4 matches
-
de interes local, toate ca situri arheologice. Situl de la Hațeg cuprinde așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă, secolele al IV-lea-al II-lea î.e.n.), epoca romană (secolele I-al VI-lea e.n.) și Epoca Medievală timpurie; la „Groapa cu albeală” aflată la 2 km sud de satul Zorile se află o altă așezare din perioada Latène; la Adamclisi, la intersecția DN3 cu drumul local ce duce la Tropaeum Traiani s-au găsit urmele unei necropole dacice din perioada Latène; în
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este culoarea candidatului, adică a celui care își va schimba condiția”, deci o marcă a inițierii atestată de Iulius Lips la popoarele primitive: „Deseori, în perioada de pregătire petrecută în singurătate, cei ce urmează să fie inițiați sunt vopsiți cu albeală din cap până-n picioare, pentru a se arăta că în această vreme ei nu se află în rândul celor vii (copilăria lor a murit) și că până la împărtășirea lor cu demonii rodniciei ei nu sunt oameni, ci ființe asemănătoare duhurilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]