11 matches
-
Tot în zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ZĂDUF - TABLETĂ ESTIVALĂ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ZĂDUF - tabletă estivală - Zile calde, toride, Cireșar. Oamenii se răcoresc cum pot. Noi mergem cu Berlina albioară la Gârboavele (babe gârbovite?) - la 15 km de Galați, într-o pădure de stejari, cea mai mare rezervație de stejari din țară. Ne instalăm hamacul și păturile, șezlongurile și masa cu băncuțele. Apoi pândim un grătar liber. Tragem puternic aer
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Zaduf_tableta_estivala_cezarina_adamescu_1340028707.html [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
galbene, timide, Se tot clatină, rigide; Ar pleca-n plimbare cinci, Dar se plâng că n-au opinci; Se-nsoresc pe coastă șase Puțintel cam somnoroase; Au mai înflorit azi-noapte În livadă, cică, șapte Și-ncă opt mici, rotunjoare, Cu petale albioare. Apoi nouă, zvăpăiate, Ies din frunzele uscate Și, desigur, încă zece Pirotesc sub roua rece. Primăvara-i drept, sosește, Însă nu se prea grăbește! Referință Bibliografică: FLORILE DE PRIMĂVARĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V
FLORILE DE PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1424243735.html [Corola-blog/BlogPost/377298_a_378627]
-
Există, bineînțeles, și toponime analizabile, dar care nu pot fi considerate derivate toponimice, pentru că baza de la care s-au format este apelativă (cuvinte întîi derivate, apoi toponimizate) sau antroponimică (antroponime întîi diminutivate, apoi toponimizate): Stejerel, Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișoru, Albioara, Bășicuța, Prăguțu. Diferențierea dintre cele două categorii nu este întotdeauna clară, decisivă fiind analiza documentară și pe teren - la fața locului, cum se zice. Direcția dominantă în care evoluează majo ritatea numelor de locuri de-a lungul vieții lor este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la nivel apelativ de cele realizate la nivel toponimic, care au pornit de la baze foste apelative sau antroponimice, dar au fost toponimizate anterior derivării: Stejerel, Văluța, Cernica (de la numele fostului proprietar, potri vit documentelor), Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișo rul, Albioara, Frumușica, Lăzuțu, Bășicuța, Prăgușu etc. pot fi mai degrabă derivate apelative, respectiv antroponimice, mai ales dacă nu există dovezi documentare privind prezența ante rioară a toponimului-bază în zonă. Conservarea unor toponimizări moștenite din latină sau din substrat și integrarea lor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Averescu, șeful partidului poporului. Scrisoare de la o fată bucovineancă, cătră Vasile Carliciuc, flăcău muntean, servitor la mine: "septămâni" "sanat oasă" Brif, scris cu două săptămâni până în paști. Eu pun plumbu pe hârtie și încep cu dor a scrie, pe hârtie albioară, cu dor dela inimioară, pe hârtie-n patru dungi scrisă numai vorbe dulci. Și mă-nchin de sanatate, că-i mai scumpă decât toate. Și vei ști despre mine că sunt sănătoasă, dorind și d-tale cele mai fericite zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
află și reședința sa auctorială, dar și prin Ciocana, prin Hrușca, Huțuleanca, pe bulevardul Stefan cel Mare și Sfânt, trecând meditativ, cu capul în piept pe sub arcul de triumf, pentru a face un ocol în jurul catedralei metropolitane; navigând pe strada Albioara străjuită de Hotelul Cosmos, pe str. Ciuflea; cotind apoi înspre partea de sud a orașului, spre Muncești, apoi spre nord-vest, ajungând pe str. Grenoble, după care, rotindu-se perpendicular pe axă, face cale întoarsă spre oraș, trecând pe lângă zidurile căzute
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
al cărui motor hârâie de mult în poartă. — Eeei, cum ? Io ? Dacă-l cunosc io - pe el ? ... Auzi ! Spune și tu ! Spune de când ne cunoaștem noi ! De când ne cunoaștem noi și ne iubim ! Păi cine-i făcea lui baie în albioară ? ! Seara trăgeam mai devreme oblonu, puneam albioara în sală, și dă-i, și întoarce-l, p-o parte, p-alta, ce mai orăcăia ! De când ne știm noi, să fii dumneata sănătos ! Și io, și dumneata, și toată lumea ! Să nu mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
poartă. — Eeei, cum ? Io ? Dacă-l cunosc io - pe el ? ... Auzi ! Spune și tu ! Spune de când ne cunoaștem noi ! De când ne cunoaștem noi și ne iubim ! Păi cine-i făcea lui baie în albioară ? ! Seara trăgeam mai devreme oblonu, puneam albioara în sală, și dă-i, și întoarce-l, p-o parte, p-alta, ce mai orăcăia ! De când ne știm noi, să fii dumneata sănătos ! Și io, și dumneata, și toată lumea ! Să nu mai fie nimenea bolnav, să nu mai intre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
țâșniri înfierbântate. Niște pași împintenați traversară atunci coridorul și o mână de fier căzu cu toată greutatea pe mânerul ușii încuiate. - Cară-te! Țipă domnișoara, alunecând ca un țipar de sub mine. Trecu apoi în dosul paravanului și așezată în apa albioarei de faianță, rămase neclintită. În liniștea de cavou a celor câteva secunde de intensă încordare, omul de dincolo de ușă și-a dres glasul ca pentru a zice cevaă - Spânzură-te! se răsti fata înciudată, intrând cu mâinile amândouă în mânecile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Altă mândră ți-i găsi. Eu bădiță n-am ce face Dacă nu-i țara pe pace. Când țara s-o-mpăciui Tu acasă că-i veni Și eu iară te-oi iubi. 176 Auzit-am, auzit Dintr-o albă albioară, Că m-or scris domnii cătană. Eu m-aș ruga florilor Să se roaje domnilor Să mă lese pân la toamnă, C-am o mândră ca și-o doamnă, La față ca și-o icoană: Cine-i coată-n față moare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]