109 matches
-
Extremu Orient. Tehnică japoneză a Kintsugi pare a fi metaforă perfectă de reprezentare plastică a ceea ce ar trebui să fie relația Orient-Occident. O unitate care demonstrează, fără ascunziș, diferențele, mai mult, le prezintă ca fiind cel mai prețios dintre elementele alcătuitoare ale întregului. Problemă misticismului pe care arta kintsugi îl evocă ne trimite la una dintre interpretările relației Orient- Occident cele mai fascinante și controversate ale culturii europene: aceea romantică. Neaderând totuși la această viziune, lucrarea lui Longo demonstrează cum adâncă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic că este un fel de manifest public de corectare a comportamentului neglijent (inconștient sau cu tendință), un autentic proiect individual spre uzul colectiv, o pledoarie deschisă pentru decența
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Cel mai vechi document al culturii noastre artistice exercitându-și influența asupra celor mai mari poeți, folclorul e o componentă a specificului românesc, asupra căruia, de asemeni, ține să zăbovească autorul nostru. Spiritul său analitic deosebește și aici două elemente alcătuitoare ale noțiunii: caracterul și motivul: Primul ar constitui sufletul operei, ritmul ei intern, puterea ei lăuntrică - partea activă, elanul vital, dinamic, avântul pornit din moși-strămoși, ce ne e dat dinainte. Motivul ar fi materialul din afară, decorul fatal, dar exterior
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Erei Arheopterix, care dă și titlul volumului. Altfel spus, întregul ființei-ca-ființare într-o „ele gie“ a elegiilor, căreia poetul îi spune „globalizare paradoxistă“ (Despre o neliniște în jocul „de-a galaxia“...). Se observă o insolitare a celor cinci ele mente alcătuitoare ale universului, căci al cincilea element, eterul, pare substituit de Lemn, conținător al tuturor celorlalte, deși în ordinea aleasă al cincilea este Pământul, asemenea conținător al tuturor celorlalte. Este iarăși o ambiguitate paradoxistă? Altminteri, în fiecare element, elementul se neagă
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
ale lor, nimeni nu-i învinuiește de nimic și în multe cazuri nici macar numele nu li se mai știe. Revenind la mării scriitori și la raporturile lor cu puterea comunistă, cred că ei nu pot fi judecați grupat, ca piese alcătuitoare ale unei categorii, colaboraționiștii, cum există tendința, ci diferențiat. Fiecare pe șine se reprezintă, fiecare a străbătut un drum propriu și nu este nepotrivit a spune, în cazul lor, că fiecare exemplifică un destin. Sadoveanu s-a încadrat ăarmonios" noului
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
bune. Și tot în această secțiune se referă la Inochentie Micu-Klein. Dar de la 1770 urmează o altă perioadă de contact cu Apusul, cînd încep să vină în principate preceptori francezi, apare Ienăchită Văcărescu, om învățat care știa italiană, greacă, turcă, alcătuitor și al unei gramatice, apoi fiii săi Alexandru și Nicolae, Costache Conachi și N. Beldiman. Despre poezia lui Conachi crede că era bătrînicioasa ("nu îi lipseau cuvintele poetice pline de frăgezime pe care poezia populară le-a avut totdeauna din
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori să aibă curajul abordării fățișe a unor subiecte nespus mai grave și mai virulente. Schițele alcătuitoare ale volumului său nu duc deloc lipsă de nostimadă și putere atractivă - în sine. Înveșmîntate, totuși, în faldurile (mai exact ar fi: în spasmele) unei metodologii caustice la extrem și în impetuozitățile unor instantanee expresionist-cinetice, ele derutează". Sau, la Nicolae
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
se dilată, spre a se topi... Asemenea gânduri îmi treceau prin minte la lectura paginilor despre mitogeneză cu care se deschid capitolele cărții dlui Eugen Negrici, lapidar intitulată Iluziile literaturii române (Editura "Cartea românească", Buc., 2008). Din cele trei cuvinte alcătuitoare ale titlului presimți că autorul va întoarce binoclul cu lentilele mici în fața ochilor. Dl. Negrici pleacă de la înseși condițiile, precare, ce e drept, ale nașterii literaturii noastre, de la factori istorici inhibitorii, de la un trecut bântuit de prădăciuni, pierderi, pagube, primejdii
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
un muzician (Ioan Pop) și doi scenografi (M.C. Ranin și Valentin Codoiu). O vară fierbinte este o operă de artă paradoxală: deși apartenentă culturii academice, ea este predominant orală. Faptul că există un script care prezintă sumar cele 12 secvențe alcătuitoare nu schimbă situația. Vara fierbinte nu poate fi reiterată decât atâta vreme cât coautorii săi - Mihai Măniuțiu, Ioan Pop și Vava Ștefănescu - sunt activi profesional, cooperează și se raportează la una și aceeași imagine mentală sincretică pe care au construit-o împreună
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea unui organ de conducere presupune înțelegerea mecanismelor de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt atașate acestei denumiri. Prima a exprimat-o clar Cantemir și privește autonomia acestui ținut față de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
același tapaj// Eu subțire și nesărutată/ îi spun regelui tău tulburat/ Carele șchiop e și asudat/ La moartea calului său înhămat." Baladescă mai în genere, producția lirică a Ilenei Roman se distinge prin opulență, prin, adică, o reală forță ritualică alcătuitoare de pajiști imagistice, servită de mecanica generatoare de ludic, într-un inspirat menaj între folclor și dada. Suprarealism incantatoriu: "Chiar pe coapsele Mariei/ Paște calul primăriei/ Priponit de geana mea,/ Căci doar eu îl văd, vidros/ Văd de parcă îi miros
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
Pentru asigurarea unei informări cât mai bogate, catalogul bibliotecii poate fi îmbogățit și cu alte fișe, având ca vedete auxiliare următoarele responsabilități: A) vedetă la nume de persoane fizice, de colectivități, de denumiri geografice Coautor, traducător, prefațator, postfațator, culegător, compilator, alcătuitor, întocmitor, adaptator, editor, continuator, redactor, coordonator, adnotar, ilustrator, colectivitate studiată în lucrare, localitate, regiune geografică, țară studiată în lucrare B) vedetă la titlu Ø Pentru o lucrare descrisă la un autor, menționat în altă parte decât pagina de titlu Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
din cinci secțiuni care, la origine, nu au altă legătură între ele decât prezența aceluiași personaj (și nici măcar, întrucât vom vedea că partea a doua cuprinde o „Apocalipsă a lui Noe” de sine stătătoare). Dar să enumerăm cele cinci secțiuni alcătuitoare: - I-XXXVI: Preambul. Cartea veghetorilor (redactată spre mijlocul secolului al III-lea î.Hr.); - XXXVII-LXXI: Cartea Parabolelor lui Enoh (secolul I î.Hr.); - LXXII-LXXXII: Tratatul de astronomie (prima jumătate a secolului al II-lea d.Hr.); - LXXXIII-XC: Cartea viselor (circa 164 î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
realitatea. Jurnalul e fantasmarea unei zone care să poată accepta nume propriu. Personajul conturat ca proprietar al zonei e o ficțiune, nu i se mai poate pretinde să răspundă pentru faptele sale; dar e și cea mai „adevărată” dintre ființele alcătuitoare ale eului. În Jurnalul lui Gide stă scris: „nu de mine m-am interesat, ci de conflictul anumitor idei cărora sufletul meu le-a fost doar scena și în care funcția mea nu era atât aceea de actor, cât aceea
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
Un om sfîrșit, Viața lui Iisus), Pirandello, Bontempelli. A colaborat la Enciclopedia Italiană Treccani. A fost corespondent al lui Pirandello și al lui Papini la Roma. Encomiat de Academia Italiană în 1938 și titular al Premiului San Remo în 1940. Alcătuitor al primului Dicționar Român-Italian. * ** Dosarul întemnițărilor successive ale marelui cărturar îl găsim în cadrul Dosarului Pșenalț/359 volumul 5, Arhiva CNSAS; pe coperta dosarului de penitenciar ștampilele temniței Aiudului, unde Alexandru Marcu purta numărul de identificare 82/1949, ale penitenciarelor Craiovei
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
în deprinderi, în lexic, după cum și în câteva „fapte de cultură a locuirii“: moschei, băi publice, Poarta de Apă, Poarta de la Mal. Aceasta privitor la raporturile cu musulmanii ale Timișoarei. Sunt de văzut, desigur, după secolul XVIII, și alte elemente alcătuitoare ale fizionomiei orașului, apărute pe măsura venirii acolo și a altor seminții, a sârbilor, a evreilor, a nemților, a italienilor, a valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
Mirto, dar intervenind și alții în narațiune, fără a fi preveniți totdeauna asupra persoanei care vorbește, lăsați fiind să o ghicim după ceea ce spune despre una sau alta și după locul pe care-l ocupă în ierarhia socială de la 1898. Alcătuitori sau numai cititori ai celor două mari ziare din epocă, „Adevărul” și „Universul”, sunt văzuți când din perspectiva lumii de atunci, când din a celei de azi, proiectați în ambianța unei porțiuni de spațiu bucureștean pe care Ioana Pârvulescu, de
Un roman de Ioana Pârvulescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3087_a_4412]
-
cât de mult vă iubește Dumnezeu”. Așa cum spuneam ceva mai sus, realitatea, dar mai ales modurile în care ni se prezintă ea implică o abordare de o complexitate sporită, complexitate pe care o regăsim într-o manieră impresionantă în rândurile alcătuitoare ale acestui volum. Mesajul autorului (el însuși o personalitate complexă) îmbracă forme diferite pentru a da cititorului atent posibilitatea de a putea observa cum Realitatea proprie Cuvântului lui Dumnezeu, „prin Care toate s-au făcut” (cf. In. 1,3) Se
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
relațiilor statornicite între aceștia - fie relații de consangvinitate, fie relații de liberă asociere, fie (grosul acestora) relații impuse prin legi cu caracter general și obligatoriu. Dificultatea înțelegerii și supervizării unor astfel de sisteme decurge atât din diferențele psiho-mentale dintre indivizii alcătuitori (înzestrare intelectuală, grad de cultură, nivel de pregătire profesională, rolul atribuit factorului moral prin credință și educație etc.), cât și din complicatele raporturi statornicite între aceștia deopotrivă de tradiție (vechi mecanisme de atitudine socială) și de legile emise de-a
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
Bănică fiul prin expunerea unei măiestrii în care abundă asemănări de valoare între cei doi. Creionați de către prezentatorul Octavian Ursulescu în prezentarea „Juniorul a devenit, la rându-i, Senior!”, dintre atâtea alte prezentări, de o factură pe care destui ziși alcătuitori de biografii ar avea a le lua ca sursă, tatăl și fiul Ștefan Bănică sunt astfel oglindiți: „De Ștefan Bănică Senior mă leagă amintirea unor turnee din tinerețe. Stătea undeva pe la Foișorul de foc, îl luam cu Dacia mea, îi
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca izvor de inspirație Sfântului Cosma de Maiuma († 781), alcătuitorul Canonului Nașterii Domnului („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!..."). Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca izvor de inspirație Sfântului Cosma de Maiuma († 781), alcătuitorul Canonului Nașterii Domnului („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!..."). Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
bucuriile și necazurile semenilor, dar mai ales din propria suferință. De aceea, probabil, spunea un filosof că atunci când stai de vorbă cu un om stai de vorbă cu nemurirea lui. Iar poetul este înzestrat cu un al șaselea simț - talentul alcătuitor de frumusețe artistică (denumit în Evanghelie „talant” - dublet al cuvântului „talent”, ambele provenind din latinescul „talentum”). Talentul nu este identic la toți poeții: unii îl au într-o măsură mai mare, alții într-o măsură mai mică, după cât li s-
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
Mizrahy, TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ a dat la iveală în permanență acea fascinantă „lume a visurilor colorată de sunete”, după spusele marelui pianist, unde s-au întâlnit cu asupra de măsură în aura luminoasă a unui talent de proporții uriașe nenumărate elemente alcătuitoare dimpreună ale unui tipar teatral emblematic pentru spațiul cultural autohton, dar și plurivalent, în egală măsură, sub raportul varietății lui discursive și a tehnicilor artistice întrebuințate. Discutăm, desigur, aici despre un ansamblu unitar sprijinit în genere pe naturalețe și spontaneitate
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]