40 matches
-
al XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și nouă școală vieneza). Avangardă muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzică concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului. 2. Creatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a. 9. Muzica ușoară a secolului al XX-lea; valoare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a. 9. Muzica ușoară, a secolului al XX-lea; valoare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
În funcție de tipul soluției criptografice, procesul de evaluare poate viza următoarele tipuri de activități: ... a)studiul și analiza documentației tehnice pentru soluția criptografică supusă evaluării; b)verificarea implementării corecte a mecanismelor criptografice; c)analiza managementului cheilor; d)teste statistice pentru verificarea aleatorismului; e)analiza codurilor sursă; f)analiza interfețelor și/sau a porturilor; g)verificarea și analiza rolurilor, serviciilor și autentificării, a controlului accesului; h)verificarea și analiza securității fizice (de exemplu: tamper evidence, tamper detection, tamper response, tamper proof, tamper resistance
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246086_a_247415]
-
al XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B.Istoria muzicii românești 1. G.Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
al XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și nouă școală vieneza). Avangardă muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzică concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului. 2. Creatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
În funcție de tipul soluției criptografice, procesul de evaluare poate viza următoarele tipuri de activități: ... a)studiul și analiza documentației tehnice pentru soluția criptografică supusă evaluării; b)verificarea implementării corecte a mecanismelor criptografice; c)analiza managementului cheilor; d)teste statistice pentru verificarea aleatorismului; e)analiza codurilor sursă; f)analiza interfețelor și/sau a porturilor; g)verificarea și analiza rolurilor, serviciilor și autentificării, a controlului accesului; h)verificarea și analiza securității fizice (de exemplu: tamper evidence, tamper detection, tamper response, tamper proof, tamper resistance
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246075_a_247404]
-
al XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B.Istoria muzicii românești 1. G.Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a. 9. Muzica ușoară a secolului al XX-lea; valoare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a. 9. Muzica ușoară, a secolului al XX-lea; valoare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a studiat și a operat cu principalele tehnici ale secolului XX - începând cu cele ale lui Prokofiev, Șostakovici, Stravinski și Hindemith, și continuând cu cele ale lui Lutoslawki și Penderecki. În limbajul său muzical se întrevăd atât dodecafonia, cât și aleatorismul, polistilismul și muzica electronică, și totuși o mare parte a lucrărilor sale (concertele pentru pian și orchestră) nu au nimic comun cu serialismul sau poantilismul și chiar se opun întrucâtva avangardismului. Nu lipsesc nici elemente din folclor sau jazz (pe
Rodion Șcedrin () [Corola-website/Science/331965_a_333294]
-
mai importanți compozitori ai secolului XX. Pentru unii, Stockhausen este considerat „unul dintre cele mai mari vizionari ai muzicii secolului XX" (Hewett 2007). El este cel mai bine cunoscut pentru inovațiile sale în domeniul muzicii electronice, seriale, spațiale și al aleatorismului muzical. Educația lui a început în Germania la Hochschule für Musik Köln și la Universitatea din Köln, iar mai târziu, a studiat compoziția cu Olivier Messiaen în Paris și cu Werner Meyer - Eppler la Rheinische Friedrich - Wilhelms - Universität Bonn . A
Karlheinz Stockhausen () [Corola-website/Science/310692_a_312021]
-
al XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și nouă școală vieneza). Avangardă muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzică concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
la nivelul unui deceniu apar modificări tranșante în plan sintactic, morfologic, expresiv, în planul tipurilor de apelare la arhetipuri sau la anumite paradigme sonore. Astfel că, paradoxal, asistăm uneori la coexistența unor direcții opozabile. Un singur exemplu: muzica stocastică, cu aleatorismul total. De la organizarea fiecărui sunet, fiecărui parametru, la organizare zero. Într-adevăr, ciudată această simultaneitate dizarmonică. Gândiți-vă ce înseamnă ea, dacă o raportăm ca factor de schimbare a limbajului, a manierelor, a tehnicilor specifice la Renaștere, la Baroc , la
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
unei metodologii de identificare a branch-urilor dificil predictibile ("unbiased") și extinderea contextului relevant în vederea predictibilitatii acestora; branch-uri precalculabile dinamic (citat și dezvoltat ulterior în special în arhitecturi de tip Simultaneous MultiThreading - SMT); dezvoltarea unor metrici de caracterizare a gradului de aleatorism al secvențelor de simboluri, bazate pe compresibilitate, entropie discretă, predictibilitate Hidden Markov Models-HMM, complexitate Kolmogorov; determinarea gradelor obtenabile de paralelism la nivel de instrucțiuni și a influentelor diferitelor limitări asupra acestora; modelarea și simularea unor procese predictive și speculative, implementabile
Lucian Vințan () [Corola-website/Science/303608_a_304937]
-
notate proporțional, aparținătoare școlii poloneze a anilor ‘60- ’70); d) partituri care dezvăluie învăluind (vezi muzicile hiperdense ale unui Ferneyhough sau Xenakis); e) partituri care nici nu dezvăluie, nici nu învăluie (cum ar fi, bunăoară, cele redevabile variilor forme de aleatorism unde totul e doar sugestie sau acusmatizare. De multe ori, prin deslușirea cheii unei partituri, nu se ajunge la o șaradă banală, pentru că partiturile (cel puțin, acelea notorii) incumbă alternanța ascundere (voal, perdea, confuzie) - dezvăluire (lumină, evidență, adresare directă) în
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
Chopin e un mare muzician; atunci a căzut pe gânduri și, cum ar veni, l-a reconsiderat. Văd pe câte unii, tot așa, „ființe spiritualizate”, cum ascultă pe Bach (și nu suportă altceva, decât cel mult preclasici sau serialism; eventual aleatorism); cu mâna la cap și încruntați, parcă ar juca șah; parcă Bach n-ar fi scris cea mai senină și odihnitoare muzică; parcă reculegerea ar fi o încrâncenare. Arta nu are nevoie de „nivel estetic”: are nevoie de gust, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mobilitate progresivă. Dualități ce fac ca „Homo” să fie mai mult „sapiens” și „faber”, lăsându-se mai laterală, trăirea afectivă, ca fiind fragilă, trecătoare. O lucrare care convinge, prin extrapolare, cu distanțările ce rezultă din cartezianismul esenței divine și relativismul, aleatorismul socio-uman. Iar între astea două, interogativul dramatic uman: „dar eu, încotro s-o iau?” Un încotro, de care depinde infinitul de dincolo. Un altfel de „out... out”. Deși lucrarea gravitează, competent, la normativul unui atribut cotidian al omului dintotdeauna - „cum
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
concretizată prin explozia detaliului, cu alte cuvinte, printr-o semiografie suprasaturată. A urmat o reacție firească de liberalizare, de decongestionare a partiturii și, cum orice vector trebuie lăsat să meargă până la capăt (adică, până la schimbarea sensului), s-a ajuns la aleatorismul total, la free-music ori la Freies Zusammenspiel, prin urmare, la non-partitură. În muzica nouă (a cărei aventuri semiografice au pustiit nu de puține ori sensurile și semnificațiile mesajului sonor) aceste capcanele și riscurile pot fi copios estompate dacă notația se
G?nd ?i semn by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
tratarea strictă a structurii extratemporale, considerată ca fiind o perpetuă variațiune a unei entități tematice aflată într-o veșnică aventură. începînd cu anii '60 ai secolului 20, serialismul s-a scufundat în apele tot mai tulburi și mai reci ale aleatorismului, ale muzicilor stochastice ori electroacustice, dominate de sunetul-gest, sunetul-pur, de zgomote sau armonicele naturale. Aflat în faza lui integrală, absorbantă și acaparatoare, serialismul a devenit în cele din urmă caduc, un non-sens, fiind devansat de alte forme hegemonice de cuantificare
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
și '96, mi s-a reproșat că nu știu ce vreau, că nu dăm o direcție, că nu avem niște puncte de vedere prioritare, cristalizate, că nu avem prejudecăți deloc și că, la adăpostul acestei lipse de prejudecăți stă, de fapt, un aleatorism, un fel de cult al întîmplătorului. Dar au trecut cinci ani, în care toți am căpătat sentimentul inutilității omului de cultură, o senzație cumplită de dezbinare a vieții intelectuale, un sentiment de dezorientare, de debusolare. Cred că o să încercăm oleacă
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
și prin alternarea lor între pozițiile de contur (analog melodiei/variației) și fond (analog acompaniamentului/consecvenței). Putem avea astfel o ordine melo-ritmicăpe fondul unui acompaniament pulsând aleatoriu, după care acesta să se contureze prin periodizare, în vreme ce melodia se destramă în aleatorism. În cele din urmă, măiestria artistică se relevăprin felul (mai mult sau mai original/imaginativ) de mlădierea acestor raporturi și poziții. footnote> al unei mișcări sonore menite să încânte. 5. Timp catartic (dezatractor) = atunci când, în intervalitatea sa, TA orientează ireversibil
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
trei motive: 1) a ține de spiritul epocii; un spirit din ce în ce mai atrofiat și mai secătuit. După serialism, lumea muzicii a mai fost locuită de câteva spirite tutelare, care însă s-au derulat simultan și nu ca până acum, în consecuție. Aleatorismul, spectralismul, acusmatismul, curentul arhetipal, minimalismul, repetitivismul, noua complexitate, noua simplitate au tatonat, fiecare în parte, impunerea la scară planetară, mulțumindu-se în cele din urmă doar cu stârnirea interesului local al diverselor team-uri componistice. Or, risipirea treptată a probabilității
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
concretizată prin explozia detaliului, cu alte cuvinte, printr-o semiografie suprasaturată. A urmat o reacție firească de liberalizare, de decongestionare a partiturii și, cum orice vector trebuie consumat pînă la capăt (adică, pînă la schimbarea sensului), s-a ajuns la aleatorismul total, la free-music ori la Freies Zusammenspiel, prin urmare la non-partitură. În prezent se pare că scrierea muzicală tinde să ancoreze într-o zonă de echilibru, adoptînd ceea ce i se confirmă ca fiind oportun din severitatea notației tradiționale, cultivînd, totodată
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
am optat pentru această ultimă perspectivă asupra conceptului respectiv, orientându-ne, în consecință, asupra muzicii realizate după 1950. Ați preferat, în limitele acestei perioade (1950 - 2014) lucrări aparținând unor anumite orientări (tehnice, de limbaj muzical sau estetice) cum ar fi aleatorism, spectralism, post modernism, minimalism etc., sau nu? D.B. Răspunsul este hotărât nu. Am făcut loc, în egală măsură, tuturor lucrărilor, mai cunoscute sau mai puțin cunoscute în funcție de valoarea lor muzicală, indiferent de zona stilistică din care au provenit. În paralel
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FR??IL? () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]