4,209 matches
-
fost pe fază? Cred că și ție ți-ar conveni, să rămâi aici cu fanele și fanii etern blocați pe “foarte tare, Dragoș!” salut tocmai m-am certat cu mariah, care susține că nu o iubesc, si sunt în camera alăturată, frecând netul. citesc post-urile, si cred că ai observat cum numele tău devine un ‘sign’ pe care lumea îl transformă în veceu/piață publică. îmi place și postura creatorului de blog, unde intervențiile par semi-divine, iar the ‘real contest
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
de la “aură” omului vostru, oamenii sunt pur si simplu ultragiați. Între Jiji și comunism... Fuck that! Nici nu se va pune vreodată problemă, pentru asta ne zbatem toți pe aici și pe unde îl mai pliciuim pe prietenu-ti din “cameră alăturată”. Eternă și enervanta România! P.S. Scuze pentru typo-ul din postul anterior: a se citi “ont été”. vezi, dragose soluția la bolșevism e să îi zici ce îi zice tânți: Marș d’aici! (dar bag de seamă că e mamamureșana că
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată o sculptură a lui Mihai Buculei. Amintita statuie a lui Ilici, realizată de Boris Caragea, lăsa o impresie stranie: larg descheiat la palton, personajul, pe dedesubt, nu-și arăta decît vesta. (Vezi fotografia alăturată.) Numai o privire foarte atentă putea desluși că dispune și de veston, bine pitit sub cutele mantalei. Să stăm puțin și să cugetăm. Cînd unui om îmbrăcat în palton i se face cald, se descheie la palton. Dacă i se
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
cărturăreasca se destinde și ea într-o baie de limpidități necondiționate, lăuntrice. Dumitru Chioaru face figură unui pictor impresionist care trece de la șevalet la vers: "Primăvară pe cîmp vine o flacăra verde/ odată cu profilul/ femeii (în timp ce udă florile/ în balconul alăturat) pe fondul de lumină/ inutilă fiindu-i îmbrăcămintea; las cartea/ și ochii coboară închiși/ o cascadă, sunetul unor tocuri/ pe scări. Și iarăși,/ mîinile femeii apropiindu-se parcă/ ar da la o parte o mulțime de ramuri -/ o, flacăra unduitoare
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
Constantin Țoiu Joi, unsprezece iulie, pe la amiază, mă întorc de la Bordeaux la Paris cu T.G.V.-ul, trenul de mare viteză. Incomodat de un tânăr american care șade pe un fotoliu alăturat și doarme pe el de oboseală, prăbușindu-se din când în când peste mine la vreo smucitură mai mare a vagonului, mă hotărăsc să mă mut pe un fotoliu liber ceva mai departe, să scap de individ... În scurtele sale
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
a pensionat în 1974). Prezida săptămînal la Muzeul Literaturii serate literare devenite celebre. Se dedica mai ales autorilor din generațiile vechi, pe care-i urmărea însă meticulos biografic și bibliografic. Oprindu-te pe stradă, în curtea BAR sau în aceea alăturată a Uniunii Scriitorilor, avea totdeauna ceva interesant de comunicat, un amănunt picant ori o descoperire senzațională, pe care le debita repede, într-un monolog fermecător, care nu-ți lăsa timp de replică, devenită de altfel inoperantă și din pricina unei surzenii
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
la umplut, sifoane grele, de sticlă albăstruie. Era coadă și, în așteptare, ochii mei se lipeau de mecanismul în care era prinsă gura sifonului. Nu mă plictiseam niciodată să văd cum umple sticla șuvoiul înspumat și știam, de pe un afiș alăturat, că lichidul nu trebuie să depășească un nivel bine stabilit. Cum sifonarul era mereu distrat, trăiam de fiecare dată pericolul exploziei care transforma corvoada într-o aventură palpitantă. O altă operație ciudată era curățatul sobei de bucătărie cu nume de
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
ședea într-o expresie imprudentă și nefericită folosită când îi făcuse un cadou tipului pe care îl cunoscuse înaintea Crăciunului. Se îndrăgostise de el imediat și îi dăruise o pereche de mănuși de iarnă, elvețiene, o frumusețe, pe un bilet alăturat scriind Iubitului meu etern. Eternitate care nu durase decât o săptămână, până după revelion când individul o părăsise. Cusurul de bază al Mariei era că atrăgea ca un magnet neșansele. Mă întreb ce ghinion aveam să-i aduc eu dacă
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
moartea lui Ion Luca Caragiale (care presupune un sugestiv joc de oglinzi, o construcție paralelă între viața tatălui exigent și lipsit de dragoste părintească și cea a fiului aproape renegat) are destule momente savuros consemnate sau pur și simplu expresiv alăturate. Caragiale-tatăl: "... joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceia de calești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!...". Undeva, pe celălalt trotuar, ieșit la plimbare, Mateiu: "... seară dulceagă și
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
cu un traumatism cranian, urmare a unui accident. Tatăl, Timoteo, chirurg ilustru chiar în spitalul unde ambulanța i-a adus copila, incapabil de data aceasta să pună mîna pe bisturiu, rămîne pe tot parcursul lungii, incertei operații într-o încăpere alăturată, lăsîndu-se disecat de propria-i conștiință, acum cînd ar face orice pact cu cerul, cu vii și morții, doar să-și vadă fiica salvată. El percepe această lovitură aproape superstițios, ca pe o pedeapsă a sorții pentru egocentrismul și felul
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
de la publicarea în Bistrița, se republică în întregime cu punctuația și ortografia vremii, cum o scrisese și o expediase redacției poetul. Totodată, acesta este textul variantei întâi, față de cel din cărțile de școală ușor modificat, xeroxat din revistă (v. chenar alăturat). Nu e singurul exemplu de necunoaștere a unor scrieri ale lui Coșbuc. Se irosiră destule; mai sunt încă risipite lipsind până și din cea mai largă ediție, amintită. Este vorba și de unele traduceri realizate de poet, cum e poezia
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
lustruiți, în timp ce rudele, apropiații își iau rămas bun de la el, ciocnind cupe de șampanie (cu pișcoturi?), făcând fotografii, schimbând impresii - o seară de neuitat și ultima deasupra pământului a scumpului dispărut. În societăți mai sărace, se bea țuică, în încăperea alăturată. În dulcea-ne patrie din nou socialistă, dar de astădată pe bune, un eveniment deosebit ce tocmai era în toi, când, cum se spune, însăilam aceste rânduri, aducea în capitala republicii șefii filialelor județene ale partidului la guvernare, spre a
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
puștile în brațe. După mai multe rotiri uriașul fluture litografiat se desfăcu de tot, se lovi de perete și rămase lipit acolo. Laura Farina se strădui să-l desprindă cu unghiile. Unul dintre gardieni se trezi la aplauzele din odaia alăturată și luă seama la încercarea-i zadarnică. - Nu se poate desprinde - zise prin somn. E zugrăvit pe perete. Laura Farina se așeză iar cînd începură să iasă bărbații de la adunare. Senatorul rămase în ușa camerei, cu mîna pe clanță, și
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
altfel, când, la o expoziție de manuscrise literare, mi-au căzut ochii pe acest vers al lui Mallarmé. L-am găsit extrem de potrivit pentru povestea mea. Am renunțat la context și am păstrat doar substantivul și adjectivul. Aceste două cuvinte alăturate rezumă, explică frumoasa mea poveste. De fapt o pasiune nu poate dura ani întregi. Ea trebuie să se desfășoare într-un timp limitat, măsurat. Înainte de a muri, bărbatul meu a pronunțat un cuvânt important, pe care eu l-am pus
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
Laura Guțanu Personajul s-ar putea numi “Joc”. Cartea din spatele coperții alăturate ar putea fi științifică sau beletristică; autorul ei este însă, după cum se vede, Solomon Marcus. Iată o situație insolită, creată de alăturarea dintre numele unui matematician - în primul rând -, cu un subiect complet abandonat vieții obișnuite; fapt ce poate atrage
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
cel mai rău e că toate bagajele mele se aflau în tren. Trag o înjurătură zdravănă, căci am rămas singur pe un peron care s-a golit dintr-o dată, și atunci mă trezesc. Uneori, când lucrăm împreună și ocupăm camere alăturate, Jean-Claude Carrière mă aude țpând prin peretele subțre care ne desparte. Nici măcar nu tresare, și-și spune: "e iarăși trenul care a plecat." Și, într-adevăr, a doua zi încă îmi mai amintesc de trenul acela care, încă o dată, a
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
cu câțiva saci de ciment, mai mulți tineri, fiecare cu farfuria lui, mâncau dintr-o tocană gătită de Mircea Dinescu. Mai aveau la dispoziție vin și țuică produse tot de el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv printuri, manuscrise și dactilograme. - Citește asta, bătrâne Am citit și am râs. Era vorba
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
care s-a făcut, printre altele, culpabil vechiul regim. Căci ce altceva ar putea fi numit decât "crimă", propaganda "libertății" cetățenilor din țările socialiste închiși, în fapt, ca-n colivii de oțel în granița lor? Cum altfel decât crimă apare, alăturat acelorași discursuri propagandistice, delictul de-a fi deținut "130 forinți RPU și 5 mărci germane"? - cum specifică actul de acuzare și condamnare al autorului. O carte cu astfel de conținut cum trebuie să fie? - se-ntreabă singur autorul. Răspunsul lui
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Vineri, 16 aprilie 2010 începând cu ora 20:00 “La Baza” (lângă cub, în catacombe pe strada Ștefan cel Mare) vă invită să vă alăturați celebrei trupe “Sarmalele Reci” care vor susține un concert live. Formația ce în luna acestui an a împlinit 16 ani de la înființare, va cânta live piese vechi, care i-au consacrat în delungul timpului dar și piese noi: “Pielea mea
Concert Sarmalele Reci @ La Baza, 16 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94788_a_96080]
-
1540 goală, înfășurată doar în părul blond, auriu, în care era îmbrăcată în pustnicia ei, alte vestmânte neavând... Artistul s-a inspirat după Magdalena lui Albrecht Dürer de pe la 1505, mult mai severă, mai clasică, după cum se vede într-o fotografie alăturată. Magdalena lui Erhart este o Evă sexy, o nemțoaică de lemn policrom, părând de marmoră, una gălbuie; dar, după crăpăturile de la glezne, se vede că e de lemn, unul atât de fin lustruit ca și de patina timpului... Sânul mic
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
de falsificare incontinenta a formelor sale și de promovare a acestor falsuri pe piața noastră de artă, fenomen întreținut de complicități instituționale halucinante, destinul în lume al marelui nostru sculptor își urmează traseul sau legitim. Monica Joița urmărește, în textul alăturat, intrarea lui Brâncuși în sec. XXI, prezența sa în universalitate și unghiurile de receptare ale operei sale cu totul ieșite din comun, care își diversifica sensurile și se îmbogățește pe masura ce apar date noi din arhiva brâncușiana, pusă recent la dispoziția
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
mai mult, și pe care școlarii o învață și azi la lecțiile de istorie. Căsuța avea două odăițe. Văruite și ele în același alb orbitor. în cea din fund, care, iarna, slujea de bucătărioară - vara se gătea într-o anexă alăturată, acoperită tot cu olanele aproape înnegrite de vreme și care probabil la început fuseseră roșii ca în tablourile pictorilor români aciuați pe aici, ca în sudul Franței, cel mai vestit fiind maestrul Dărăscu - așa dar, în odăița din fund se
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
în închisoare. Atunci am vizitat-o de două ori. Stăteau în pod, lampă cu gaz, cu scânduri pe jos care erau și rupte. Trăia și cumnatul ei, arhitectul George Cantacuzino, și el a locuit cu ea acolo, într-o cameră alăturată. El, în '42, la nunta Marinei Știrbei, a fost naș împreună cu Martha. Marea nuntă, splendida nuntă, cum a zis ambasadorul acela și șef diplomatic " Cred că e ultima nuntă aristocratică din Europa" și așa a fost. Nunta Marinei a fost
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
prin coduri, Virgil Mazilescu a început să scrie sedus fiind de achizițiile avangardiste ale poeticii europene și autohtone și în răspăr cu lirismul vremii. Ruperile de ritm, incoerența în idee și limbaj (de aici încadrările în suprarealism), delirul de cuvinte, alăturate aparent fără noimă, poeme fără titlu și fără final, absența punctuației și a majusculei fac din poezia lui Virgil Mazilescu o contemporană a avangardelor. În primele trei volume căutările autorului merg spre o rafinare formală a discursului. Nu ideea, nu
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
nativ (10 m înălțime) în colțul parkingului din imediata vecinătate a Pieței, a condus la inițiativa adoptării acestui brad că Brad de Crăciun ideal, atât pt 2008 cât și pt viitor. El poate fi observat în centrul imaginii Google Map alăturate, între străzile: Rue Clark spre rue Sewel l . În al doilea rând, existența unor situații de forță majoră (că tristețea provocată de decesul sculptorului Vasile Gorduz autor al efigiei eminesciene din Piață) au împiedicat pe maistrul Marc Marinescu Dinu Constantin
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]