37 matches
-
cu noi, par a spune personajele, este împotriva noastră. Iată ce se întâmplă, ca să mai stăruim puțin pe ideea conspirației, în Jertfe patriotice, una din povestirile autorului. 11 februarie 1866. Beți turtă, un grup de escroci, „tinichele” de carbonari, beau aldămașul detronării lui Cuza. În timp ce ciocnesc paharele afară se desfășoară o adevărată pregătire a asaltului împotriva palatului. „În seara aceea, consemnează autorul, într-una din secțiuni compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, un liberal
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca o serbare galantă / țiganii beau cu caii lor țuică de prune / să-i înăsprească pentru ochii / cumpărătorilor, / aldămașuri la tejghele unsuroase / strigăte, râsete, regrete / mai plânge câte-o floare / în preajma Anului Nou cel fericit / oglinzi de toate felurile /ce-ți arată chipul bărbos de doliu / câini vagabonzi cu ochii inteligenți de vulpe.../ Undeva în mulțime / părul tău castaniu
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
apă sfințită păcatul mușcării mărului făcut de Eva, prin care a ajuns viu din burta mămicii, are dreptul la „fericire veșnică” adică va lenevi în voie ascultând harfele îngerilor ridicând slavă Domnului. Halal fericire. Eu aș prefera o țuiculiță de aldămaș sau un vinișor la o cumetrie dar azi nu la moș-așteaptă. Fericirea politică: Cândva, când se vor coace resursele financiare, va coborî Abundența din ceruri și va răspândi fericire odată cu vărsarea conului ei plin de bunăstare. Pentru asta trebuie musai
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397126323.html [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau caii la târg și nu beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că erau obișnuiți să ducă la gură „bolobocul”. Însă acesta este un cuvânt cu „origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Hm! Parcă spui de-o clătită sau de un burete pe care-l strângi să scoți din el secundele. Mai bine să ne dăruim un ceas de iubire adevărată și-atunci, atunci trecerea dincolo ar fi inobservabilă. Ce spui? Bem aldămașul? Leonid IACOB Referință Bibliografică: târg / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1026, Anul III, 22 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TÂRG de LEONID IACOB în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Targ_leonid_iacob_1382462556.html [Corola-blog/BlogPost/352305_a_353634]
-
comercial în Țările Române și bine înțeles că a rămas blocat până când, amintindu-mi cu drag de soluțiile juridice necontrazise de nimeni și respectate cu sfințenie pe care le stabilea tataie dezvăluindu-le astfel și colegului meu, acestea fiind băutul aldămașului ori bătutul palmei. Și nu de puține ori, după terminarea treburilor prin gospodărie ne apuca seara stând pe treptele pridvorului cu urechile ciulite la ce ne transmitea tataie din ce asculta el la căștile radioului cu galene iar cel mai
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
mea Și cât de poezie ți-este vraja Când doar mângâierile tale fac plaja În dragostea ce-o facem întinși pe dușumea. Ale tale mirifice buze au gustul primăverii Când trupul meu îl sărută pătimaș - Al nopții viitoare de miere aldămaș Pe albele cearceafuri golite de mizerii. Ochii tăi frizează absolutul unui pictor de talent Vrăjindu-mă prin căința iubirilor totale, Telepaticele gânduri în zbor de flori mentale Către al tău dalb suflet superb și adolescent. Nu-mi doresc anume ca să
NIHIL NOVI SUB SOLE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1436092689.html [Corola-blog/BlogPost/377144_a_378473]
-
către Moldova, prin Transilvania. Caravanele se opreau de Sabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. Prima atestare a evreilor la Câmpulung datează dintr-un document din 1684 când s-a băut în casa lui Mer Jid un aldămaș de 10 vedre de mied, cu prilejul donarii de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
către Moldova, prin Transilvania. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. Prima atestare a evreilor la Câmpulung datează dintr-un document din 1684 când s-a băut în casa lui Mer Jid un aldămaș de 10 vedre de mied, cu prilejul donării de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate rozând calm un os de ros și se crede fiară. un nebun mai vinde intrigi, sau le dă pe gratis iar poetul de la curte încă nu e beat. suveranul și cu dracul au pus aldămașul și pe-aceeași tabachere amândoi sunt leat. revoluția, se știe, a pierdut căruța. noi tovarăși, cu noi trucuri, umblă prin palat, dau decrete, constituții, titluri și medalii; noua trupă gangsteristă lucrează pe blat. evadează către lume câte-o tentativă cumpărată
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
dar dragostea-i certăreță de felul ei și e destul un vot pentru ca lucrurile să se împace. O ridicare din mâni și nimic mai mult. Așadar mînile-n sus și noroc să dea Dumnezeu, ca să poată bea actualul ministru de interne aldămașul acestei răscumpărări. Se știe că nu-i displace acest soi de ocupație, mai ales când e în folosul "națiunii". [17 iunie 1881] ["D. C. A. ROSETTI, MINISTRU DE INTERNE... "] D. C. A. Rosetti, ministru de interne, a adresat partidului Herșcu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care aduna negustori și cumpărători din toate statele vecine, aventurieri, samsari, cămătari, bancheri, comedianți și vagabonzi, scamatori și izvoditori de snoave și întâmplări, câte-n lună și-n stele, care curgeau buluc, odată cu banii ce se numărau și încasau de la aldămașuri, făceau din târgul acesta un loc atât de dorit și vrăjit al întâlnirilor? În 1925, marele geograf, neobosit călător și scriitor, plin de vibrație, al însemnărilor sale de drumeție, Ion Simionescu, trecând prin târgul de pe Valea Șomuzului, nu se putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și ea, printre cele șapte virtuți unanim consacrate. Detestabil! Cât despre dumnealui, Fratele nostru, se pare că a avut o sincopă. O cădere de calciu. O să-i treacă imediat ce va pompa o guriță de tratament ecologic de-al tău. De aldămaș. T'aves bahtalo! À votre santé! Sus inima, anti-post moderniștilor! Hai, noroc să fie...! Ca mai întotdeauna, Dănuț are perfectă dreptate. După cel dintâi pahar dat pe gâtlej, Avocatul tușește, se trezește și se dezmeticește miraculos, decizându-se vitejește să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să asupra acestei forme de tranzacție este mai bine pusă în lumina de comparația cu alte forme mai stabile de tranzacție, cum ar fi aldămașul, salariul sau serviciul. • Notele din textul final Raportul de observație cuprinde mai multe modele de redactare. Autorul oscilează între mai multe limbaje. Că sociolog, el utilizează un limbaj destul de abstract și generalizant, impregnat cu concepte și cu lucrări de autori
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și „cassariul”); - societatea avea un organism de control asupra modului de utilizare a fondurilor de către conducere, organism ce apare cu numele de „comitet de supraveghere”; alteori, în locul acestuia semnează „bărbați de încredere”; - cam până prin 1912 societatea a organizat anual un „aldămaș” cu „vinars și zahăr”. Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rom Între ei, tot de la ei să treacă și jumătatea asta, să vă fie de bine, nea, și să fie de sufletu’ cui s-o fi bucurat să vă păcălească. Căzusem la pace carevasăzică, romul ăla era un fel de aldămaș de care eu și Andrei n-aveam timp, iar ei Îl dădeau pe gât ținând contabilitatea sacilor. De-acum sufla vântul prin pivnița moșului, de cap să-i fie, o sută paisprezece saci am numărat, atâția au fost cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
păreții casei cu miere descîntată. (Gh.F.C.) Albinărel Se crede că paserea numită albinărel de aceea șuieră, pentru că i s-a uscat limba și vrea ploaie, care apoi și urmează, și el apoi își astîmpără setea numai cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miere descîntată. (Gh.F.C.) Albinărel Se crede că paserea numită albinărel de aceea șuieră, pentru că i s-a uscat limba și vrea ploaie, care apoi și urmează, și el apoi își astîmpără setea numai cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai 1864. Îi lăsăm viitorului grija de a se pronunța asupra rezultatelor definitive ale acestei grave măsuri. Bacsis în original (n. tr.). 106 Bacșiș [bacsis în original, n. tr.] sau bacchis e un cuvânt greco-turc ce înseamnă literal pentru băut, aldămaș. Nu există oare aici o etimologie ce amintește de o libație închinată lui Bachus, ca semn de bucurie pentru o afacere încheiată? 107 Și astăzi deplasarea unui regiment e o urgie pentru sate și mânăstiri. Trupa își alege itinerariul și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să iasă de rușine după noaptea nunții. Două, trei picături din vinul lui suplineau pe cearșeaful nupțial ceea ce mireasa sacrificase cu altă ocazie. Georgică nu bea, nu fuma, dar cînd vindea un butoi mare de vin uita de toate, bea aldămașul cu găleata de vin lîngă el și lua din ea cu cana. De unde auzise podgoreanul că Fănică era tare în babaroase, îl provoacă la o partidă, după cîteva căni de vin. El ce era să-i zică? Se gîndea să
Vin de Dealul Mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7511_a_8836]
-
întârziaților nu le rămânea decât să se depărteze cât puteau de iute. Ca să-l caute pe Voicea, târgovețul care avea de golit o hazna mergea dis-de-dimineață la obor. Mai târziu nu se putea vorbi cu căcănarul căci Voicea își bea aldămașurile la crâșmă. Nu era nevoie să lași țiganului adresa, Voicea cunoștea toate haznalele. Dar cine nu-l știa pe Voicea? Puteau să-l întrebi pe plăcintar care, turtit pe masa sa, ședea cu dosul rezemat de zid și cânta hore
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ar mai avea ceva socoteli pe acolo. Toader, speriat, l-a întrebat: „Da’ ce faci, Costică? Mai adaugi crăițari la socotelile aiestea?” „Păi cum să fie socoteala rătundă, Toadere? Dar... dar până ce mi-i da tu banii, hai să bem aldămașul. Fac eu cinste”. „Cu așa cinste mă las păgubaș. Tu îmi pui sula-n coaste și eu să beau de bucurie. Nu?” „Chiar de bucurie să bei Toadere, că...” „Că ce?” - a întrebat nedumerit Toader. „Că toată povestea n-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cum rămâne? Păi sunt doi cai de vânzare. Unu’ și unu’! Ei! Asta-i altă poveste. Numai să-mi spui cum se face trebușoara asta. Când se dă hotărârea, să fiți amândoi la tribunal și atunci aflați totul... * Pâcule! Bem aldămașul în seara asta? Să-i așteptăm întâi pe flăcăi și pe urmă... Tu ți-ai însemnat calul, Pâcule? Să nu mă trezesc că mi-l iei pe-al meu, că stricăm pritetenia. Întâi trebuie să știi că am rugat-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
toată noaptea, care-i încă destul de lungă - a pus treburile în ordine Pâcu... Când masa era în toi, Hliboceanu a prins să vorbească, fără a aștepta ca ceilalți să înceteze vorba... Uite că o venit vremea să bem și un aldămaș... Cine mai știe de când moș Dumitru și Pâcu l-au făgăduit? Eram noi tineri... Astă seară însă, îl bem de-adevăratelea, pentru că ei au cumpărat doi cai strașnici! De acum înainte ne-om întâlni mai des pe drumurile noastre. Noi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
locului obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile lor prin cotloane umede și întunecoase. Târgoveții prizau, mestecau sau duhăneau tabac ținut la brâu în chisele brodate, dând pe gât ca aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și miere, cărat cu chervanul în butoaie mari în care cârciumarul afundase și câteva lipitori de baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]