77,812 matches
-
a lăsat condusă de susurul lichid și sursa de lumină... -Copilul dumneavoastră este cam străveziu... E aproape verde!... Deceți-l la pediatru doamnă! E parazitat și anemic, desigur.... -Nu, doamnă, copilul nostru este perfect sănătos, e în afara oricărui pericol. Noaptea e alb și crește, ziua e verde, așa este el, are fel de fel de amintiri, a învățat unele cuvinte... Nici medicii nu se mai miră .... Mie îmi spune „mama” iar soțului meu tot „mama”... E un scump!... -Lasă, iubito, hai mai
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
Acasă > Orizont > Ganduri > SĂ NU UITĂM NICICÂND... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului Am deschis fereastră și un aer rece de iarnă a pătruns în cameră. Totul este alb și înghețat; nimeni și nimic nu se mișcă; nu se aude nici un zgomot. Așa se întamplă în fiecare sîmbătă și mai ales în fiecare duminică. Oamenii se odihnesc după o saptamana plină de muncă și stres. Liniștea ..și-a întins
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de DOINA THEISS în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345361_a_346690]
-
i venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de furie și gelozie. „Ce face nenorocita asta acolo, băi frate! Cum a ajuns aici? De ce mă minte că se închide târziu restaurantul? O credeam femeie
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
ca să aibă mintea limpede. A lăsat‑o să doarmă până după prânz, cu riscul că va întârzia la serviciu. Nu știa în ce tură va lucra ea. A dormit și el, neîntors. S‑a trezit la prânz, obosit, insuficient refăcut. Noaptea albă și supărarea lăsaseră urme adânci pe fața lui. Au mâncat târziu, în timp ce priviri furișe se strecurau de la unul la altul, fără a cunoaște ce motiv are fiecare să tacă. - Ți‑ai dat demisia de la restaurant? a întrebat el după ce a
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
o rară frumusete. Toate anotimpurile sunt cântate , dar e copleșit de toamnă: „E toamnă-n poezia mea” (Matcă) „Venea o toamnă printre noi” ( Și înviem) „Plecăm c-o toamnă fiecare” (Plecăm) Cu aceleași reverberații lirice răsună și poemele „Vară”,”Averse”, „Alb”, „Dans”Limbajul poetic e unic, pictural, capătă valențe materiale uneori, e inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
roșu sângeriu în cele trei colțuri. Apoi s-au stins și ele și s-a deschis un fel de trapă prin care se lăsă o scară, iar pe ea au coborât niște făpturi înalte, cu plete blonde, îmbrăcate în straie albe largi, care au mers parcă plutind spre piatră. Au făcut înconjurul ei, apoi, nu se știe de unde au apărut în mâna lor niște unelte care emiteau o rază luminoasă foarte puternică. Cu mișcări sigure au început să prelucreze stânca încet
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
dubiu, era Sfinxul... Știa din legendele care circulau că se mai numea și Kogaionul ( sau Capul lui Ion). În jur erau oameni îmbrăcați în alb, în număr de zece, privind la Cel ce le vorbea. Înalt, viguros și cu părul alb stătea în fața lor. Toți priveau spre stânca Kogaionului ce parcă că le transmitea ceva. Oare, erau cei ai lui Deceneu ? Ce va urma ?! Un sacrificiu ritualic sau o inițiere ? Dintr-odată o lumină aparte apăru peste Sfinx, ceva în formă
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
apropiat, a mai fost acolo de multe ori, chiar și băut, cunoștea locul, parcă și peștii îl cunoșteau. La mijlocul podului a scăpat volanul și a zburat... a zburat și tânărul deasupra trambulinei într-o poziție de statuetă albastră, peste inundația albă a zăpezii, își făcea ochi pentru taică său, vroia să zărească perimetrul apei care l-a înghițit, cu mașină cu tot, fără niciun pește prins. La mijlocul podului a scăpat volanul și a zburat peste bordură, botul mașinii îngropându-se în
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
Culorile calde ale soarelui în apus s-au suprapus peste fața rece și albastră a mării într-o mângâiere, el îi prindea mijlocul într-o simfonie de Brahms și o umplea cu sunete dulci, care se urcă pe vârful sânilor albi, cu picățele de nisip. Soarele mai râdea cu ultimele forțe, îi învăluia în mantale grele, roșii-portocalii, el apucă gâtul femeii cu atingeri răscolitoare, ca buzele să se deschidă într-o chemare nestăpânită, apa le ajungea peste coapse, le mângâia șira
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VALS DE FLUTURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului un ger cumplit schimonosește fumul în ghemotoace albe zgribulite ca așchii ascuțite cade scrumul din jaruri care ard încremenite în aer vălătuci inerți de aburi zac doar o clipă și se prăvălesc la fel cum țurțuri cad din ninse jgheaburi și pe trotuare ace risipesc o sanie alunecă
VALS DE FLUTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382323_a_383652]
-
una-alta, pentru seara cu pricina, când toți - nu-i așa? - trebuie să purtăm “desuuri” curate & ofertante. SFÂNTUL VALENTIN poate veni, la o adică, și cu bomboane RAFFAELLO, care mă trimit cu gîndul la lapte & nucă de cocos, în cutiuțe albe, cu o panglică roșie elegantă desenată pe ele. Dar și la alte bunătățuri, FERRERO ROCHER, tot “bumboane”, dar alt stil. Sau o sticlă de șampanie CASHMERE, hîm, ce ziceți, n-ar trebui să “echipeze” seara? Inimioare de pluș, roșii? Da
De "Valentin" [Corola-blog/BlogPost/99656_a_100948]
-
în recunoașterea plină de franchețe a unei neliniști existențiale, ce are ca rezultat destrămarea universului ce o ține captivă: “m-am tot luptat cu îndoiala, cu moartea care îmi pândea numele... și-acum pot să evadez cu liniștea unei nopți albe!” (Scoicile își caută locul). Acest univers, amintind de spațiul lui Dostoievski, în care viața este văzută ca închisoare, la Daniela Voiculescu este viu și în expansiune. “și închisoarea mea va crește ca un turn din vise, povești și speranțe... cât
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
îmbrăcată în rochia de mireasă, stârnind nu puține comentarii din partea trecătorilor. Desigur, apariția ei depășea ceea ce oamenii erau obișnuiți să vadă în orele dimineții, în plin centru al orașului. O mireasă la vârsta senectuții nu-și mai pune o rochie albă de dantelă, cu o trenă care mătură trotuarul. Dar tocmai această ciudățenie îi procură Lindei un sentiment de euforie. Ca să uluiești niște necunoscuți așa dintr-o toană, într-o zi obișnuită, merita să te dai un pic în spectacol. Capriciu
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Suflete, Deschis-ai iernii fereastra primăverii tale și ninge Rai cu vii petale, a clipei trecere vrei să-ți fie zbor, simți cum pașii vieții nu mai vor albe corole înfrățite luminii a strivi; lasă-le urma să și-o piardă în visul de a fi, eternității se vor regăsi. Contemplă și te bucură, viața iți era ascunsă în taina iernii rece, mori și devino a ta măreție, creație
CONTEMPLAȚIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371782_a_373111]
-
la niversare.... în fiecare 31 ( de ziua limbii române) lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă azi plec în rodin la cuvântul Dor născut în mijloc de ianuarie la mine, peste deal leg în băsmăluță albă frunzele de plop în tremurul din prima tinerețe o albăstrea cu parfum de azi ca semn de carte un fir de busuioc după ceaiul din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DACĂ VERSUL ALB E VERDE Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă versul alb e verde Și cel verde-n alb răsare, Universu-n vers se pierde În amestec de culoare. Iar când roșu-n
DACĂ VERSUL ALB E VERDE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345574_a_346903]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DACĂ VERSUL ALB E VERDE Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă versul alb e verde Și cel verde-n alb răsare, Universu-n vers se pierde În amestec de culoare. Iar când roșu-n alb se schimbă, Albu-n roșu spumegând, Împreună-ncet se plimbă Prin lumină meditând. Și încet mă prind de verde, Albul
DACĂ VERSUL ALB E VERDE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345574_a_346903]
-
amestec de culoare. Iar când roșu-n alb se schimbă, Albu-n roșu spumegând, Împreună-ncet se plimbă Prin lumină meditând. Și încet mă prind de verde, Albul vine suspinând, Roșul se aprinde-n gene Transformându-se-n cuvânt. Dacă versul alb e verde Și cel verde-n alb răsare, Universu-n vers se pierde Dăruind o nouă stare. Referință Bibliografică: Dacă versul alb e verde / Doru Ciutacu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor
DACĂ VERSUL ALB E VERDE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345574_a_346903]
-
încet mă prind de verde, Albul vine suspinând, Roșul se aprinde-n gene Transformându-se-n cuvânt. Dacă versul alb e verde Și cel verde-n alb răsare, Universu-n vers se pierde Dăruind o nouă stare. Referință Bibliografică: Dacă versul alb e verde / Doru Ciutacu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doru Ciutacu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DACĂ VERSUL ALB E VERDE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345574_a_346903]
-
o metaforă nenuntită nu-ți voi spune cuvintele care fac luna să descrească un înger mai trece prin ochii mei abia șoptit așa cum s-ar asculta inima mea de către inima mea când una din ele nu bate apa degustă grafica albă a norilor vântul prin valuri un strabism al durerii pierzi amintirea mea ca pe o floare căzută de la butonieră pe canale venețiene când mor pescăruși de prea mult zbor iar luntrașul se îndepărtează grăbit http://www.youtube.com/watch?v
CĂLĂTORIE DE NUNTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344742_a_346071]
-
anului curent, Revista Zeit vă prezintă numărul 60, peste care s-a așternut generoasă zăpada mult așteptată, bucuria fără margini a copiilor, care, aflați într-o prelungită vacanță dintre semestre, uită să mai intre în case, fascinați fiind de imensitatea albă care tronează peste întreaga noastră patrie. După cum scrie domnul Cătălin Moldoveanu în Editorial, Zăpada noastră cea de toate iernile! a sosit și aici, în țara celor care se blochează atunci când vine sezonul foarte rece. Nu știu cum se face, dar, de fiecare
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu, și mereu clopotele depărtându-se ca niște cirezi într-o pădure de vis prădată de flutiri albi și de păsări albastre, s-a desfrunzit și gura ta de acel roșu care mă amețea,cuvintele se risipesc, norii vin în haite să ne-nvăluie cu ruine de amintiri care-ți umbresc obrajii tăi atât de îmbujorați altădată, gura ta
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
Acasă > Poeme > Devotament > CLIPELE DEVIN REGINE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din a cerului splendoare, locuit de Cel divin, Trandafiri albi de zăpadă, ninge ochi aquamarin. Se aude cum respiră-n taină stelei veșnicia, Renii tulbură omătul, viscolindu-mi nostalgia. În lumina născătoare de un alb imaculat, Îmbrăcată în turquaz de un fluture-mpărat, Mă visez copil în casa decorată cu
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
nesuportat. Ar fi vrut să fugă, dar mâna lui Maur o strângea cu atâta putere. La deschiderea ușii dormitorului, surpriza era de nedescris. Toate nuanțele de albastru erau așternute, pe pat, pe pereți, la fereastră ... nelipsitele mânere aurii ale mobilierului alb, totul era de bun gust. Nici abajurul veiozei de pe noptieră nu făcea excepție. Posterul de pe perete, un peisaj marin superb, cu o plajă însorită, ar fi încântat pe oricine, dar Oana simțea o strângere de inimă. Un sărut pe obraz
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
pe mine? -Acum mi-e milă de tine, ești terminat...spuse Oana încercând să glumească. -Noi doi trebuie să stăm de vorbă ...mai zise Maur. Iubire, niciodată să nu mai fugi de mine. Avem o zi încărcată, după o noapte ...albă. - Ce ar fi să amânăm noi discuțiile astea, pentru după bac, avansă Oana ideea. Prea suntem stresați și nu ne înțelegem. -Foarte bine, rămâne pentru după bac...știi câte griji mi-am făcut toată noaptea? Am vrut să vin la
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]