24 matches
-
accesului spre o lume cu mișcarea ei în timp și spațiu cu tot ce poate fi receptat și reprezentat:” Roșul din basmaua mea/ s-a mutat într-o lalea./ din crâmpei de cer, rochița/ și-a și-a făcut-o albăstrița./ Floarea-Soarelui, mai mare,/ Și-a pus pălării de...soare “(“În grădină “. Pag.21 ). Ca în jocul de-a ceva, ficțiunea naște o lume din cuvinte, în care imaginarul individual se supune imaginarului colectiv realizând acel inter-esse, statornicind interese comune. De
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012[Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
forțele proprii și entuziasm americănesc, să-l rănească din prima la coaste pe Maestrul Forței Întunecate. După care, pe Vader îl ia la poceală Rey, fata care schimbă ciomagul cu sabia albastră Jedi, îndată ce se scoală Forța în ea. Cu Albăstrița, ea i-o îndoaie lui Darth pe Roșioara, deși, mai devreme, zisa Albăstrița, mânuită de negrul Comedy, fusese dată peste cap de o simplă armă de metal, utilizată ca ghioagă de un soldat oarecare. Eu știam că sabia de lumină
Star Wars – Forța se scoală () [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
Maestrul Forței Întunecate. După care, pe Vader îl ia la poceală Rey, fata care schimbă ciomagul cu sabia albastră Jedi, îndată ce se scoală Forța în ea. Cu Albăstrița, ea i-o îndoaie lui Darth pe Roșioara, deși, mai devreme, zisa Albăstrița, mânuită de negrul Comedy, fusese dată peste cap de o simplă armă de metal, utilizată ca ghioagă de un soldat oarecare. Eu știam că sabia de lumină spintecă orice, cu ea, Qui Gon Jin, în episodul „The Phantom Menace”, săpa
Star Wars – Forța se scoală () [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
bun (1996), în care vorbește cu duioșie, sensibil și sentimental despre oameni de azi care se comportă ca niște făpturi din basme. SCRIERI: Glasul poetului, Cluj-Napoca, 1994; Gânduri duhovnicești, Cluj-Napoca, 1994; Gaudeamus, Cluj-Napoca, 1994; Seara dimineților, Cluj-Napoca, 1994; Macul și albăstrița, Cluj-Napoca, 1994; Piticul cel bun, Cluj-Napoca, 1996; Farsele unui îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Piticul cel bun”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 83; Mircea Popa, „Piticul cel bun”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1874. Ct.C.
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
Și troscotul e bun la boli femeiești și trepădare, la arsură pe stomag și atacați. Dar patlagina, știe orișicare, e bună și de nădușeală, la răceli și usturimi, iar cu o frunză oprești sângele din tăietură. Floarea grâului, corobatica ori albăstrița e bună la ramatizm și la roșața ochilor. Dacă ieși greu afară, e bună cicoarea. Arnica îți dă roșață în obraz și, când se întâmplă să te învinețească omul, tot cu arnică te tămăduiești. Pentru mâncărime e bună turița mare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
1 iunie Rudbeckia hirta 15-30 aprilie 21 mai Salvie 1-15 aprilie 21 mai Senecio cineraria 1-15 februarie 7 mai Urzica decorativă 1-15 aprilie 1 iunie Verbină (sporisă 15-28 februarie 21 mai Răsaduri plantate în aer liber ale câtorva plante anuale Albăstrița Sfârșitul lui aprilie Cârciumăreasa Jumătatea lui mai Ciucușoară Sfârșitul lui aprilie Clarkia Sfârșitul lui aprilie Condurul-doamnei Sfârșitul lui mai Coreopsis Jumătatea lui mai Crăiță Jumătatea lui mai Crizantema Sfârșitul lui mai Filimica Începutul lui mai Floarea miresei Începutul lui mai
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
tot pe acolo, planta numită telegraf, Tradescantia, e revendicată - cum altfel decât ca barbă, și de popă, și de - sic! - jidan. O garofiță sălbatică ține ungurului loc de barbă. Până și Împăratul are barbă, panseaua În Țara Făgărașului, respectiv o albăstriță În Mărginimea Sibiului. Și chiar Între graminee găsim pricină: bărboasa. Barbologia Își face de cap, Împodobind cu același nume mai multe plante deopotrivă. Barba bradului e În același timp și a ursului, iar barba caprei, ca și a ursului denumesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
informal, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj], p. 19-22. [14] BOBOC, ELENA; APETREI, DORINA, Repere teoretice și aplicative în interpretarea textului literar. Manual pregătitor pentru gimnaziu. - Ed. a 2-a. Iași, Petrodova, 2002, 318 p. Conține bibliografie [15] BODICEANU, UCU, Albăstrița, carte de citit și colorat / Ucu Bodiceanu ; il.: Bodi Antal. - Cluj-Napoca, Nevali, 2002. [16] BURNIC, ELISABETA, Drumul spre performanță: teste pentru evaluarea capacităților elevilor clasei aIV a. Limba română, matematică, științe/Pop, Adriana (coordonator), Burnic, Elisabeta; Dicu, Mariana; Marina, Adela
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
arbore ori un animal și mai rar formele de relief, care necesită poate o mai adâncă Înțelegere; nivelul negentropiei lor e mai puțin evident decât cel al vieții. Orice formă de viață, cea mai umilă plantă ori animal, păpădia ori albăstrița ori sclipirea metalică și multicoloră a gușterului din iarbă, nu sunt altceva decât negentropia acumulată de ele, În raport cu entropia mediului golaș. Își poate imagina cineva muntele altfel decât acoperit de păduri? Dar, nu numai lumea vie, dar și cea pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
221 Cal. Vitan - nr. 223 Str. Vlad Județul - nr. 2 - 16 Str. Voineasa Str. Vrejului Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 13 Bl. D. 1 Decembrie 1918 - nr. 62 - 72 Bl. D. 1 Decembrie 1918 - nr. 49 - 53 Int. Albăstriței Int. Antenei Int. Argintului Str. Armeniș Str. Barbu Lăzăreanu Ale. Berevoiești Str. Bogdan Gheorghe Tudor Str. Burniței Ale. Câlnău Bl. D. Camil Ressu - nr. 56 - 70 Bl. D. Camil Ressu - nr. 72 Bl. D. Camil Ressu - nr. 74 - 76 Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice, printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica archangelica"), narcisă ("Narcissus stellaris"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), opaițul Munților Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
antropic. Activitatea omului în ultimele două secole a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna", "Euphydryas aurinia", "Apatura metis", "Hyles hippophaes", "Kirinia roxelana", "Maculinea arion" (albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena", "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori (cu elemente submediteraneene, mediteraneean-pontice, balcanice, de stepă și silvostepă, asiatice, eurasiatice, pontice, caucaziene) distribuite etajat, în concordanță cu
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul ("Festuca cinerea"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), alior ("Euphorbia cyparissias"), sclipeți ("Potentilla erecta"), albăstriță ("Centaurea micranthos")., sipică ("Scobiosa ochroleuca"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus") sau păștiță ("Anemone nemerosa"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale protejate sau zone de agrement), astfel:
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoțelul cu frunze de crin ("Adenophora liliifolia"), coșaci ("Astragalus onobrychis"), albăstriță ("Centaurea jacea"), dioc ("Centaurea phrygia"), clopoței (din speciile: "Campanula rotundifolia, Campanula patula ssp. abietina, Campanula persicifolia"), ciucure ("Campanula glomerata"), fierea-pământului ("Centaurium erythraea ssp. erythraea"), garoafe (din speciile: "Dianthus viscidus, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum"), degețel galben ("Digitalis grandiflora"), frag ("Fragaria vesca
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), specie protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță ("Asplenium
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
chalcites, Colias erate, Cucullia fraterna, Cucullia tanaceti, Cupido osiris, Calyptra thalictri" (molia vampir), "Dichagyris candelisequa, Eilicrinia trinotata, Epilecta linogrisea, Episema tersa, Euxoa cos, Hadena irregularis, Hipparchia volgensis, Hyponephele lycaon, Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Maculinea arion" (albăstrița pătată), Saturnia pyri (fluturele ochi de păun mare). Flora ariei naturale este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Flori și ierburi: târtanul ("Crambe tataria"), capul șarpelui ("Echium russicum"), sânziana de stepă moldavă ("Galium moldavicum"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla grandis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), albăstriță ("Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), garofiță ("Dianthus capitatus"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), glodurariță ("Leuzea altaica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), micsandră ("Erysimum officinalis"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]