104 matches
-
din gară, unde o să las mașina, pui pe cineva să vină cu patru butuci din lemn, cu o trusă de chei...mâine poate să le ia!...să ai patru roți de Hummer H3 la căruță, asta înseamnă să fii mafiot! - Aiurit mai ești, Doamne, Doamne! .................................................................................................................................... Nietzsche...” Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile” Cu toate că pereții, podelele, podul s-au dovedit că nu ascund nimic, Licsandru încă refuză să accepte starea de fapt. A
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1478815421.html [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
un cuplu menținut în mod artificios de dragul unei idei, nu mai există armonie și copilul va resimți această răceală, care îi va strica sufletul și Licurișca a rîs: Fir-ai tu să fii de ticălos, n-ai văzut nici un film, aiuritule, tu pur și simplu îți rememorezi greșelile și, ca într-un scenariu prost, schimbi replicile și soarta personajelor, încercînd să salvezi doar povestea, care e cumplit de amară! Da, și să-mi trag șuturi, am continuat eu și i-am
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
mirați, la atâta gol - atâta minte, Nu există generație care să nu aibă patru oameni drepți, Unii nu sunt nici drepți, nici strâmbi, drâmbe adică, Îngăduiți unui corp străin să ia locul Pământului, Personal fac parte din Salonul Aurit al Aiuriților, Cu cât violezi mai mute legi, cu atât ești mai liber, Nicio crimă nu se face dinadins, ci din ins în ins, Omorât fu cel ce vorbi de rău pe Puchinete, Mai bine mort, decât cort pentru golanii lumii? I-
PICIORUL MEU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Piciorul_meu_boris_mehr_1393396814.html [Corola-blog/BlogPost/347656_a_348985]
-
auzit, Din nou la drum, dar, au pornit S-aducă iarăși în pridvor Pe cea mai scumpă, sora lor! Au mers din zori și până-n seară Și nopțile și ziua iară, Când speriați au tresărit De-un vuiet nemaipomenit! Și aiuriți de vuietură Au vrut să fugă, dar stătură... Gândind că poate-aicea este Cum s-a-ntâmplat și în poveste!... Își luară inima în dinți Și se gândiră la părinți Că nu s-or vedea vreodată Decât : părinți, feciori și fată
TREI, DOAMNE, ȘI TOȚI... PATRU ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1443452181.html [Corola-blog/BlogPost/363371_a_364700]
-
și dorinți arzătoare care relevă profunzimea sa interioară și prin care și-a clădit un stil inconfudabil, propriu care îi conferă unicitate: „Și știu că sunt poetul ce pare că-i căzut/ Din vremuri prăfuite, din vremuri de demult,/ Un aiurit ce cântă, cu viers cam desuet/ Iubirea pentru tine, în tainic alfabet.” (Azi vreau să-ți scriu, iubito) Poetul descoperă în iubire unicul rost pe acest pământ. În brațele iubirii totul are sens, de aceea îi închină o odă. Poem
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1427115049.html [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
bine. E o fată de treabă, dacă vrei să știi. Ține un fel de evidență la firmă, la tata... - Ha, ha, ha! De unde dracu’ evidență? Nu e aia la care mă gândesc eu, aiurită ce ești. Aia era țigancă, băi! - Aiurit ești tu, prostule! s-a enervat Angelica, privindu-l urât, cu mâinile așezate pe șolduri, într-o atitudine amenințătoare. E țigancă, da! Și ce e cu asta? Are carte, știe contabilitate, ce ai tu cu ea, amărâtule? Doru, atent la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_3_marian_malciu_1327173986.html [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
ușor ar fi fost mai mult decât perfect pentru a ridica niște schelete pe care apoi să prindă contur locuințe mult mai confortabile. Și apoi, panouri solare ridicate deasupra nivelului pădurii pe schelete asemănătoare, erau mai mult decât necesare. Ce aiurit! Habar n-avea de necesitățile acelei specii. Putea doar să facă presupuneri prin analogie. - Ar fi ceva de lucru pe aici!Poate și un baraj monitorizat, acolo unde cascada își liniștește căderea, niște panouri de protecție eoliană în dreptul coastei descoperite
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421831857.html [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
mare fiind semnificativă: „vor întreba, sfidător și deloc retoric/ cei care fără regrete, abuziv și discreționar/ împart pâinea noastră cea de toate zilele/ (atât cât să nu mai rămână/ pentru a da și altora)/ «oare pentru ce se tot agită aiuriții ăștia/ ciudați, visători și fără bani»/ și vor răspunde ei, hărăziții/ creatorii de imagini, metafore/ emoții și speranțe/ uite-așa de-ai naibii, pentru a vă arăta vouă/ că muriți proști, îmbuibați/ cu mâinile în afara sicriului/ și fără să vi
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/ana_dobre_1469078248.html [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
de pierdut, de parcă El dăduse cu piciorul în minge. Și, în fond, dacă stau bine să mă gândesc, cam așa și era. Mama avea, aproape, dreptate. Nu El începuse cu exemplul acela stupid, cu pământul, cu poziția, și universul lui aiurit? De ce nu s-a gândit la altceva, la ceva mai omenesc, mai la ce se gândesc toți tații? Totuși trebuie să fac ceva să îl scap de furia Mamey, care vad că nu se mai oprește din ( turuit ) În fond
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430400848.html [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
la margine de tarla. Cică, p-alea să le lucrăm, să trăim din ele!..Și le-a tras taică-tău o înjurătură...Eu, nu-mi mai aduc aminte unde am pus actul ăla. Parcă... --Unde este actul, mă? Vreau actul, aiuriților! Tâmpiților! De ce nu ați protestat, să fi reclamat, să vă fi dat tot pământul pe locul vechi. De ce... --De ce, de ce? Acu’ faci pe deșteptul și furiosul. Dar atunci nici nu ți-a păsat de noi. Aveai serviciu, aveai din
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
mai mult strigat, tocmai când Americanul se apropiase de ei și pe care nici nu-l observaseră din cauza dialogurilor întretăiate: -Voi știți care e culmea neatenției? lansă Papa întrebarea cu dublu cârlig, în timp ce își țuguia buzele și construia ocheade persiflante aiuriților din grup care nu reacționaseră la apariția colegului amfitrion. -Când îți bate inima, să-i spui Intră! îi luă pâinea de la gură Flower-Power, revenită de câteva clipe, privându-l de satisfacția deținerii depline a monopolului asupra sectorului bancuri. Imixtiunea colegei
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
vânt, de o iau de cingătoare, Tu ai grijă să nu cadă! Umbră-n juru-ne să faci!... Nimenea să nu ne vadă, că ne suntem foarte dragi. Când eram mai fericit, aud ușa scârțâind, un răcnit: „Iar mai cântă un aiurit?!...” zice-un bărbat răgușit. „Ia să văd cine-mi strică somnul ca să-i plătesc!...” Mă ascund pe loc, de frică, și din umbră îl privesc. Are-un retevei în mână... „plata mea” l-a pregătit. Vai, de m-atinge... cam
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/T_e_i_b_a_t_r_a_n_marin_voican_ghioroiu_1374863925.html [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
au observat calitățile, și se pare că nici el nu le-a dat motive să-i realizeze extraordinarul talent. Aceștia au pus mai mult accent pe lipsa lui de competențe sociale, etichetându-l drept înapoiat. A devenit cunoscut drept un aiurit în școală, considerând dansul, sportul și alte activități sociale a fi distrageri de la studiile sale științifice și experimentale. A devenit conștient de superioritatea sa intelectuală față de colegi și a dezvoltat un comportament arogant și plin de mândrie. În timp ce la școală
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
foarte frumos - e tot pe-atât de înnebunit după Treakil, pe cât este și după Jacqui. Totuși, nu se poate nega că mai este încă un viorrr între ea și Joey Ciufutul, așa că, cine știe... Rachel și Luke sunt neschimbați; doi aiuriți fericiți și mângâietor-delicați. La lucru, totul merge bine, cu excepția faptului că alde Koo/Aroon și celelalte alcoolice de la EarthSource se țin iar de capul meu. Am mers la un bal de binefacere cu Angelo - ca prieteni doar - pentru ajutorarea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din Pisa - căci se îmbrăca luxos și îndrăzneț - cu o mână pe părul lui, trăda faptul că trece prin momente de mare dificultate. S-a simțit prost doar o periodă, până când a înțeles din atitudinea lui Simon că eram un aiurit cu capul în nori, afectuos dar fără simț practic. S-a prins rapid cum să se poarte cu mine. Dar au fost niște momente penibile până a căpătat încredere, și presupun că la momentul acela nu-și revenise încă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
primească neprețuitul calificativ „organic“? Îi trecea vreunuia dintre voi prin cap că pe Lună există apă? Sau că peste cîteva luni Ceaușescu va fi mort și Îngropat și comunismul abolit În România? Iată ce mai spune fluxul memoriei. Erai un aiurit cu capul plin ochi cu Depeche Mode și cu Cabaret Voltaire și cu The Clash și The Stranglers - o listă lungă. Și aveai o dispoziție nepăsătoare și zeflemitoare permanentă față de orice Însemna ziua de mîine. Erai complet imun În fața oricărei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
practică portretul ca atare. Considerăm că portretul face parte din discursul descriptiv și, în linii mari, se supune acelorași exigențe: luarea în posesie a locului (a chipului) și identificarea trăsăturii-cheie. Cu precădere în portret, contează prima impresie: dur, timid, ezitant, aiurit etc. Pentru a descrie o persoană, trebuie mai întâi să o înțelegem, să propunem o grilă de lectură (chiar și lipsa unei trăsături dominante poate fi o trăsătură-cheie). Oamenii se deconspiră prin detalii (machiaj, cercei, pieptănătură) sau prin haine (snob
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aș fi un pui de bogdaproste Atunci aș fi sărac ... Și pe urmă se uzează copiii gata fasonați Și ei se fac roșii ca merele sau ca un sânge Și atunci trebuie să apuce încă o poezie Contra câinilor de la aiuritul Sepp cel Împuțit (cu voce prefăcută) El zace pe spate Ziua-i sus la Dumnezeu Și suge la scroafangolănită Și în rest nu-l place nimeni Că nu poate nici măcar vorbi Și se vaită și pute Peste sate-ntregi ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
unui târg de provincie scos din tiparele și ritmurile lui tradiționale de un intempestiv proces de industrializare, căutând să-i restituie nu atât biografia, cât mai ales memoria. Închiși în maniile, obsesiile și habitudinile lor, dumbrăvițenii preferă „postura comodă de aiurit”, făcându-se că nu observă, chiar și atunci când îi resimt urmările, că au intrat în mecanismele unei istorii care sfârșește inevitabil prin a-i aplatiza. Punând accentul pe atmosferă, romancierul creionează o lume în derivă, care mai are, măcar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
uriașă numai ca să o facă să dispară la „vărsare”. Armurile timpului, un astfel de inventar de contrarietăți ale sufletului poetic împiedicat în magma vieții prozaice, e continuat de o serie de prozopoeme confesive, cu titluri umoristic savante (Despre glorie, Despre aiuriți), în care se revine la accente retorice teribiliste, compensate însă de un umor complice cu un cititor-copil, căruia par să i se adreseze unele texte (Hoții au furat zăpada). Versul e vag înrudit cu naivitățile argheziene, însă nu are și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
mă ia la întrebări "unde mi-ai fost ieri toată ziua" (?!). Ca să nu-și închipuie ... altceva ... a trebuit să-i spun adevărul. Am convins-o că "am fost cuminte" ... dar m-a avansat în grad de la distrat și aerian la "aiurit" de-a binelea ... și de atunci mă bucur de acest drăguț epitet ... îndulcit în momente mai bune cu "împrăștiat" ... mai ales că asemenea stări ... în diferite alte variante ... mi s-au mai întâmplat (de n-ar fi decât de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dea. Horvath și Pațulea A fost odată ca niciodată un institut de proiectat bascule hidrodinamice de asalt, iar în Atelierul nr. 2 lucrau Horvath și Pațulea. Horvath era ordonat, dar nu fiindcă-l chema Attila Horvath, pe când Pațulea era un aiurit, deși-l chema Ion. Cei doi nu erau prieteni, dar nici dușmani n-aveau de ce să fie. Cine a proiectat vreodată bascule hidrodinamice de asalt înțelege ce vreau să spun. La basculatori și basculatoare contează mult spiritul de echipă. Faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
trebuia să ia din pâine, ca să nu rămână chiftelele fără pâine și nici pâinea fără chiftele, apoi despăturea șervețelul de hârtie pe latura lungă a tăviței de plastic păstrând îndoitura din mijloc paralelă cu marginea de jos a planșetei, în vreme ce aiuritul de Pațulea se urca pe birou cu fundul și, de-acolo, ca și cum sindicatul îl delegase să supravegheze mestecatul colegilor, își morfolea veșnicul său sendviș cu hamsii și arunca priviri aparent dezinteresate, dar în substratul lor freudiene și naționalist, dușmănoase către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-o în brațele tatălui său pe bunica bolnavă. Dintr-un salt, realizat cu rapiditatea și agilitatea unei pantere, Țile a aterizat lângă tatăl său, luându-i din brațe povara la care ținea atât de mult. Macedonenii, tăcuți și dezorientați, stăteau aiuriți pe drumeagul de miriște, neștiind ce să facă și încotro s-o apuce. Moșule, uite-aici. Vezi țărușii ăștia? Aici o să-ți construiești casa în care vei sta, că altfel, la iarnă, dai ortu' popii, clar?! Până atunci o să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
încît a rămas năuc. Se uită buimac la cei tolăniți pe jos. Își revine și turbarea se mărește gradat, ucigaș. Cine? Cine, mă?! Eu, se ridică popenchi Floricel. Eu, scîrbosule, tîmpitule, idiotule, analfabetule. Sergentul capătă o figură de dezorientat, de aiurit. Atunci se întîmplă o adevărată minune. Colegii se ridică, îl înconjoară și în cor îl înjură. Unul lansează chiar o glumă idioată: Ce-ar fi dacă ar cădea în fîntînă, din greșeală? De data aceasta olteanul a luat-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]