177 matches
-
ceva mai sus decît ar trebui, care-l socoate de exemplu pe Eminescu omul mileniului (care mileniu?), sau prin colaborări de tipul Iosif Constantin Drăgan și altele ejusdem farinae. l În VREMEA DREPTEI NAȚIONAL-CREȘTINE (nr. 56, martie-aprilie), se reproduce după Aldinele ziarului România liberă o înspăimîntătoare mărturie a lui Gh. Boldur-Lățescu despre "reeducarea" de la închisoarea din Pitești, începută în 1949. Rareori am citit un text mai teribil despre oroarea comunistă. Ar trebui să devină material de studiu obligatoriu pentru dnii Onișoru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
plăpând îmi sparge tâmpla cu-o atingere ușoară. E mult de când n-am scris un rând de tine - poate-ai murit și n-am aflat nimic și poate că ai înviat un pic doar cât să-mi vezi coșmarul, în aldine. Ori poate - cine știe - ești din nou o flacără țâșnind abrupt din stele spărgând această coajă ca de ou a lumii ce întinde-n spațiu grele tăceri tânjind ca din cavou spre existențe noi, dintre zăbrele. Cine Mă gândesc numai
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
nu mai au și resursele de imaginație pentru a le numi. Nu se dă vreun exemplu nici din șirul de „injurii, vulgarități și neadevăruri” pe care le-aș fi proferat, așa că aștept continuarea acceselor de furie ale corifeilor MCA. Cu aldine, ca să înțeleagă tot „pamfletaro-perifericul”, ei se rățoiesc emfatic, doar-doar se sperie cineva, debitând următorul text: „Dacă editorialistul șprecizare: editorialistul „României literare” este domnul Nicolae Manolescu; eu scriu o modestă rubrică intitulată „Contrafort”; confuzia preopinenților mei tinde să devină patologică!, n.m.
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
studiat dosarul 3080 existent la CNSAS, două volume cu note informative întocmite de cei ce-l țineau sub observație pe filosoful octogenar Ion Petrovici, după ieșirea lui din închisoare, în anii "60, și și-a publicat amarele observații în suplimentul Aldine al ROMÂNIEI LIBERE din 3 septembrie. Aflăm astfel că fostul academician și ministru, autorul unei bibliografii vaste, figură marcantă a vieții universitare interbelice avea, la senectute, în preajmă, 25 de turnători care îi informau oral sau în scris pe ofițerii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
Prima lectură a cărții e una vizuală: secvențe în principiu scurte, de cîteva rînduri sau paragrafe, rar întinse pe două pagini, separate de un spațiu alb. Cuvintele de început ale fiecărei secvențe sînt redate, întocmai ca într-un dicționar, cu aldine. O structură accentuat secvențială care neagă orice încercare de lectură lineară, deși, paradoxal, înăuntrul textului, există un debil fir detectivistic. Cititorul, chiar și cel „specialist“, va încerca - demers inevitabil eșuat - să compună, să recompună, povestea/poveștile Antoniei, un soi de
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
Poemele stângace trimise făr’ adresă Cred c-au greșit cărarea cu nume de ducesă Cum lunga așteptare nu și-a aflat răspuns Ecoul amuțit-a pierdut în nepătruns Am luat abecedarul cu însemnări divine Să dăltuiesc în stânca cuvintele-n aldine Din stâncă șiroi-va o apă cristalină Să-ți răcorească fața cu zâmbet de regină Percep cântul de doină care-a umplut eterul Și-ncerc să deslușesc cum de-a-nceput misterul! Nu mi-am pierdut speranța, sunt sigur că destinul
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
disper, mai caut poemele pierdute Să le trimit în lume, dar nu ca servitute, La porțile speranței trimit stihuri aprinse Să le rescriu în iarna cu literele-ncinse! Am luat abecedarul cu însemnări divine Să dăltuiesc în stânca cuvintele-n aldine Din stâncă șiroi-va o apă cristalină Să-ți răcorească fața cu zâmbet de regină Spre margine de lume străbate un ecou La versul unei doine șoptită în argou! Virgil Ciucă New York, 28 octombrie 2015 virgilciuca 2002@yahoo.com Referință
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu le-am observat. Între timp, prof. Petre Frangopol a scris mereu, în suplimentul "Aldine" al "României libere", pe această temă, dar nu am impresia că a avut vreun efect semnificativ. Cum se explică atunci explozia de interes din 2005-2006? Cred că a contat faptul că, pentru prima oară, criteriile scientometrice urmau să fie introduse
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Cronicar Diferența După ce dl Sorin Dumitrescu ne-a explicat pe larg, într-o pagină din Aldine de ce stînga e sinistră și dreapta, dreaptă, iată, DILEMA din 13-19 aprilie ne oferă prilejul să privim cu un ochi ceva mai laic diferențele dintre una și alta. Într-o tabletă intitulată chiar Diferența, dl Mircea Iorgulescu se referă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
de toată lumea, tocmai din cauza aerului ei de inovație și imitație: un cunoscut comentator al chestiunilor de cultivare a limbii își încheia de pildă un articol cu "vă urez "Sărbători fericite", nu "Paște fericit", jalnică traducere după modele străine" (ș. Iliescu, Aldine, 61, 1997, 1). Impunerea urării mi se pare însă inevitabilă și deloc condamnabilă: pentru că e specifică, adaptată sărbătorii, scurtă și firească.
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
lucru mare Să mai punem gurii, inimii, zăvoare Și mâncarea noastră fie mai aleasă, Cât mai multă pace, dragoste la masă! Cel care mănâncă, nu disprețuiască Pe cel ce nu poate încă să postească, Și în Cartea sfântă scrie cu aldine, „Nimeni nu trăiește numai pentru sine!” Pentru Sine-n lume n-a trăit nici El, Nu vă smoliți fața, nu fiți triști defel, Mâine începe Postul, Paștele ce vin Să vă umple casa cu miros divin... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică
POEM DE POST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384187_a_385516]
-
autor a sute de anchete de asemenea calibru într-unul din cele mai importante ziare ale țării, în adevăratele sale zile de glorie și de adevăr, ca un dar și o recunoaștere, desigur, involuntară, din partea dușmanului de principii. Reiau cu aldine: presa ca afacere, versus deontologie și investigații. Într-adevăr! Ion MARIN
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
ani, mai ales aldine; mai rar, compacte (cf. DEX) și, ușor învechit, grase: "litere grase", caractere grase". ("gazetele nu și-au pierdut timpul cu dubii. Unele au titrat cu litere grase, pe prima pagină...", Cotidianul, 17.05.2005). Găsim termenul aldine în dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé, din 1893, cu traducerea "lettres aldines", apoi în Dicționarul limbii române (Dicționarul Academiei, A-B, 1913), cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
în dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé, din 1893, cu traducerea "lettres aldines", apoi în Dicționarul limbii române (Dicționarul Academiei, A-B, 1913), cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
Dicționarul limbii române (Dicționarul Academiei, A-B, 1913), cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană - fett, în italiană - grassetto sau neretto. Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe o metaforă vizuală care a fost probabil imitată și în română, în calcul litere grase. Termenul impus în română - și pentru care dicționarele indică drept etimon pur și simplu cuvântul italian aldine - a suferit o interesantă schimbare de sens, pe care o reliefează comparația cu alte limbi. Cuvântul italienesc (ca și reflexul său francez, aldines) provine de la numele editorului și tipografului venețian Aldo Manuzio (1450-1515), care a introdus multe inovații în punctuație
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
tipografului venețian Aldo Manuzio (1450-1515), care a introdus multe inovații în punctuație și în tipul de caractere. Edițiile sau literele aldine sunt, în sens larg, cele create și folosite de Aldo Manuzio și de urmașii săi; în italiană sau franceză, aldino/aldin a dobândit sensul restrâns de "literă cursivă", principala inovație a editorului. În Trésor de la Langue Française Informatisé, un citat din É. Leclerc, Manuel de typographie (1897) ilustrează acest sens ("Il șl'italiqueț a été connu aussi sous le nom
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
nom de lettres vénitiennes, parce que les premiers poinçons ont été faits ŕ Venise, ou sous celui de lettres aldines, parce que Alde Manuce s'en est servi le premier en 1512"). În română, specializarea a mers în altă direcție, aldinele devenind la un moment dat, cum am văzut, echivalente cu "literele grase". În ultima vreme, foarte mulți vorbitori au preluat din engleză termenul bold (care nu era inclus în dicționare - v. DEX), înregistrat de Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
nu era inclus în dicționare - v. DEX), înregistrat de Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). Programele traduse în română folosesc totuși termenul aldin (de exemplu, Microsoft Office Word 2007; e drept, pentru a nu schimba automatismele, aldinele au simbolul B - de la bold). Concurența scrisă indică o situație încă favorabilă termenului tradițional: Google (consultat pe 13 septembrie 2009) indică 1.730 de atestări pentru sintag-ma "caractere bold" și 7.510 pentru "caractere aldine" (în vreme ce doar 121 de citate
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
și suferință/ ești irespirabil", îi spune un bătrân poet chinuit de insomnii, iar prietenul monegasc îi pune, într-o scrisoare, cam același diagnostic: "ți-ai făcut din angoasă și durere/ un cifru de existență ("nenoroc de existență"/ cum subliniezi cu aldine)/ iar singurătatea ta orgolioasă e ca/ un deșert unde nu crește nimic"... Salvarea? Mai întâi de toate, o inalterabilă luciditate, cu reflectarea calmă și minuțioasă a dezastrului. Iar apoi, refugierea în spații ocrotite, ferite de toxinele realului. Nimic mai firesc
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
că a venit momentul să vorbesc. Întâi vreau să le mulțumesc tuturor celor care au semnat Protestul și au fost alături de mine. Lor le sunt dator o explicație, iar nu acelora care pun la îndoială cuvintele mele. Ultimul număr din Aldine pe care l-am realizat a fost cel din 3 octombrie. Întrucât 6 octombrie e Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului, am considerat că se cade să marchez publicistic acest moment. Primisem un articol despre o carte a unui istoric maghiar
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
am, de vreme ce nu am făcut decât să prezint un adevăr istoric recunoscut și de cei mai mulți istorici evrei. Mi-a răspuns că articolul în sine nu prezintă importanță, dar eu aș fi "recidivist", fiindcă în urmă cu un an publicasem în Aldine un articol al unui bătrân țărănist pe aceeași temă. Este de neînchipuit: cum să pedepsești un om pentru ceva petrecut în urmă cu un an? Emil Hurezeanu, la acel moment directorul ziarului, a considerat cazul clasat, mustrându-mă însă sever
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
e drum lung, cel de-al doilea atu își păstrează vigoarea. Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon nu au pentru ce să tremure, tocmai de aceea pot scrie liber. Într-o țară în care Dan Stanca e dat afară de la Suplimentul "Aldine" al României Libere din motive strict ideologice, Hurduzeu și Platon nu pot spera ca o carte ca a lor să schimbe ceva. Îmi vine să le spun: rămîneți în America, băieți. Aici, cultura valorilor presupune un dialog desfășurat după reguli
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
oarecum suficient ca Iulian Costache să fi rămas la formularea de la p. 258, potrivit căreia Eminescu ilustrează - pentru că "face din Epigonii o "oază" și ridică poemul la înălțimea unui rit de protecție (s.aut.) - vocația de erou civilizator..." (s. cu aldine îmi aparține, A. Gh. O.). în fine, pentru că spațiul nu ne permite să abordăm și alte aspecte, aș încheia prin a spune că, prin Eminescu, noi trăim într-un paradox dramatic. Ceea ce, la 1870, era un motiv de mare satisfacție
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
Milano, Memoria vegetală, retipărită aici, eseistică ușoară. Nu facilă dar, în orice caz, nici îmbibată de referințe nedigerabile. Ici, colo, cîte o anecdotă, sau cîte o informație (de pildă, că Aldo Manuzio, tipograf venețian al anilor 1500, a folosit primul aldinele, litere frumoase, la vremea aceea, banalizate prin abuz), un citat în a cărui poezie subtilă - traducerea e a lui Gellu Naum - îl recunoști cu îndoială pe bătrînul retor Hugo: "Sub forma tiparului, gîndirea e mai nepieritoare ca oricînd; ea e
Trupuri in folio by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6705_a_8030]