596 matches
-
actualitatea. Mihaela Miroiu a găsit tonul ideal, conciliant, departe de exagerările anti-falocrate ale radicalismului feminist. Viziunea autoarei își găsește un punct de convergență și cu formidabilele episoade relatate în corespondența dintre Catherine Clement și Julia Kristeva, tradusă de curând la Albatros și căreia subsemnata i-a semnalat valoarea într-o recenzie. Morala din perspectivă feministă este congruentă cu morala creștină. Aici aș îndrăzni să spun că nu creștinismul se adaptează sistemului feminist ci viceversa, femeia este sursă de iubire, concept fundamental
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
ne suiam din schelă în schelă, ca niște mateloți pe catarge. Am făcut o haltă în dreptul terasei dintre cele două turnuri, deasupra logiei. Vântul sufla în pânze, eram la Capul Horn. Veneau zorii după o noapte grea, petrecută în manevre. Albatroșii atingeau coama valurilor. Vasul Saint-Sulpice își croia drum, cu pânzele strânse. Cântam: We’ll pull and haul together, we’ll haul to better weather. O să ajungem la Valparaiso. Problema, îmi spunea Treize, e ce facem după aia? Nimeni n-are
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
precum ,,curat murdar“ din Scrisoarea pierdută a lui I.L. Caragiale. Zgomotele rinocerilor, care trec chiar pe sub fereastră casei lui Berenger, sunt contrabalansate de Robert Wilson prin geana de lumină, tot mai generatoare de speranțe, adusă, în plan sonor, prin glasul albatroșilor, de scâncetele argintii ale acestora și de tălăzuirea încurajatoare a valurilor mării. După ce pedalează cu încrâncenare, ca un ciclist solitar în proba de cățărare contracronometru, în a-i spulberă îndoială irepresibila, ajunsă pe culmile neliniștii, a lui Berenger: ,,N-ai
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
solar al amiezii pot fi martor atâta timp cât îmi bate la ușă pumnul însângerat al sfeclei palma volatilă a cenușii 3 Visam ridicolul trotuar al umbrei lipăiala tălpilor mele goale prin fața caselor pustii din turn orologiul stricat răspândea o duhoare de albatros lovit de trăznet în viețile anterioare sucul de sfeclă îmi ținea loc de sânge erau îmbrățișări grăbite pe la colțuri de stradă un exod pe la mesele de ruletă îngropate în adâncul mâlos al lacului Bled ce vreți de la mine duhuri ale
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
innoubliable, ce pare convențional... Dar fusese, cu adevărat, o întâlnire de neuitat... Data, 13 septembrie 1971. Neavând asupra mea nici un dar, ca să mă achit de amabila ei frază scrisă, am luat pe loc o poziție actoricească și i-am recitat Albatrosul pe care îl știam pe dinafară... Souvent pour s'amuser les hommes des équipages... După aceea, Arlette îmi citise și ea, ritos, textul unui martor obscur care asistase la una din ședințele de lectură ale lui Balzac, text totuși existent
O completare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11499_a_12824]
-
pe care le adopta erau veșnic trădate. Se afla într-un acord prea strîns cu el însuși și prea lax cu ambianța, încît mă temeam să nu-mi ofere oricînd posibilitatea de a fi oricum. înfățișarea firavă distona cu anvergura albatrosului ce se zbătea într-însul.(...) Era atins de blestemul apei celei fără odihnă, alinătoare și năprasnică, zămislitoare de viață și fatală, proteiformă și încremenită în moartea aparentă a gheții. în actele lui temerare, nu puteam separa perfect eroismul de aventură
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
crapă prin șanțurile ei șiroiesc furnicile roșii ca o păstaie drumul se sparge sar din el amintiri uscate și morții mei neștiuți se saltă-n picioare întrebându-mă buimaci de tinerețea lor va coborî într-o zi pe umărul meu albatrosul lui Baudelaire cu aripile tocite de-atâta văzduh doritor de un țărm precum columba lui Noe îi voi răspunde: pământul sunt eu... dorm am să dorm am să dorm din greșeală pleoapa umedă mi-o aștern dedesubt pe nisip am
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
vă previn că Înotam prea naivi prin prostie și mediocritate. Ascult cuvintele Poetului și gândul mă poartă spre alte versuri care exprimă o stare ce ma apropie de durerea cu care am pus Întrebarea. “s-a lăsat din zbor un albatros Bănuind sub aripi un catarg; Poate se temea de glasul Mării, Poate Îl chema un vis spre larg. ............................................................... l-am privit cu mii de ochi deodată cum Își adăpa-acolo sus sufletul... apoi s-a dus spre zare, dar de ce
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
catarg; Poate se temea de glasul Mării, Poate Îl chema un vis spre larg. ............................................................... l-am privit cu mii de ochi deodată cum Își adăpa-acolo sus sufletul... apoi s-a dus spre zare, dar de ce venise-nu ne-a spus...” (Albatrosul Obosit) Colțul acesta de răi al sufletelor noastre numit România, Își pierde parcă, din ce In ce mai des, reperele. Oare copacii ei unde Își Îndreaptă ramurile? Către ce tind vârfurile abia Înmugurite În primăvară, catre jos, acolo unde stau Înfipte rădăcinile, sau sus
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
într-o situație cu mult alta decât a individului ce ț se prezintă, îndrăznesc totuși a-ț arăta cu degetul cazul de revoltătoare mizerie a acestui băiat care are pretenția de a nu muri de foame. Îl cunosc de la apariția "Albatrosului", când ne-a trimis câteva schițe din viața satului, gen Ion Ionescu ( mai puțin ostentația), viguroase și realiste, semnate Marin Preda. Apoi a tot venit pe la mine, mi-a povestit necazurile, i-am mai dat câte un sfat... Acum e
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
între mirajul rememorării și presiunea apăsătoare a concretului empiric. Nu mai puțin incitante și revelatoare sunt "aproximațiile" din această carte, în care se încearcă reconsiderarea unor personalități ca Emmanuel Lévinas, Petre Țuțea, Dinu Pillat sau evocarea atmosferei create în jurul revistei Albatros; în aceste texte, tendința spre rigoare se întâlnește, în chip benefic, cu apelul la memoria ce a sedimentat unele fapte și figuri literare. Adevărate profesiuni de credințe, cu fireștile și necesarele lor clarificări, întâlnim în dialogurile adunate aici, dialoguri în
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
în mână cu o pană, Un tânar sta cu Dumnezeu la cină. El har primea-n cuvânt să-i fie hrană În trecerea lui scurtă spre lumină. Un boț de lut cu sufletu-n credință Râvnind un zbor rebel de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380653_a_381982]
-
în mână cu o pană, Un tânar sta cu Dumnezeu la cină. El har primea-n cuvânt să-i fie hrană În trecerea lui scurtă spre lumină. Un boț de lut cu sufletu-n credință Râvnind un zbor rebel de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Coșbuc, Goga, Eugen Lovinescu, Vl. Streinu, Marin Preda, Nichita Stănescu, M. Sorescu. 15. Studiile de sociologie literară vizându-l pe Nicolae Labiș, se cuvine, ca de aici înainte, să apeleze cu încredere la Opera Magna a lui Nicolae Cârlan despre albatrosul ucis în decembrie 1956. 16. Cartea rămâne monumentală, atât prin numărul de pagini conținute, cât și prin zecile de răspunsuri care privesc variante de texte, de formulări intrinseci ale acestora, prin trimiterile științifice ale aparițiilor în reviste, cărți sau manuscrise
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Punct, Nr. 20, mai 1997, pag.1). “PUNCT” LA ZECE ANI Scriitorii - poeții în special - sunt ființe neadecvate vieții cotidiene, practice. Au aripile prea mari, bune pentru zbor și înălțimi. Dar care încurcă la mersul pe pământ. Vă amintiți simbolul Albatrosului lui Baudelaire. Dacă la aceasta se adaugă, ca trăsătură caracteristică, și modestia, incapacitatea de a face propagandă pentru sine însuși, șansele de succes se reduc și mai mult. și totuși - Don Quijotte incurabil - mă încăpățânez să cred că, până la urmă
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
pe o lumânare, ca pe o cutie de bomboane o patimă care acum iscodește copiii și ce frumos se murdăresc ei pe buze cu ciocolată amară... și o să îmi simți coastele cum se zbat în mâinile tale întocmai ca un albatros venit din zările uscate, captiv acum între cearșafurile înghețate ale patului tău. un alb sidefiu se scurge din măduvă mai prețios decât colții de fildeș ai elefanților care au plâns pentru noi, când ne-am sacrificat pielea sub soarele roșu
Poezii. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/97_a_193]
-
repetat succesul ei de senzație de la J.O. din 1972, de la München, iar la masculin cel mai sus a sărit Dietmar Mögenburg. Aproape concomitent cu izbânda Ulrikei Meyfahrt, Rolf Dannberg a câștigat aurul la aruncarea discului. Înotătorul Michael Groß, poreclit „albatrosul“, s-a aflat de două ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, învingând la 200 m liber și 100 m fluture, în ambele probe doborând recordurile mondiale. Ghinionistul întrecerilor a fost compatriotul lui, Thomas Fahrner, care în calificările probei
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
Cornelia Pillat Cu ocazia republicării de către Editură Albatros a Antologiei poeților..... de Ion Pillat și Perpessicius (Ed. Cartea Românească vol. I 1925; vol ÎI 1928) este interesant de avut perspectiva asupra operei de antologist a lui Ion Pillat. Pentru orice mare poet actul creației este strîns împletit cu
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul ins care
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
cultură mică. O cultură mică e un șarpe boa care a înghițit un elefant. Dacă mic-burghezii văd în asta doar o pălărie cam pleoștita, Micul Prinț (alt călător prin stele, alt risipitor) nu suferă pentru atîta lucru, desi Saint-Exupéry (un albatros) își frînge aripile. Elefantul e Cultură Mare. Culturile Mari, care, ca orice elefant, își amintesc de tot și toate. Dar pe care culturile mici le ingurgitează integral. Adesea le pot și asimilă. Cînd Coposu și Paleologu, poate că și alții
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
lungă. Am dus-o la bufetul aeroportului, am comandat o citronadă și am început să-i vorbesc, după sfatul unui medic de ocazie, - vorbiți-i, spunea el, - numai de lucruri de-acasă. Ce-nseamnă inspirația! Cum știam pe de rost Albatrosul lui Baudelaire, am început să i-l recite: Souvent pour s'amuser les hommes des equipages... etc. Habar n-aveam că Margot era și poetă, o poetă de stînga. Ea încetase să mai plîngă. Mă asculta cu un început de
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
Cuvinte > DINCOLO DE VIS Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului DINCOLO DE VIS Dincolo de vis e fără folos Degeaba e frumoasă marea Și ceru-albastru luminos Când valul a deschis cărarea Pentru un singur albatros Dincolo de vis scriu pe cer poeme Timpul e desculț și tot mai grăbit Numai albatrosul mâine-o să te cheme Cu inima plină de-un dor flămânzit Oare,te vei teme ! Referință Bibliografică: DINCOLO DE VIS / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN
DINCOLO DE VIS de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381722_a_383051]
-
Toate Articolele Autorului DINCOLO DE VIS Dincolo de vis e fără folos Degeaba e frumoasă marea Și ceru-albastru luminos Când valul a deschis cărarea Pentru un singur albatros Dincolo de vis scriu pe cer poeme Timpul e desculț și tot mai grăbit Numai albatrosul mâine-o să te cheme Cu inima plină de-un dor flămânzit Oare,te vei teme ! Referință Bibliografică: DINCOLO DE VIS / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela
DINCOLO DE VIS de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381722_a_383051]
-
păsări multe. Vin pescărușii, cu pretenții culte, Răzbună ziua și retează zarea. Din nordu-nfrigurat, cu legi oculte, Vin goelanzi, când cade înserarea Și, chiar nepusă dac-ar fi-ntrebarea, Răspunsul n-are cine să-l asculte. Poate să vin-atunci doar albatroșii, Cu dorul lor nebun de libertate, Să își deschid-aripile, frumoșii Și către țărm să-nceapă iar a bate. Acolo însă stăm noi, păcătoșii, De ură plini, de morb, de răutate. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PĂSĂRI / Leonte Petre
PĂSĂRI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383763_a_385092]
-
de sine, ca ființă complexă, de mare rafinament și subtilitate adeseori tăcută, această creatoare a peste 90 de roluri, care a susținut peste 330 de spectacole pe toate continentele Terrei, a purtat, nevăzut, săpată pe frunte, ca o aripă de albatros, și reflectată, pe frontispiciul templului care este, cheia de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]