15 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRȚ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce fericit am fost atunci Când, dintre toți băieții care Se tot făleau că-ți fac ochi dulci, M-ai ales, gingașă floare
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
-i aveam pe card Mi-am luat prima cravată; Stătea vestonul ca pe gard (Poate numai pe covată) Din cauza ta, măi fată! Și cum să uit, să nu vă spui? (Că eram mușcat de streche!), Ce pantofi mi-am luat... albui! Și cu scârț - prima pereche! Pălărie-aveam, dar veche. Îi luasem și-o păpușă, Deși păpușă era ea. Iată-mă sunând la ușă; Apare-n prag... minunea mea, Strălucind precum o stea! Miroseau, să-mi rupă nasul, Borș, friptura și sarmale
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
Dar parcă te-ai strâmbat din nas Că altfel... aș mai fi rămas! Doamne, ce rușine mare! Mi-am zis privind în jur, pe jos; Niște urme de picioare Ceva cărase... gălbejos! Și m-am făcut deodată... roș! Pantofii mei albui cu scârț, Ce țanțoși au călcat covorul, Au tras o dâra de căcârț Pe unde-am târâit piciorul Eu de mână cu... odorul! Referință Bibliografică: Pantofii mei albui cu scârț / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
picioare Ceva cărase... gălbejos! Și m-am făcut deodată... roș! Pantofii mei albui cu scârț, Ce țanțoși au călcat covorul, Au tras o dâra de căcârț Pe unde-am târâit piciorul Eu de mână cu... odorul! Referință Bibliografică: Pantofii mei albui cu scârț / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PANTOFII MEI ALBUI CU SCÂRŢ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pantofii_mei_albui_cu_scart.html [Corola-blog/BlogPost/346482_a_347811]
-
gust neostentativ), "Cortinarius traganus" (otrăvitor), "Cortinarius violaceus" (comestibil, pălăria, lamelele și carnea albastru-violet, miros de lemn de cedru și gust plăcut), respectiv "Lepista glaucocana" (comestibilă, cuticulă gri-albăstruie, lamele gri-violete sau roze, miros pământos), "Lepista personata" (comestibilă, pălărie pal gri-maronie, lamele albuie până gri-albăstruie, miros plăcut) sau "Lepista sordida" (comestibilă, mai mică și de colorit mai deschis, miros tare aromatic, ceva de pământ, câteodată de cianură. Nicoretele violet este apreciat de unii pentru gustul său deosebit de aparte, iar de alții deloc. Se
Nicorete vânăt () [Corola-website/Science/336598_a_337927]
-
adică, cu pălărie și lamele). Cuticula pălăriei este netedă, adesea oară solzoasa sau cu fulgi datorit restului de val parțial. Din aceeași pricina piciorul poartă la mijloc mereu un inel deseori bătător la ochi, simplu sau dublu. Tija albă sau albuie este întotdeauna conectată central cu pălăria. Lamelele sunt lungi, aglomerate, strâmte și libere, la început de culorit gri deschis sau roz, trecând apoi la brun-purpuriu, brun-negricios sau negru-violet în bătrânețe. Carnea este, cu excepția secției "Minores", compactă, cărnoasa, pe masura avansării
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
în același loc. Corpul fructifer: El are un diametru de 15-30 cm, format dintr-o mulțime de fâșiii subțiri și ondulate, răsucite și amestecate care dau acestei ciuperci aspectul unei căpățâni uriașe a Salatei de Batavia. Culoarea este la tinerețe albuie, schimbând la maturitate spre alb murdar, adesea oară spre gălbui, arătând în bătrânețe margini brune. Piciorul: Partea vizibilă, de culoare brună, este scurtă, boantă, globuloasă și de consistență fibroasă. Dar piciorul se înfige adânc în pământ, ramificând-se puternic și
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
rozaliu. Mai departe sucul cuticulei stoarse se colorează roșu. O confunzie cu alte specii de genul "Amanita" este de fapt imposibilă, dacă se ia în considerație, că lamelele, piciorul și inelul crăiței sunt galbene, pe când la toate celelalte albe sau albuie. Totuși se otrăvesc anual sute de persoane. Pe lângă confuzia cu unele ciuperci comestibile ("Amanita citrina", "Amanita crocea", Amanita Eliae, "Amanita gemmata", "Amanita juquillea", "Amanita ovoidea", "Amanita umbrinolutea" sau "Amanita vaginata"), se întâmplă și cu cele veninoase, ca de exemplu cu
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
general ciuperca de bălegar poate fi doar confundată cu alte specii "Agaricus", cu cele care îngălbenesc și au miros de anason sau de alune ca de exemplu "Agaricus abruptibulbus"; "Agaricus arvensis" sau "Agaricus macrosporus". Dar și confundarea cu alte specii albuie ale acestui gen sunt posibile, ca de exemplu cu "Agaricus bitorquis", sau "Agaricus xanthodermus", mai departe cu "Amanita Eliae", "Calocybe gambosa" ori "Volvariella speciosa" sin. "Volvariella gloiocephala". Aceste specii sunt inofensive, cu excepția otrăvitorului "Agaricus xanthodermus", cărui carne de bază este
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
incorect descrisă în cărți și articole. În mod general șampinionul oilor poate fi doar confundat cu alte specii "Agaricus" care au miros de anason sau de alune cum sunt "Agaricus abruptibulbus" sau "Agaricus macrosporus". Dar și confundarea cu alte soiuri albuie ale genului "Agaricus" că de exemplu "Agaricus bitorquis", "Agaricus campestris", sau, de asemenea, cu "Amanita Eliae", "Calocybe gambosa" ori "Volvariella speciosa" sin. "Volvariella gloiocephala" sunt inofensive, cu excepția otrăvitorului "Agaricus xanthodermus", cărui carne de bază este colorată mereu galben, mirosind a
Ciupercă de câmp () [Corola-website/Science/335694_a_337023]
-
dintre toponimele din cele două grupuri de mai sus au fost atestate și ca antroponime (Călui, Bănăgui, Bogui, Brehui, Bădălui, Burlui, Hurjui etc.). Există chiar numeroase antroponime (de ordinul sutelor), terminate în -ui care nu sunt cunoscute și ca toponime (Albui, Bălăui, Babui, Brelui, Bulbui, Bumbui, Bărbui, Căui, Chizbui, Cătălui, Cacui, Enui, Gugui, Găgui, Giurcui, Gogui, Măcui, Rădui, Predui, Lăzărui, Negrui etc.), ceea ce arată că sufixul este măcar și antroponimic, dacă nu în primul rînd antroponimic. E drept că aproape jumătate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu precizarea că ar putea exista și variante feminine ale sufixului: Amărăzuia -uia), formații romînești de la antroponime (dacă baza e atestată sau poate fi reconstituită prin analogii cu alte nume: Bănăgui), formații romînești apelative (cu baza atestată sau reconstituită: Cetățuia, Albui), și, bineînțeles, variante rezultate din contaminări, suprapuneri, etimologii populare, dubluri prin traducere sau adaptare fonetică într-o altă limbă etc. Gh. Bolocan a mers mai departe cu analiza grupurilor de toponime de mai sus, ajungînd la concluzia că, în majoritatea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
determinant adverbial sau substantival Un caz relevant pentru acest tip, foarte rar, de condensare este drom. albastru "de culoarea cerului senin", detașat din compusul [vânăt-]albastru, care inițial însemna "albastru-deschis, vânăt-alburiu" (< lat. venetus "albastru, bleumarin, azuriu", *albaster,-tra,-trum "alburiu, albui, albicios, deschis la culoare" [< albus "alb mat" + suf. diminutival -aster])105, cf. arom. albastru ~ nalbastru "albastru" și "sur, cenușiu". Condensarea a fost însoțită și de conversiune, de vreme ce albastru din compus avea valoare adverbială și, odată detașat, și-a recăpătat valoarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Mă privesc atent; fâșiile de oboseală ce-mi susțin ochii devin din ce in ce mai grele... Mi se pare, poate, dar azi sunt altfel decât ieri. Vechea înfățișare ce-mi rămăsese în minte aseară e mai îndepărtată că niciodată de reflexia din sticlă albuie, străvezie. Parcă și confortabilă rochie de noapte pare mai scurtă că ieri. Ce se întâmplă?! Să fi crescut, poate nu mai sunt copil... Ce simt?! Îmi pare bine sau rău?! Regret sau mă bucur?! Azi mă simt ca un experiment
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
grădinii tale suspendate, cuibul tău înfășoară în crengi verzi stratul furnicilor albe chitinoase, care acoperă ființele dragi ție, care te înconjură pe tine. cârtițele-oribil dansatoare, dacă nu ar fi oarbe, ar vedea numai un glob uriaș de pom de crăciun, albui verzuliu, ridicat sus, în vârf, ca un far al așteptării corabiei multîncercatului prinț shangdi di liwu. șase deasupra: te amenință blestemele dușmanilor cruzi și vrăjile fără de leac ale zeităților mici, brațele tale adună toate vietățile care au prins și s-
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]