Să-l săriți precum pârleazul!La mulți ani cu sănătate
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
-l săriți precum pârleazul!La mulți ani cu sănătate,De belșug s-aveți parte,Și de-o fi mai sărăcel,O să bem și-un păhărel! Iar în anul care vine,Să gândiți frumos, ca mine! Și de-ar fi să aiuriți,...Important e să vă iubiți!Gabriel Todică 31.12.2015Foto Gabriel Todică... XIX. TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015. Tabloul Mircea Motrici, epopeea unei pânze M-a pătruns
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
mîndru, pentru că nu ai de multe ori în viață ocazia să-ți pui palma pe creștetul unui talent înnăscut, CrisLi se bucurase și ea și îi făcuse o copertă inspirată la tipografia lui Tudor împreună cu Mihai, iar pe mine mă aiurise talentul lui Miron Manega, care scosese dintr-o cronică a cărții și vreo patru poezii din volum, un poem simfonic interpretat parcă pe o scoarță de copac, de sub care simți că zvîcnește viața planetei. Ziarul moare repede și, de aceea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Călătorind prin lume devenim conștienți, Aiurind în globul cu nume devenim atenți, La’le noastre resurse mii ce’s neexplorate, Comparând între lumi ce ele pot s-arate! ÎN ACESTE TIMPURI MODERNE IMAGINEA MARINARULUI ESTE ÎNSOȚITĂ DE ANUMITE STEREOTIPII PREA PUȚIN ADEVĂRATE, CĂCI EI ÎN TOATE
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
consilierea părinților; căutarea unui loc de muncă în caz nu există în speță la tata; ș.a.m.d. Muncă educatorului, în schimb, se vedea în timp, ori poate ca si repede, dar mai rar. Crează frustrări la drept vorbind tot ’aiurind’ în fața unui copil ce nu înțelege, mai ales când ești nevoit să stai numai într-un centru, parcă te plafonezi, dacă și repeți activitățile la infinit și mai ales abordările de învățământ... astfel, nu are cum să nu intervină plictisul
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
martor la asta în ultimele luni.[ 3] Curajul, acea pierdută virtute de care totul depinde Că tot veni vorba de curaj, să urmărim un moment indiciul pe care ni-l oferă martirul și sinucigașul în privința curajului. Nici o calitate nu a aiurit atât mințile înțelepților exclusiv raționali și nu a încurcat atât definițiile lor. Curajul este aproape o contradicție în termeni. Desemnează o puternica dorință de a trăi ce ia forma ușurinței de a-ți da viața. „Cine iși va pierde viața
Curaj România, lupta continuă! () [Corola-blog/BlogPost/338736_a_340065]
-
-v-ar inima câinii “ ... versuri de suflet eminescian Surprinzătoare rămâne și absența Instituției Prezidențiale care consideră cu „succesuri” distrugerea economiei, îndatorarea României cu peste o sută de miliarde de euro și cu exodul a milioane de români care-și câtă aiurea de lucru și adăpost - la îndemn prezidențial - și desigur distrugerea culturii și trecutului istoric al poporului român de dragul ideilor globaliste și antiromânești. Mie îmi revine cu obstinație în minte discursul public al actualului Președinte de Țară care promovează cedarea de
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]