149 matches
-
nu e rău deloc. Și terminăm ziua în restaurantul hotelului Onix - vizavi de Topaz -, cu vodci, mici și bîrfe... 27 mai. Alissa și Diana - la care se adaugă Dinu Tănase, celălalt membru al juriului - ne spun încîntaț ce bun este Albinosul! O să-l recuperăm cumva (pe casetă?). Vedem Mein Bruder der Vampir/Fratele meu, vampirul, o farsă germană făcută în stil Lola rennt, amuzant, cu multe găselnițe ingenioase - dar parcă, totuși, nu de premiu... Apoi Slepa pega/ Punct mort, film sloven
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
se uită: pentru copii pînă la 9 ani!) era opera redactorului-sef, o femeie isteața și versatila, gravidă - la data aceea - si căreia, tocmai, în ședință, secretara de partid, tot constănțeanca, îi împletea de zor niște botoșei pentru viitorul plod. Albinosul s-a ales cu o muștruluiala, iar șefa și-a bombat pieptul amplu, ca să i se vadă mai bine broșa de aur înfătisîndu-i, din profil, pe Lenin și pe Stalin. Ar mai fi de spus că același personaj, plecînd definitiv
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
apa-i cea din luna, nu a fost furată, Dumnezeu le-a dat-o celor buni răsplată. Aș vrea să fiu bună și cât de cât pură și să fur de-acolo doar o picătură, să mângâii balene și alți albinoși ce-au fugit din lumea celor ticăloși. Referință Bibliografica: ȘCHIOAPA MI-A FOST ZIUA / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ȘCHIOAPĂ MI-A FOST ZIUA de DORA PASCU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380180_a_381509]
-
și alta. Așa mi se pare indicat să fac. — Ești un poponar efeminat bolînd Împuțit. O să te las schilod n pula mea, zice un tip tînăr de pe scaunul din față al pasagerului, răsucindu-se spre mine. Știm că băiatul ăsta albinos e Gorman. Știm ce cazier are tîlharul. — Ți-o tragi cu tipi de genul ăsta... dragă? rîde un tip de lîngă noi. E solid. Are mîinile ca niște lopeți. Are capul la fel de pătrățos ca masca lui Darth Vader. Știm că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ochii Încă ne lăcrimează, dar putem din nou să gîndim. Îi vedem. Lampa nu ne deranjează. Ei se uită la privirea noastră de neclintit. Îi vedem. — Uită-te la el, ce boarfă de rahat, scuipă Ghostie Gorman, pămpălău mic și albinos, cu o expresie care nu prevestește nimic bun. Apoi zîmbește, scoate o punguță cu cocaină și Începe să se frece cu ea pe gingii. Marfă a-ntîia frățîne, marfă a-ntîia. Am scoso diacolo din gianta ta. Ai pus laba pă ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
o umbrelă de soare. Cain Îți spunea oricând ora Londrei. Și a Europei centrale. Ca și Werner Filcz pe vremuri, Dumnezeu să-l odihnească. Contează doar ceasul istoriei naționale, șopti un bărbat, În vârstă și el. Rahat, șuieră un licean albinos În trecere pe acolo. Cum vorbești așa? Se stropși doamna cu ora Londrei. Shit, merde, atunci, se corectă liceanul plin de bun simț. Așa mai merge, consimți o voce pioasă. Căci pe cadranul acestui ceas strălucesc zi și noapte două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
s-a vorbit mult despre asta. Și-apoi, cine era, cu adevărat, cel venit? Nu după multă vreme, s-a aflat: era un vânător de lupi albi! Oamenii s-au privit mirați. Nu văzuseră niciodată asemenea fiare! Sigur, existau lupi albinoși, unul la câteva mii. Dar haite întregi?!! Și, oricum, nu prin locurile acelea. Ce balivernă, asta cu lupii albi! Albi - așa era soiul lor; albinoșii se trăgeau din cei obișnuiți! Cică s-ar putea să năvălească peste târg! Se zvonise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lupi albi! Oamenii s-au privit mirați. Nu văzuseră niciodată asemenea fiare! Sigur, existau lupi albinoși, unul la câteva mii. Dar haite întregi?!! Și, oricum, nu prin locurile acelea. Ce balivernă, asta cu lupii albi! Albi - așa era soiul lor; albinoșii se trăgeau din cei obișnuiți! Cică s-ar putea să năvălească peste târg! Se zvonise, cu o săptămână în urmă, e drept, că un câine mare, alb, ar fi atacat doi drumeți, într-o dimineață, doborând pe unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Un pescar a descoperit cu uimire ceea ce părea un rechin ciclop, cu un singur ochi în mijlocul capului. Fetusul albinos de rechin ciclop a fost scos din burtă unui rechin taur gestant, capturat în Golful Californian, în această vară. Cercetătorii care au examinat creatură spun că aceasta este autentică, deși este puțin probabil ca ea să fi supraviețuit după naștere
O creatură ciudată descoperită de un pescar - Vezi VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68601_a_69926]
-
drum codobaturile așezate pe vitrina cu cristaluri, de ornamentele balustradei și de toropeala sinuzitelor, de furtuna măturând piațeta din fața pensiunii, cu un anticar în întuneric și vitrine cu evantaie spaniole și niște Buddha reparați, atunci îmi amintesc de garajul mecanicului albinos care repara automobile vara, târându-se spre măruntaiele motoarelor. Bufnițele, Iolanda, se striveau de ferăstruica de la cămăruța mea, lipită de camera bucătăresei cu o tinetă-latrină lângă pat și refluxul veșnic fierbând sub capacul cu sită, iar oaspeții din hotel eram
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
îndrăznească să o atingă, rugându-se ca telefonul cu manivelă să funcționeze în ideea de a convoca medicul din Mafra care când mi-era lumea mai dragă mă strângea de bărbie și vindeca anginele cu o feroce pensulă de badijonare. Albinosul își făcea rondul prin ploaie, intrigat, înălțând la cer genele lui de purcel de lapte, iar medicul, Iolanda, a sosit imediat după masa de prânz, adulmecând nenorociri, în impermeabil de cauciuc și cizme de pescar de bacalhau, împodobit cu un
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
Sorin Lavric E nevoie de un uriaș spirit ludic ca să scrii o carte ca Teologia albinoșilor. La miloc nu e doar dorința de a face haz pe seama bizareriilor lumii, dar și pofta de a lăsa cuvintele să se rostogolească zgomotos, într-o cadență furioasă. Cred că aceasta e principala motivație care i-a împins pe Ciprian
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
instinctive. „Orcinos“ însemnînd: ceva slut și respingător, amintind de umbrele iadului. Iar impresia cu care rămîi în urma lecturii e că trăim într-un iad de mascarlîcuri în fața grozăviei cărora singura atitudine cuvenită e hohotul nebunesc. Iată de ce rîndurile din Teologia albinoșilor sînt insidioase: în locul unui carnaval de bagatele hazoase te pomenești într-o bolgie cu detalii infernale. Să detaliem: dacă admitem că grotescul e acea formă de comic care culminează în oroare, sfîșiere și sațietate crispată, atunci în mod paradoxal, în
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
ambiție decît cea de a distra, ca niște scurte și nevinovate giumbușlucuri, un public prea întristat de veștile pe care i le dă realitatea de zi cu zi.“ (p. 7) Dacă un cititor întristat de vești sumbre ar deschide Teologia albinoșilor, ar fi nu numai lipsit de putința de a-i gusta rafinamentul, dar nici măcar nu ar simți nevoia de a o citi. Pe scurt, un public abătut și dezabuzat nu are organ pentru degustarea bagatelelor de aici, și asta fiindcă
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
spirit dornic de calofilie va simți frumusețea improvizațiilor literare, în schimb un om normal, cu tabieturi TV și cu obișnuința educării prin știri, adică omul „prea înstristat“ de care vorbesc autorii, va fi inapt a se bucura de ele. Teologia albinoșilor e pentru esteți, nu pentru amatorii de glumițe facile care se hlizesc inept la serialele de divertisment. Asociațiile libere făcute pe un fundal de fină erudiție cer o sensibilitate pe măsură, de unde și neputința unui crispulus homo (filfizon) în a
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
căror adulmecare e nevoie de altă înzestrare decît cea cerută de comediile bufe. Dacă viața e o greșeală, adică o glumă proastă a destinului obscur, atunci în fața ei singura reacție firească e cea de repudiere în numele unui sarcasm superior. Teologia albinoșilor este o astfel de repudiere făcută de la înălțimea unui talent indubitabil. Vituperarea e împinsă aici pînă la ultima consecință, de aceea cititorul resimte lectura ca pe o trezire prin oripilare. Și la atîta trezire, atîta plăcere livrescă.
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
în vârstă de patru ani nu au moștenit cumplita boală. Micutul a fost diagnosticat când avea doar două săptămâni. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în spital, monitorizat de o duzină de medici. Rio este, de asemenea, albinos, ceea ce i-a cauzat orbirea, dar, în ciuda acestui fapt, el iubește lumina și se bucură de muzică. Acum, părinții lui, Gemma și Wayne, au început construcția unei camere senzoriale specială pentru Rio, la casa lor din Halfway, Sheffield. Copilul primește
Sindromul Angelman- băieţelul care nu doarme niciodată () [Corola-journal/Journalistic/66300_a_67625]
-
florin, Florin Pupăză Bino este un crocodil albinos care trăiește în acvariu din Săo Paulo. Animalul suferă de probleme de spate, iar veterinarii au recomandat sa i se aplice acupunctura.
Vezi cine se tratează pentru prima dată cu acupunctură by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63483_a_64808]
-
2012, 384 pag. Cum se cheamă cartea în care subiectul central este o conspirație mondială, teza cea mai controversată vizează căsătoria lui Iisus Hristos cu Maria Magdalena și existența unor descendenți rezultați din această legătură, unul dintre personajele centrale este albinos, iar vânzările au atins cote foarte mari, volumul urcând rapid pe lista bestsellerurilor interna- ționale, cu traduceri în peste 20 de limbi? Codul lui Da Vinci? Ei bine, nu. E vorba de romanul unui autor norvegian, Tom Egeland, apărut cu
Un Dan Brown norvegian by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3471_a_4796]
-
se poate de originală. În locul unor capitole scurte, în care acțiunea să se desfășoare gradual, culminând cu ceea ce s-ar numi un cliffhanger, Tom Egeland, preferă o descriere împânzită de flashback-uri, paranteze digresive și notații ale protagositului, tânărul arheolog albinos Bjørn Beltø. De fapt, povestea nici nu captivează prin dezvăluiri sau speculații neașteptate, ci capătă greutate prin drama personală a eroului central care își pierde tatăl la o vârstă fragedă, vede cum mama lui (destul de indiferentă în ceea ce-l privește
Un Dan Brown norvegian by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3471_a_4796]
-
are șase luni de trăit. În schimb, m-a întrebat dacă sunt homosexual. Probabil că rumegase ideea asta mult timp. Mama nu era conștientă de albinismul meu. Nu cred că a înțeles vreodată ce handicap social este din perspectiva unui albinos cu ochi roșii să fie în competiție cu băieți norvegieni bronzați frumos, cu ochi albaștri și păr blond ca spicul, pentru a atrage atenția fetelor. Mă întreb adesea care dintre noi a tras cortina între viețile noastre. După moartea tatei
Un Dan Brown norvegian by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3471_a_4796]
-
uită la televizor ca să ia exemplu de crime perfecte - dar și spiritul gregar indus de modă. Lungmetrajul e împănat și cu moduri originale de filmare, bașca încadraturi. Nu e vreo capodoperă, dar livrează ce promite fără defecte majore. Despre Noi albinosul, debutul regizorului și scenaristului Dagur Kari, un critic britanic a spus deja totul în două cuvinte: "glissando emoțional". Începe comedie, se termină tragedie, și nu ai cum să identifici punctul de conversie. Protagonistul, adolescentul islandez Noi, are prea puțină intimitate
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
a devenit neobișnuit de aspră: verile excesiv de reci și de ploioase, iar iernile geroase și tot mai lungi; nimic nu mai este ca altădată. Doar izvoarele sulfuroase, mereu fierbinți. Și Pajura albă care se rotește deasupra Stațiunii. E un vultur albinos. Are un secol. Unii locuitori spun - și aduc mărturii orale purtate de-a lungul multor generații - că pasărea există de o mie de ani. Greu de crezut, dar ei așa susțin, în fața noilor veniți. „Stațiunea” - mai zic - „va pieri odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
scade: proiecția pajurei în picaj. Se ridică din albul zăpezii cu o potârniche albă; în ghearele păsării albe privitorul nu distinge o pasăre albă. Câteva puncte rubinii fac zăpada și mai albă. § Alb. Lupi albi; leul alb, hipopotami albi, negrul albinos, în Saludos; pajura albă. Obsedat de alb. La mare, într-o povestire pe care nu ai publicat-o, un bărbat desena pe spatele iubitei sale un pescăruș alb. „Îl șterg?” o întrebase A. „Până nu se usucă vopseaua.” „Nu!” îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cafeneaua În care mă Întâlnisem cu Yazaki, m-am așezat la o masă Într-un colț și am comandat o Coca-Cola. Femeia cu fața și trupul asimetrice nu era acolo, și În locul ei a venit să ia comanda un bărbat albinos și slăbănog. Puteți să-mi aduceți o cola? l-am Întrebat eu, la care tânărul albinos s-a uitat fix la mine și a izbucnit În râs. A continuat să râdă așa câteva clipe. Când a venit cu cola, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]