229 matches
-
de struguri. În dicționarul etnobotanic al lui Al. Borza, sînt cîteva sute de termeni de acest fel, provenind din straturi etimologice diferite, de la cei foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
de Momentul filosofic, anume că nimic în Drumul Taberii nu era la voia întâmplării. La câteva luni după ce bunicul nostru încetase să mai respire și, cred eu, plecase la Cruce, pe Caraiman (unde sufletul îi bântuia pe Brâna Portiței, pe Albișoare, pe Colții Picăturii, pe Vâlcelul Spumos și, mai cu seamă, în primul circ glaciar, La Verdeață), bunica noastră Veronica a vândut sufrageria lor florentină, cu banii și-a cumpărat o garsonieră, iar nouă, fiindcă vroia să scape de ele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
am dus acasă. Aici aveam un cuib gol, pe care îl construisem în primăvara aceasta pentru o rândunică oarecare. De atunci, zilnic rândunica ne povestește bucuriile și tristețile ei. Copiii i-au compus chiar o poezioară: ,,Coada ca o furculiță, Albișoară sub bărbiță Iarna, ea pleacă din țară Primăvara vine iară, Lângă noi stă fără frică Și o cheamă ...rândunică!” Adina Ciomaga, clasa a III-a C Primăvara Pe meleagurile țării noastre a sosit o stimată domnișoară: primăvara încărcată cu o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ghiborț [ Ghiborț = pește de apă dulce, de 15-18 cm, cu valoare economică. Ghiborțul este un fel de biban, cu aripile țepoase și mai mic.( Mic dicționar al Deltei Dunării).] sau albitură[ Albitură = nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă, albișoară, oblete. (DEX)] ce cocheta cu râma. Nu i-am dat importanță și-mi savuram cafeaua în tacere, privind-o cu drag pe Miruna. Îmi doream să mă întind pe pătură alături de ea, să-mi continui somnul dulce de dimineață în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
oraș și suburbii; • Continuarea programului de reabilitare a transportului public din Chișinău până la inoirea completă a parcului de troleibuze și autobuze, inclusiv prin (PPP); Continuarea amenajării de sensuri giratorii pentru fluidizarea traficului, cu respectarea securității pentru pietoni. (ex: Calea Orheiului, Albișoara); • Continuarea amenajării parcului “Valea Morilor”(etapă a 4-a), elaborarea de proiecte pentru parcurile”La Izvor”, “Rascani”, “Alunelul”, “Valea Trandafirilor” (PPP); • Finalizarea construcției bulevardului Mircea cel Bătrân (tronsonul str. Ion Dumeniuc - str. Bucovinei), finalizarea construcției străzii Studenților (tronsonul str. Sadoveanu
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU PERIOADA 2013- 2014 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349327_a_350656]
-
a clădirilor; • Reconstrucția nodurilor de transport în două nivele în zonele: str. Izmail- str. Calea Moșilor, str. Calea Orheiului- str. Studenților; bd. Dacia - Grădină Botanica, bd. Dacia - Drumul Bacioiuluii, bd. Mircea cel Bătrân - str. Milescu Spătaru - Bucovinei, bd. Calea Iesilor - Albișoara; • Transformarea străzii Albișoara în arteră de tranzitare a orașului în regim de autostradă; • Construcția conexiuni rutiere între cartierul Telecentru și sectorul Buiucani; • Finalizarea construcției șoselei de centură a municipiului, pentru redirecționarea traficului greu și de transit în afara orașului; lărgirea acesteia
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU PERIOADA 2013- 2014 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349327_a_350656]
-
nodurilor de transport în două nivele în zonele: str. Izmail- str. Calea Moșilor, str. Calea Orheiului- str. Studenților; bd. Dacia - Grădină Botanica, bd. Dacia - Drumul Bacioiuluii, bd. Mircea cel Bătrân - str. Milescu Spătaru - Bucovinei, bd. Calea Iesilor - Albișoara; • Transformarea străzii Albișoara în arteră de tranzitare a orașului în regim de autostradă; • Construcția conexiuni rutiere între cartierul Telecentru și sectorul Buiucani; • Finalizarea construcției șoselei de centură a municipiului, pentru redirecționarea traficului greu și de transit în afara orașului; lărgirea acesteia la minim 2
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU PERIOADA 2013- 2014 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349327_a_350656]
-
DEX) [ii]Ghiborț = pește de apă dulce, de 15-18 cm, cu valoare economică. Ghiborțul este un fel de biban, cu aripile țepoase și mai mic.( Mic dicționar al Deltei Dunării). [iii]Albitură = nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă, albișoară, oblete.(DEX) [iv]Familia ciprinide = familie de pești de apă dulce, având ca tip principal crapul. (DEX) Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - ROMAN / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai 2014. Drepturi de Autor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
în sectorul Ciocana); • Valorificarea terenurilor din jurul orașului pentru dezvoltarea economică și locativa a muncipiului, conform planurilor generale de dezvoltare a localităților; • Reconstrucția nodurilor de transport: str. Izmail - Calea Moșilor , bd. Mircea cel Bătrân - str. Milescu Spătaru - Bucovinei, bd. Calea Iesilor - Albișoara; Continuarea extinderii rețelelor de contact pentru troleibuze, pentru îmbunătățirea legăturii dintre sectoare; • Continuarea amenajării parcului “Valea Morilor”(etapă a 4-a), elaborarea de proiecte pentru parcurile”La Izvor”, “Rascani”, “Alunelul”, “Valea Trandafirilor” (PPP); • Reconstrucția liceului municipal sportiv, inclusiv a teritoriului
RAPORTUL DE ACTIVITATE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PENTRU PERIOADA 2011-2012 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359720_a_361049]
-
Chișinău, str. A. Pușkin 60/2, MD-2005 pentru Societatea Scriitorilor Români din Basarabia. Vă mulțumim! Și vă rog să primiți înaltele noastre considerații, MIHAI CIUBOTARU, președinte al Societății Scriitorilor Români din Basarabia, redactor-șef al revistei Basarabia literară Adresa : str. Albișoara 84/5 ap.13, MD-2005, mun. Chișinău, R. Moldova Tel.:( + 373) 022-29-15-97 Email: basarabialiterara@yahoo.com Referință Bibliografică: SUNT ȘI EU ÎN CETATE (3) - ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1321, Anul IV
ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340360_a_341689]
-
de vânătoare, e singurul care intră în apă și traversează prin vad și repeguș spre locul LUI de pescuit. Ciraci sfioși își văd de halca lor de mal și nu-și scapă din ochi semizeul înfipt în mijlocul apei. Porcușori, lapițe, albișoare, scobărei, mrenuțe, clenișori. Pe sub maluri, deplin conspirate mișcări de bizami, prin aer, săgetări razante de pescăruși albaștri. Bercuri dese exală miresme de reavăn, ale căror întrupări par să fie libelulele, aceste elicoptere cu lucit electric din scufundate ere geologice. Căldura
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
bucățile de pește mare. Secretul tuturor acestor zemuri, de pe orice meridian, este diversitatea speciilor de pește folosit. Cu cât mai variat este conținutul ceaunului, cu atât mai gustoasă va fi o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate cel mai urât și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gânduri și fiori Din tălpi păn’ pe suptsuori. Cum să uită pă hârtie Numai Dumnezău Îi știe, Toată noaptea la lumină, Suspinând de la inìmă. Factorii responsabili pentru inducerea acestor „gânduri și fiori” sunt divulgați explicit mai departe: Fața ta cea albișoară Tot mă cheamă de la școală: Vini acasă, de te-nsoară, Lasă-te de-nvățătură, Vin’ acasă de-mi dă gură. Învățăceii sunt conștienți de faptul că Blajul Înseamnă, pentru ei, asumarea unei vocații intelectuale și religioase incompatibilă cu impulsurile lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sex feminin. (M. zice că ea, una, se teme cel mai mult de doctorițe. E greu să ajungi la un ton prietenesc cu ele.) Ce mai carieristă a devenit! Program drăguț, în parte meritul subsemnatului. Tartine cu lapți de albișoară, Steinwein, Coeur de filet, Chateau Grolet 1959, șerbet de mure pitice, porto alb, cafea, cappuccino, bar cu whisky. La cafea dr. în filozofie Bengt G. Söderberg vorbește despre "diavoli și sfinți" în bisericile de pe insula Gotland. M. nițel nervoasă la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
menționează pe domnitorii Iliaș și Ștefan, care, în anul 1436, acordă boierului Vancea proprietăți aproape de râul Bâc, pe valea care dă spre Chișinăul lui Albac. În gramată se spune: "Astfel eu am dăruit mai sus-amintita seliște, la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, pentru a-i fi lui, copiilor lui, nepoților și strănepoților neștirbită în veci, iar din partea noastră legiuită ocină, cu moară și întreg venitul." Aceasta ne permite să afirmăm că în acel timp la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, exista loc populat
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
Chișinău, lângă fântâna Albișoara, pentru a-i fi lui, copiilor lui, nepoților și strănepoților neștirbită în veci, iar din partea noastră legiuită ocină, cu moară și întreg venitul." Aceasta ne permite să afirmăm că în acel timp la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, exista loc populat, iar localizarea din 1466 este aceea pe care se află actualul oraș. Documentele ulterioare, în principal de pe timpul domnitorului Petru Șchiopul, consemnează cum că proprietatea Chișinăului pe Bâc provine de la străbunicul Vlaicu, care a primit-o de la
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
Olga, fiica lui Gheorghe (fiul lui Filip, n. la 16 iunie 1912 în localitatea Briceni, sectorul Dondușeni, județul Edineț, și Efrosinia) și Liubov, născută la 17 octombrie 1979 în Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 80, bl. 4, ap. 150. 14. Bradu Ina, fiica lui Malenchi Petru (fiul lui Anton, n. la 3 august 1926 în localitatea Dondușeni, și Nadejda, n. la 9 iulie 1922 în localitatea Dondușeni) și Svetlana, născută la 18 august
HOTĂRÂRE nr. 1.246 din 5 august 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160511_a_161840]
-
Str. Florilor nr. 2, cămin. 80. Nani Mihail, fiul lui Cezar (n. la 19 octombrie 1936 în localitatea Leușeni-Lăpușna) și Elena, născut la 2 aprilie 1961 în localitatea Leușeni, județul Lăpușna, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 76/2, ap. 29. 81. Neagu Victor, fiul lui Neagu Fiodor (n. la 6 februarie 1938 în localitatea Durlești) și Ana, născut la 3 ianuarie 1966 în localitatea Durlești, județul Strășeni, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
HOTĂRÂRE nr. 1.246 din 5 august 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160511_a_161840]
-
că sunt prezentate în butoaie. Icrele și lapții de pește comestibili se clasifică la Capitolul 3. 6) Deșeurile de pește sau de crustacee, de moluște sau de alte nevertebrate acvatice. Prin aceste denumiri se înțeleg mai ales: 1°) Solzii de albișoara sau de pești similari, proaspeți sau conservați, dar fără solvent, destinați preparării esenței numită Orient, care este folosită la fabricarea perlelor false. 2°) Vezicile înotătoare brute, uscate sau sărate sumar, folosite la fabricarea cleiului sau pentru uz alimentar. 3°) Intestinele
ANEXĂ nr. 5 din 5 ianuarie 2000 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166447_a_167776]
-
Asachi nr. 50. (5840/2004) 27. Jumiga Victoria, fiica lui Victor și Liuba (fiica lui Victor, născut la 20 august 1927 în Tîrșiței), născută la data de 24 decembrie 1982 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cu domiciliul în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 80, bl. 6, ap. 130. (2411RD/2006) 28. Lavraniuc Stanislav, fiul lui Alexandru (fiul lui Petru, născut la 14 iulie 1938 în Volovița) și Galina, născut la data de 4 noiembrie 1984 în localitatea Volovița, Soroca, Republica Moldova, cu domiciliul
ORDIN nr. 3.181/C din 3 decembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
Cluj. (1367RD/2007) 63. Munteanu Angela, fiica lui Ștefan și Valentina (născută la 10.10.1939 ��n Rezina), născută la data de 20 august 1969 în localitatea Horodiște, raionul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 80, bl. 5, ap. 68.( 16048/2003 ) 64. Munteanu Veaceslav, fiul lui Serafim și Eudochia (născută la 1.03.1938 în Orhei), născut la data de 28 mai 1968 în localitatea Horodiște, raionul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
ORDIN nr. 3.181/C din 3 decembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
68.( 16048/2003 ) 64. Munteanu Veaceslav, fiul lui Serafim și Eudochia (născută la 1.03.1938 în Orhei), născut la data de 28 mai 1968 în localitatea Horodiște, raionul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 80, bl. 5, ap. 68. (16049/2003) Copii minori: Munteanu Ștefan, născut la data 6.10.1989. 65. Negru Cătălina, fiica lui Veaceslav și Zinaida (fiica lui Vasile și Maria, născută la 1.08.1926 în localitatea Nisporeni), născută
ORDIN nr. 3.181/C din 3 decembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
Ion și Lidia (fiica lui Popescu Pavel, născut la 15.06.1928 în localitatea Slobozia, raionul Ștefan Vodă, și Fevronia), născut la data de 10 decembrie 1981 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 66, ap. 61. (3596/2004) 48. Procop Evghenii, fiul lui Procop Ilie (fiul lui Stepan și Marfa, născută la 1.09.1930 în localitatea Cobușca Veche, județul Chișinău) și Solomonenco Svetlana, născut la data de 7 iulie 1980 în
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
lui Pavel și Tatiana (fiica lui Bobeica Vasile, născut la 25.05.1929 în localitatea Horodiște, raionul Călărași, și Maria), născut la data de 25 ianuarie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Albișoara nr. 64, ap. 118. (2564/2004) 29. Donca Ina, fiica lui Vasile și Liuba (fiica lui Andriesi Constantin, născut la 4.05.1912 în localitatea Chișinău, și Maria), născută la data de 12 august 1981 în localitatea Codru, județul Chișinău
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
fiul lui Serghei născut la data de 5 octombrie 1930 în localitatea Mașcauți, raionul Criuleni și Glicheria) și Antonina, născută la data de 27 septembrie 1979 în localitatea Codreanca, județul Chișinău, cetățean moldovean cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău str. Albișoara 84/5, ap. 8. 55. Vavelschi Maxim, fiul lui Nicolae și Eugenia (fiica lui Canțîr Andrei și Maria născută la 7 mai 1939 în localitatea Sălcuța, județul Tighina) născut la data de 14 noiembrie 1982 în localitatea Rîbnița, Republica Moldova, cetățean
HOTĂRÂRE nr. 973 din 22 august 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190644_a_191973]