1,218 matches
-
fete ale aceleași monede, fără de care nu putem trăi. Articolul e pentru (ne)mincinoșii, mincinoasele care o sa jertfească cîteva clipe din existența lor ca să-l citească. Întrebați-vă de cîte ori ați mințit azi, dacă ați pierdut firul, nu vă alarmați, nu sunteti singură. Dacă nr 1, vi se pare teribil...treceți mai departe, recunosc atunci ca sunteti originală.
Je l’aime, “Elle” m’aime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82844_a_84169]
-
care s-au referit la gala din 4 aprilie și chiar la unii beneficiari direcți, oameni de teatru (a căror "ignoranță" era un alibi moral). Din mai multe puncte de vedere, premiile cu pricina ar trebui, mai degrabă, să ne alarmeze decît să ne bucure. Nimeni nu s-ar fi opus ca M.C.C. să instituie Premii Naționale pentru literatură, artă, teatru, film etc., și ca premiații să fie reprezentativi, dacă nu neapărat și foarte numeroși. Primul semn de întrebare îl ridică
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
cu glas plângăreț: "Copii, ce răi sunteți, copii! Ce v-am făcut?". Și, desigur, prin aceasta ne provoca o și mai mare ură. Într-o vară, spre seară, femeile au început să se agite brusc prin curte, bătrânele să se alarmeze. "Moare vrăjitoarea! Moare vrăjitoarea!". Un grup mare, învingându-și frica, a spart ușa și a năvălit în cameră, călcându-se unul pe altul și împiedicându-se de prag. "A murit, a murit deja vrăjitoarea" N-am văzut nimic, din cauza spinărilor
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
liberalilor și, se pare, la sugestia unei cunoscute poete). CNSAS a comunicat poetului Ion Gheorghe dosarul personal. În dosar, apare, în legătură cu o anchetă de Securitate, numele dlui Ristea Priboi, pe atunci locotenent în instituția cu pricina. Dl Priboi se arăta alarmat de pesimismul unor pagini din România literară. Întrebat cum se face că CNSAS una spune, alta fumează, încercînd a-l scoate basma curată pe cititorul revistei noastre, dl Onișoru a declarat: "Din informațiile noastre (!?), dînsul era tînăr pe atunci. Abia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
fie și nu-i fie cu supărare - despre Regina Mamă, titulatură redată prin Muma Zmeilor : „Mare cît o casă cu două caturi, aduce la înfățișare cu o bătrînică. Totuși e întotdeauna mascul, obsedat de răpirea de prințese. Acestea nu se alarmează prea tare cînd, ieșite la cules de ciuperci, întîlnesc o băbuță, fie ea și mătăhăloasă. Spaima vine mai tîrziu, cînd, îndeobște, e prea tîrziu." Despre limba noastră, iarăși nu vă faceți griji, autorul pare să știe puține și transliterează prost
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
atât de mult cultura, arta, literatura (considerate ca fiind, de-a valma, „burgheze")? Cum de ne puteam umple mintea (și pretindeam s-o umplem și pe-a altora) cu biata „gândire" a lui Mao? Cum se face că nu ne alarma cultul personalității? De ce nu înțelegeam că sacrificiul radical al individului este antecamera totalitarismului? Etc. (îmi închipui că în România aceste întrebări își găsesc un ecou diferit de cel din Franța). Și apoi, e foarte posibil ca generațiile diferite să nu
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
calomniei), ieșirile grave ale unui secretar de stat de la Ministerul Justiției, Dorin Trifoi, discriminarea inadmisibilă între om (cetățean) și funcționarul public sînt fapte care ne discreditează în fața Europei. Comentariile defavorabile apărute în Le Monde, Financial Times și altele nu-i alarmează pe oficialii noștri. Nu. Reacția este aceeași: "cum au îndrăznit "ăia" să scrie așa ceva despre noi sau despre mine?", se oțărăsc barosanii? Nu este departe ziua în care ziariștii vor sta după gratii, jupuiți de bani, în care circulația să
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
nici unui alt neam nu ne va pândi o primejdie mai mare ca din partea femeilor, dacă le vom îngădui să se adune laolaltă...”. Astăzi ar fi linșat un orator de-ar îndrăzni să pronunțe frazele antifeministe ale lui Cato, cel care alarma auditoriul masculin cu spectrul posibilei emancipări a femeilor. Sună profetic întrebarea, consecutivă afirmației că femeile jinduesc după libertate: „Și atunci, dacă vor cuceri astăzi acest drept, ce nu vor mai încerca mâine?” Știm acum că „mâine” a devenit și ieri
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
cumpere nu poate ajunge la ele. Discuțiile de la Neptun nu au eșuat totuși în derizoriu, s-au spus multe lucruri interesante, deseori depășindu-se problematica strict literară. Alexandru George s-a referit la emigrarea tinerilor, un fenomen care trebui să alarmeze deoarece a luat proporții. De exil românesc, a spus Alexandru George, nu se mai poate vorbi, întrucât există acum posibilitatea de a circula, de a reveni în țară după voie. S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
lor anodine: "De cînd e singură mîncatul i se pare o corvoadă. Trupul ei cel mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte ca mintea ei să decanteze limpede, precisă, netă, conștiința acelei nereguli: respinge mîncarea, somnul - sau se îmbolnăvește și își pierde vlaga" (pp. 130-131). În Sumbria nu există destine fericite. Singurătatea, eșecul, deziluzia, nefericirea sînt înscrise în gena locuitorilor acestui
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
W. Bush a stîrnit balaurul. Și acuma sunt lucruri care se întîmplă augumentat, din ce în ce mai mari. Grave de tot. Nu știu unde va duce chestia asta. Adaug aicea o chestie sentimentală, personală, ca să mă înțelegeți ce vreau să spun, vis-ŕ-vis de ce sunt foarte alarmat. Eu am avut abia la 54 de ani știrea că voi avea un copil. Care s-a și născut. Și acuma are 31 de ani, sau 32. Care e un băiat foarte deștept și foarte simpatic.Îl găsesc mult mai
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
vântura vântul". Cantemir solicita cititorului să-i recepteze romanul ,cu voioasă simpatie", deci cu aderență consimțit la ideile textului nu lipsit de dificultăți stilistice. ,Ascultați și auziți", noima predicii, striga din amvon Antim Ivireanul. Și nu sunt singurii noștri scriitori alarmați de neinițierea și chiar recalcitranța receptorului la subtilități. Citiți până pricepeți că ,prin țigani se înțeleg și alții, care tocma așa au făcut și fac" (s.n.), avertiza Ion Budai-Deleanu în scrisoarea ficțională introductivă la poema sa eroicomică, }iganiada. Notele din
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
televizor. Ne vom menaja, evitând discuțiile în contradictoriu, emoțiile privind intrarea României în U.E., până nu se risipește aceasta, tari pe NATO și cu credința nestrămutată într-o Axă susținută deocamdată pe miraculoși stâlpi de aer. Apoi, de ce să ne alarmăm tot pomenind termenul de cincizeci de ani, când peste o vreme vor fi numai treizeci și șapte sau doar douăzeci și opt? Zilele trec încet, anii trec repede - spunea tata. Dar chiar și autoritatea ar putea într-un moment de fericită scaldă
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Dacă aș fi proaspăt de tot numit ministru al Culturii, nu aș face și eu la fel?... Adică, niciodată nu poți ști ce dă din tine. Adevărul e că pe mine, sincer să fiu, nu acest tip de excese mă alarmează. Pe mine, pe gânduri mă pun cei ce se uită chiorâș la cultură. Trec peste trogloditul noi muncim, noi nu gândim. El iese din discuție ca orice neghiobie prea plină, de se revarsă... Nu la clasa analfabetă mă refer, ci
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
Manolescu, odată, lucrurile s-ar răci (ceea ce, în definitiv, se poate întâmpla oricând în lumea literară), acest scurt citat din marele autor francez, introdus ca martor, ar aduce pe loc între noi lucrurile la temperatura normală. Portret ce i-a alarmat mai curând pe alții, cum se întâmplă. Se știe ce spunea Goethe... că, pentru un valet, nu există genii, întrucât cunoaște toate intimitățile stăpânului; și-i face pantofii, îi lustruiește, și-l perie, îi îmbracă hainele scumpe, să vază cum
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
Nu mai au nici apă, nici mâncare, nici n-au cum face rost și-asta dă naștere la frecvente certuri, certuri pe care Ulise le curmă din rădăcină: să n-audă o vorbă. Un sforăit. Orice zgomot i-ar putea alarma pe troieni asupra capcanei. Se ivesc zorile. Ziua trece, nu vine după ei nimeni. Ulise își ascunde nervozitatea. Ceilalți războinici, nu. Le e foame și, de câte ori se plânge vreunul că treaba nu merge cum trebuie, Ulise amenință că strânge de
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
adică gunoiul. Sufletul candid al celui ce lasă din mână departe de orice ghenă conținutul pungii de plastic, îi rămâne necunoscut pasagerului de altunde, nasul lui, obișnuit cu miresmele tari ale buteliei de spray primește efluvii ciudate, sălbatice, care-l alarmează. Și iată, cum, din te miri ce, ia naștere un malentandu! Și se produce un scandal, încât am, n-am frac de firmă și pantofi de lac, invitația la selectul club european îmi este pusă sub semnul întrebării. Îmi zgârie
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
intersectează În creația lui Aris Fioretos (Adevărul despre Sascha Knisch, Ed. Polirom, 2006) ca două laitmotive ce deosebesc persoana de imaginarul proiectat. Cu partea sa de inconștient, imaginația este domeniul explorat În numeroase rânduri de Sascha Knisch, care se arată alarmat de intriga spirituală a propriului destin, dispus să ignore orice pseudonim și Încercând să creeze o investigație retorică a morții. Întreaga ambuscadă pornește În contradicție cu două aspecte primordiale: iubirea (respectiv partea sexuală) și trecerea În neființă a unei persoane
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
TVR3, la 6 decembrie 2013, și care include mesaje puternic antisemite”. “Date fiind eforturile depuse și de Guvernul României și de cel al Statului Israel de a combate xenofobia, rasismul, antisemitismul și discriminarea în toate formele, ar trebui să fim alarmați de astfel de manifestări care ar putea da un impuls sentimentelor antisemite din România”, se mai arată în comunicat.
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
ritmic...Știi ce-i asta? Apoi misterios: un meci, la Wimbledon, între Dementieva și... ghici! Una din surorile Williams, riscam... Da, băi, cum de te-ai prins? Iar dacă îmi dădeai un telefon din depărtări albastre, te opreai brusc... mă alarmai... Hei, ai murit, ai leșinat, ai fugit iar de acasă cu rockerii ăia ai tăi jegoși, împuțiți, unde ești? Izbucneai în rîs subțirel, nestăvilt, pătimaș...Chiar n-ai simțit, chiaaar n-ai simțit? Te-am strîns de fir, băi! Cîte
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
a.c., de evocare a lui Ion Minulescu la 60 de ani de la moartea sa (11 aprilie 1944), relatează că, atunci când Muzeul Literaturii Române a pus o placă memorială la intrarea blocului în care locuise poetul, câțiva locatari s-au opus, alarmați că s-ar fi putut afecta structura de rezistență a clădirii... Amintiri își încheagă trup și în mine, din negura anilor de liceu. Profesorul nostru de economie politică scria poezii publicate în suplimentul literar al ziarului local. Pastișe după Barbu
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
orice sfat potrivnic e considerat ca o lezare a sfintelor lor drepturi de om! Cum educațiunea nu e numai transmiterea valorilor de cultură de la o generație la alta, ci mai e și pregătirea viitorului în sufletele tinere, să nu ne alarmăm de doleanțele celor reacționari. Totuși, trebuie să ne întrebăm de cauzele cari au provocat în tineretul feminin de azi nu numai o îndepărtare de la idealul feminin din trecut, dar o deviare de la însuși tipul feminității. Ideologia egalității s-a dovedit
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
pe lângă activitatea intim înăsprită a fetelor de azi. Las la o parte țigara și alcoolul; încep a fi luate dintr-un gest ștrengăresc - devin obicei și ajung nevoi tiranice! Las altora - mai competenți - să denunțe pericolul acestor obiceiuri cari au alarmat pe mulți medici fiindcă pun în joc viitorul rasei. Nu vreau să atrag atenția asupra defectelor și păcatelor ce apropie pe femeia modernă de bărbat, ci mă voi opri numai asupra unor însușiri cu care sentimentul public tinde să o
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
se exprimă în gesturi anarhice, exasperate, distinctive la acele tinere ce sunt sincer și cinstit pătrunse de această nevoie - iar la cele mai superficiale, degenerează - sub ochii speriați ai generației părintești - în gestul mai puțin interesant, dar singurul care a alarmat și care e gestul de provocare! Ca și cum nu și-ar avea eroismul ei specific, ca și cum nu l-ar fi dovedit veacuri de-a rândul! Ea, care dă viață, are menirea s-o apere. Eroismul ei nu poate sta în cuceriri
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
mai poate proteja. "Știu eu? zice dubitativ o băbuță. Era foarte cald și în copilăria mea, dar nimeni nu se speria de asta; e luna lui Cuptor, spuneau oamenii cu înțelegere. Cred că și buletinele meteo au darul să ne alarmeze; ne așteptăm dinainte să se întîmple ceva rău și suportăm mai greu capriciile destul de firești ale vremii. Păi dumneata vorbești de oamenii care trăiau la țară și se acomodau treptat cu soarele, nu ca noi care ieșim, nepregătiți în vipia
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]