48 matches
-
cap că este vorba de altcineva! Avea și o orhidee la buzunarul de la piept, pantofi de lac, ai fi zis că e din familia regală sau un simplu escroc, am și eu antenele mele. Dar în ziua aia ori eram aiurită bine, Romero cînd e drăguț cu mine lumea este a mea, sau eram eu prea fericită și cu mintea aiurea. De băut, nu băusem nimic, urma să cinăm cu acel misterios cumpărător. Domnul dădea ture prin locuința unde MD făcea
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
noastre de netrebnici - și vă număr pe degete și, pentru întîia oară, la o chestiune românească , nu-mi ajung degetele mele, de la mîinile mele proprii și personale, ca să vă înregistrez pe voi, minunatele, căscatele, sublimele, inocentele, grozavele, dragele de voi, aiuritelor și minunatelor - mă opresc aici, ca să nu mă podidească plînsul de bătrînețe. Așa că - pe curînd, Paul Între timp eu nu am trecut de partea dușmanului, dar Paul a pornit războiul împotriva tuturor și n-a mai rămas nimic din ce
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
senin, apelul celor ce-și fac testamentul ca apoi, brăzdându-le, si mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armată resemnării care, din păcate, crește, dar asuda aiurita și în contratimp cu toate, bulgărind sania vară și-apoi căruță pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
apartamentul ciuciu! Nu pot face nimic împotriva acestui șantaj scârbos: o pensie alimentară și apartamentul în schimbul lui Francis. Sunt la mila lui. Fără parale nu te poți apăra ești mai puțin decât nimic zero barat. Ce fraieră am fost dezinteresată aiurită să nu-mi pese de bani! Trebuia să-i fac să plătească la greu hruba asta. Dacă aș fi rămas cu Florent m-aș fi ales cu o sumă frumușică. Tristan m-a îmbârligat sentimental mi-a fost milă de
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
că de al meu. Am o soră mai mare și în principal dinamica e cam aceeași. Ea e mult mai responsabilă, are grijă de mine, este piatră de temelie pentru întreaga familie. La ea apelez pentru sfaturi.Eu sunt cea aiurită, tânăra actriță nebună! Sunt foarte apropiată de ea și ne ajutăm cu sfaturi la fel ca și în film. Oricum rolurile se inversează un pic cu timpul: dacă la început pare că personajul meu este un mare dezastru, ulterior se
Alison Brie, despre Five-Year Engagement [Corola-blog/BlogPost/98489_a_99781]
-
pentru acest week-end la Roma, e să trimiteți până pe 1 Martie, de pe contul vostru de Twitter, #GeekyLove + mesajul vostru original de dragoste. Mai multe detalii aflați de aici. Ce voi face eu: voi promova către premiul final cele mai tâmpite/aiurite/haioase/ciudate/neconforme cu filozofia Valentine’s Day mesaje de dragoste. Succes!
Fii altfel şi ia-le weekend-ul la Roma by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20954_a_22279]
-
de orbeți cu moș Iordan șef de pluton! - Ba este Mitică Zamfir, că și ăla merge cu bastonul și dansează călușarii cu orbeții. Exasperată, domnișoara Iulia a șters tabla: - Gata! Să văd eu acum ce știți după toate închipuirile astea aiurite ale voastre. Umpleți tăblițele cu toate cifrele și literele învățate! Când s-a uitat pe tăblițe, a rămas uimită. Toți scriseseră cifrele și literele învățate fără greșeli. A râs cu hohote, spre uimirea copiilor. Probabil că și-o fi spus
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
care mă aflu nu-mi permite, dar aș țopăi de bucurie, ca un copil. De fapt, o fac. În interiorul meu. - Vai, Ana! Am uitat că trebuia să-ți trimit ceva la redacție, mă rugase mama, acum câtva timp. Sunt o aiurită! Dar tu o să mă ierți, nu-i așa? Uite, trec mâine dimineață, pentru câteva minute și îți las scrisoarea. Scrisoarea? Ce scrisoare? Le-am citit pe toate. - Știu că te întrebi despre ce e vorba, așa că nu te mai țin
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Am și plâns câteva minute, pe urmă, mi-a părut rău că nu puteam să îl îngrop, dacă tot murise dintr-o dată, văzusem cândva o astfel de scenă, pisica vecinei noastre fusese lovită de un tractor și, țineți-vă bine, aiurita aia organizase... funeralii. Tata râsese minute în șir - funeralii pisicești, strigase, funeralii pisicești! -, parcă îl văd și acum, stând la masa din bucătărie, în chiloți și maiou, privind pe fereastră, răsese repede vreo trei-patru beri, pe urmă făcuse scandal, motivul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
rahat. Mă duc la ceainic, unde Gillman și Ray Lennox stau la discuții. — Gascoigne a avut dreptate, pînă și Best a spus-o. Nu egzistă niciun bărbat adevărat care să nui fi tras o palmă nevestisi. Toate porcăriile alea liberale aiurite. Dacă iea depășește limita, salege cuunan bot, asta ie. Lennox clatină Încet din cap scîrbit. — Noi investigăm delicte de violență domestică. Ăstai atac șimpotriva legilor țării. — CÎh, rînjește Gillman și nimeni nu rînjește la fel ca el. Dacă mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pildă, ca să invoc unul din modelele cele mai apropiate, cu siguranță c-ar fi fost. În Nostalgia mai ales, acuitatea terminologică e maximă. Numai că așa zicând, decât să fie nostalgice, personajele din Cinema preferă statutul mai puțin stimabil de aiurite. Visătorilor nu li se oferă nici vreo șansă de care să profite, nici vreo lume în care să se refugieze. Rămân undeva între. Singurul dintre ei care creează iluzia că riscă totul (în excepționala Mașină de amintiri) e, la urma
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
a tremura Europa... Și cine!... Un nebun, un apucat. Ferocele voevod muntean, care nu putu să intre măcar douăzeci și patru de ore în Bizanț?... în acel timp, Europa era prea slabă, preocupată de războiul ei de o sută de ani. Debila, aiurita noastră Europă!... Să zicem că boierii ar fi înțeles nebunia frumoasă a acelui gest istoric de la 1453, după căderea Constantinopolului. Și că nu ar mai fi umblat cu intrigi, ce dezbinări... Să zicem că măcar ar fi stat de-o
De l-ar fi sprijinit pe Țepes Europa... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6759_a_8084]
-
de sus căruia ar dori să-i dea o altă inclinație, însă nu poate pentru că-i doar un măgar mus. AL DOILEA COȘMAR AL PRIVITORULUI S-a deschis o poartă spre cerul dinlăuntrul tău prin care focurile vremii se rotesc aiurite, este prelungirea spre un zeu îmbibat de pofte etilice, căminărite. Bărbatul se pregătește cu ai săi șase ochi să-ți spargă pervers poftele-n două, masculinitatea-i trezită de un antic deochi lovește cu puterea izvorâtă din noaptea de rouă
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
Romancierul a publicat, atunci, într-o revistă din Capitală, o proză-schizo. O enormitate despre o Femeie solară, ființă pe care, după ce și-a imaginat-o, chiar i s-a arătat! Sub forma Balerinei! Balerina solară! Aeriană! Pentru că era o altă aiurită. Se fâțâia de colo-colo, tremurându-și brațele și fundul. Dând impresia de mișcare. „De vibrație odată cu Universul”, zicea. Se credea o lebădă și adormea pe lac într-o postură deprinsă, desigur, sub tortură: șpagatul! C-un picior la răsărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
tramvai până la casa profesorului. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară mai mereu nasturii micuți din butonierele bluziței, spre deliciul colegilor de clasă. Emanuela era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales al bărbaților, plăcându-i să
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
gene și-i șopti câteva cuvinte la ureche, înainte ca celebrarea dragostei să reînceapă. Dimineața, se trezi buimacă. Se întinse ca o pisică leneșă. Ceva nu era in regula. Singură în patul ei de acasă. Se ridică în capul oaselor aiurită de somn și neștiind ce-i cu ea. JJ ... terasa ... noaptea nebuna pe care o trăise. Încă simțea fiori pe spate. Se afla in locuința sa. Nici urmă de sufletul pereche- A aruncat iute cearșaful si a căutat peste tot
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
la culoarea pielii. Picioarele îi erau puțin cam groase pentru înălțimea ei. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară nasturii din butonierele bluziței. Gabriellé era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales al bărbaților, plăcându-i să
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
în prag. - Ce faci, tu? Fănel nu-i acasă, ești singură, da? - Află că da, dar... de unde știai? - Ce, e prima oară când te simt? Uită-te-n oglindă și vezi ce față de carnaval ai... Ce făceai de pari așa... aiurită? - Mă gândeam la Fănel. Este în ședință și, dacă-mi amintesc, după ședințe cam pleacă în acțiuni, că așa e munca la ei... - Și la ce te gândeai? - Ha, ha, ha! Când ne-am cunoscut și când l-a văzut
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
trântind cu ulceaua în masă. - O cunosc bine. E o fată de treabă, dacă vrei să știi. Ține un fel de evidență la firmă, la tata... - Ha, ha, ha! De unde dracu’ evidență? Nu e aia la care mă gândesc eu, aiurită ce ești. Aia era țigancă, băi! - Aiurit ești tu, prostule! s-a enervat Angelica, privindu-l urât, cu mâinile așezate pe șolduri, într-o atitudine amenințătoare. E țigancă, da! Și ce e cu asta? Are carte, știe contabilitate, ce ai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
duminică? Al soarelui prăbușit fără ecou pe-o inimă? Probabil o singură, ireversibilă zbatere de gene va coborî pleoapa tăcerii peste mine și,în sfârșit, mi se va permite intrarea în lume.Ciudat! O ivire în lumină fără durere... Ce aiurită e uneori viața! PARE GÂTUL UNEI LEBEDE LÂNGĂ GHILOTINA VISULUI. Fiecare zi sau noapte fericită e pasibilă de prăbușire...Și ultima suflare ca o revenire la normal. Dar repirăm tot mai ușurați, mai ușori.Avem respirația frumos amenajată. Cele două
DEŞERTUL DE CATIFEA (48-49) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354918_a_356247]
-
strigat: - Cred că ăsta-i cutremur! Repede! Să ieșim afară! Ilinca și Tina se aub strigând speriate: -Pe unde să ieșim? Nu putem trece la voi! Eu strig la ele: -Ieșiți prin coridorul vostru! Îdepărtați-vă de casă! Între timp, căutam aiurită papucii reușind cu greu săi pun din cauză că mișcările seismice erau tot mai puternice pe orizontală, cad în genunchi și mă ridic repede și fug spre ușă. Fratele meu era deja afară și striga la mine, să ies mai repede, că
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Se uită el hoțește, dar nu i-a văzut niciodată mai mult decât se cuvine. Sub bluză, cu sutien, nu poți aprecia... Ei, și? Mă place așa cum sunt? Bine! Nu mă place? Bine! ... Ba nu este bine deloc. Uf! Ce aiurită sunt! La vârsta mea nu se mai pune problema în acest fel...și, totuși..., de ce nu? Sunt femeie!”, se liniști Iuliana și intră în cadă mult mai încrezătoare. Apa, potrivită astfel încât să fie apropiată de temperatura camerei, a înviorat-o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
de ei înșiși când făceau câte o afacere în folosul propriu, dar pe banii statului, sau dădeau pe "sub mâna" câte un obiect care nu se găsea de obicei la "liber", contra unei anumite spăgi. A doua zi, Adeline începu aiurita să cuprindă cu privirea șifonierul din lemn de mahon din camera să, întrebându-se care ar fi cea mai potrivită costumație pentru aventură ce tocmai o aștepta. Se ridică din pat cu mișcări domoale de felina și postându-se în fața
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate [...], dar în fine poet, poet în toata puterea cuvântului este Mihai Eminescu.” - Titu Maiorescu Geniul incomparabil si incompatibil...cu vreo minte cleptomană! Incompatibil.. cu laude (anoste) chiar exagerate, de felicitări (ponosite), aiurite prin venerație excesivă, chiar isterice, atitudini împopoțonate și împovărate de orgoliu propriu, iscând ‘’superiorități - ireale, deziluzii contra-confecționate pentru deplângerea proprie, în toate fiind folosit ca laitmotiv Poetul. Printr-o grozavă autoconsiderare precum că numai cutare îl “înțelege’’ cel mai bine
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
am fugit speriat în brațele ei. Nu mai vorbi așa,că mă sperii. Eu vă iubesc pe amândoi. Pe tine mai mult că ne uităm amândoi la emisiunea pentru copii și pe Taty că îmi spune povești de ale lui aiurite. Spune -i tu să vină înapoi, că pe tine te ascultă. Văd eu cum te ascultă atunci când vă țineți de mînă și plecați în dormitor amândoi . Mamy a început și ea să plângă amintindu- și probabil de clipele lor fericite
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]